PROIECT

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
PROIECT
PRACTICĂ ÎN STATISTICĂ
IAŞI,2017
Obiectivul proiectului
Analiza statistică, folosind metode descriptive şi inferenţiale, a unei serii de date înregistrate la
un moment dat şi analiza statistică descriptivă a unei serii de timp.
Proiectul de practică a fost realizat pe baza datelor reale din: statistica oficială BAZA DE DATE
TEMPO ONLINE
Structura proiectului
1. Introducere
Se va enunţa obiectivul specific al cercetarii
2. Analiza statistică a unei serii de date înregistrate la un moment dat
2.1 Se vor identifica două variabile statistice, o variabilă cantitativă şi o variabilă

calitativă.Datele vor fi introduse in Excel.
2.2 Analiza statistică univariată a variabilelor statistice

2.2.1 Analiza statistică univariată a variabilei cantitative
2.2.2 Analiza statistică univariată a variabilei calitative
2.3 Estimarea prin interval de încredere a mediei si a proporţiei
2.4 Testarea statistică

2.4.1 Testarea ipotezelor asupra unui eşantion
2.4.2 Testarea ipotezelor asupra a două eşantioane independente
2.4.3 Testarea ipotezelor asupra a trei şi mai multe eşantioane independente
3 Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp

3.1 Alegerea variabilei statistice.
Se va alege o variabilă cantitativă, pentru care se vor înregistra valorile pentru 7 perioade de
timp(ani, semestre, trimestre, luni sau zile).
3.2Analiza statistica folosind indici statistici simpli

3.2.1 Indici absoluţi
3.2.2 Indici relativi
3.2.3 Indici exprimaţi prin valori medii
4 Concluzii
Bibliografie
1.Introducere
Statistica este, conform definitiei date de matematicianul roman Grigore Constantin Moisil
(1906-1973), „mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale”, iar Herbert George
Wells (1866-1946), un celebru scriitor englez, spunea despre aceasta: „Intr-o zi gandirea
statistica va fi la fel de necesara, oricarui cetatean folositor societatii, ca si scrisul si cititul.”.
Principalul obiectiv urmarit in cadrul acestui proiect este redarea anumitor informatii din
domeniul educatiei, din Anuarul statistic al Romaniei, cu scopul evidentierii legaturilor statistice
intre variabile , acestea din urma reprezentand insusiri, trasaturi esentiale purtate de unitatile
statistice ale unei colectivitati. Scopul acestei lucrari este de a realiza o cercetare asupra
resurselor de muncă existente pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare din fiecare judet, dar si a
nivelului acesteia.. Rezultatul numeric al numararii, al masurarii statistice a fenomenelor si
proceselor de masa sau al calculelor asupra datelor obtinute prin inregistrarea statistica poarta
denumirea de indicator statistic. Dupa modul de determinare, indicatorii statistici pot fi primari
sau derivati, dupa gradul de cuprindere acestia se clasifica in indicatori statistici sintetici si
indicatori statistici analitici, iar dupaforma de exprimare, ei pot fi sub forma de marimi absolute,
relative sau medii. Indicatorii statistici au un continut real, adica reflecta fenomene si procese
concrete.
2. Analiza statistică a unei serii de date înregistrate la un moment dat

2.1. Alegerea variabilelor statistice
In sprijinul cercetarii am ales distributia judetelor Romaniei, inclusiv Municipiul Bucuresti, dupa
resursele de munca existente (variabila cantitativa) si distributia nivelului acesteia (variabila
calitativa).
2.2 Analiza statistică univariată a variabilelor statistice
2.2.1 Analiza statistică univariată a variabilei cantitative

Nr.crt. Macroregiunea Județ Resurse de muncă
1 MACROREGIUNEA UNU Bihor 357,4
2 MACROREGIUNEA UNU Bistrița-Năsăud 175,8
3 MACROREGIUNEA UNU Cluj 464,4
4 MACROREGIUNEA UNU Maramureș 296,9
5 MACROREGIUNEA UNU Satu Mare 215,9
6 MACROREGIUNEA UNU Sălaj 132,2
7 MACROREGIUNEA UNU Alba 205,8
8 MACROREGIUNEA UNU Brașov 356,4
9 MACROREGIUNEA UNU Covasna 129,3
10 MACROREGIUNEA UNU Harghita 193,7
11 MACROREGIUNEA UNU Mureș 341,1
12 MACROREGIUNEA UNU Sibiu 253,7
13 MACROREGIUNEA DOI Bacău 366,9
14 MACROREGIUNEA DOI Botoșani 235,1
15 MACROREGIUNEA DOI Iași 514,9
16 MACROREGIUNEA DOI Neamț 269,4
17 MACROREGIUNEA DOI Suceava 381,1
18 MACROREGIUNEA DOI Vaslui 227,9
19 MACROREGIUNEA DOI Brăila 186,2
20 MACROREGIUNEA DOI Buzău 258,4
21 MACROREGIUNEA DOI Constanța 443,2
22 MACROREGIUNEA DOI Galați 330,4
23 MACROREGIUNEA DOI Tulcea 127,1
24 MACROREGIUNEA DOI Vrancea 197,4
25 MACROREGIUNEA TREI Argeș 373,8
26 MACROREGIUNEA TREI Călărași 179,4
27 MACROREGIUNEA TREI Dâmbovița 322,1
28 MACROREGIUNEA TREI Giurgiu 169,6
29 MACROREGIUNEA TREI Ialomița 161
30 MACROREGIUNEA TREI Prahova 463,7
31 MACROREGIUNEA TREI Teleorman 205,8
32 MACROREGIUNEA TREI Ilfov 299,7
33 MACROREGIUNEA TREI Municipiul București 1234
34 MACROREGIUNEA PATRU Dolj 406,7
35 MACROREGIUNEA PATRU Gorj 211,5
36 MACROREGIUNEA PATRU Mehedinți 157,5
37 MACROREGIUNEA PATRU Olt 254,6
38 MACROREGIUNEA PATRU Vâlcea 213,8
39 MACROREGIUNEA PATRU Arad 268,3
40 MACROREGIUNEA PATRU Caraș-Severin 175,3
41 MACROREGIUNEA PATRU Hunedoara 251,7
42 MACROREGIUNEA PATRU Timiș 472
Sursă: bază de date Tempo online, http://www.insse.ro/cms/ (mii persoane)
Tabel 1: Distribuţia judeţelor din România după resursele de muncă existente în anul 2015
Tabel 2: Determinarea indicatorilor statistici descriptivi pentru resursele de muncă existente în
județele României (anul 2015)
Mean 297,1690476
Standard Error 27,93106798
Median 254,15
Mode 205,8
Standard 181,014009
Deviation
Sample Variance 32766,07146
Kurtosis 17,29302884
Skewness 3,537117145
Range 1106,9
Minimum 127,1
Maximum 1234
Sum 12481,1
Count 42
Media
Mediile sunt mărimi statistice care exprimă, în mod sintetic şi generalizant, ceea ce este
normal, esenţial, tipic pentru unitaţile unei colectivitaţi distribuite după o anumită caracteristică.
x 1+ x 2 +⋯+ xn 1 n
x́= = ∑ xi = 297,1690476
n n i=1
În medie, resursele de munca existente sunt de 297 mii persoane in fiecare judeţ al Romaniei,
conform datelor culese.
Mediana
Mediana reprezintă acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate, crescător sau
descrescător, până la care şi peste care sunt distribuite în număr egal unitaţile colectivitaţii
observate.
n+ 1
U Me = =254,15 ,n< 100
2
Jumătate dintre judeţele României au resurse de munca până în 254,15 mii persoane, iar
jumătate au peste 254,15 mii persoane .
Modulul
Modul reprezintă valoarea caracteristicii cea mai frecvent întâlnită într-o distribuţie,
adică valoarea ce corespunde frecvenţei dominante.
Mo=205,8
Cele mai multe judete au resurse de munca de 205,8 mii persoane.
Standard deviation (Abaterea medie pătratică)

Deviaţia standard reprezintă media pătratică a abaterilor individuale.
σ=
√ ∑ ( x i− x́) ni
i=1
n
∑ ni
i=1
=√ σ 2=181,014009
Resursele de munca in functiune din judeţele Romaniei, variază în medie faţa de nivelul mediu
cu 181,014009 mii persoane.
Varianţa (dispersia)
Varianţa reprezintă media aritmetică a pătratelor valorilor abaterilor individuale faţă de
media lor.
∑ ( x i−x́) ni
σ = i=1
2
n =32766,07146
∑ ni
i=1
Kurtosis (coeficientul de boltire)

Coeficientul de boltire măsoara excesul faţă de boltirea unei distribuţii normale Gauss-
Laplace.
μ4 μ4
β 2= =
μ22 σ 4
n
∑ ( x i−x́)❑mni
μm = i=1 n moment centrat.
∑ ni
i=1
Distribuţia judeţelor după resurselor de munca este leptocurtica, deoarece coeficientul de

boltire este mai mare ca 0. (γ >0)
Skewness (coeficientul de asimetrie)

Indicatorii de asimetrie dau informaţii asupra modului de repartizare a frecvenţelor de o
parte sau alta a valorii centrale a unei serii, asimetria reprezentând deviaţia de la forma simetrică
de distribuiţie.
μ 23
β 1=
μ 32
Coeficientul de asimetrie are valoare pozitiva (3,537117145), de unde reiese faptul că

distribuţia resurselor de munca in functiune pe judeţe este o distribuţie asimetrică la dreapta.
Amplitudinea varianţei
Amplitudinea varianţei reprezintă diferenţa dintre valoarea maximă si valoarea minimă în
care se încadrează resursele de munca in functiune distribuite pe judeţe.Resursa de munca
minimă in functiune distribuită pe judeţei este de 127,1 mii persoane, în timp ce resursa de
munca maximă este de 1234 mii persoane, iar în total.
Câmpul de variatie al resurselor de munca este de 1106,9 mii persoane.

Tabel 3: Distribuţia judeţelor din România după nivelul resurselor de muncă în funcțiune (2015).
Nr.crt. Macroregiunea Județul Nivelul resurselor de muncă

1 MACROREGIUNEA UNU Bihor mai mare decât 300 mii personae
2 MACROREGIUNEA UNU Bistrița-Năsăud mai mic decât 300 mii personae
3 MACROREGIUNEA UNU Cluj mai mare decât 300 mii personae
4 MACROREGIUNEA UNU Maramureș mai mic decât 300 mii personae
5 MACROREGIUNEA UNU Satu Mare mai mic decât 300 mii personae
6 MACROREGIUNEA UNU Sălaj mai mic decât 300 mii personae
7 MACROREGIUNEA UNU Alba mai mic decât 300 mii personae
8 MACROREGIUNEA UNU Brașov mai mare decât 300 mii personae
9 MACROREGIUNEA UNU Covasna mai mic decât 300 mii personae
10 MACROREGIUNEA UNU Harghita mai mic decât 300 mii personae
11 MACROREGIUNEA UNU Mureș mai mare decât 300 mii personae
12 MACROREGIUNEA UNU Sibiu mai mic decât 300 mii personae
13 MACROREGIUNEA DOI Bacău mai mare decât 300 mii personae
14 MACROREGIUNEA DOI Botoșani mai mic decât 300 mii personae
15 MACROREGIUNEA DOI Iași mai mare decât 300 mii personae
16 MACROREGIUNEA DOI Neamț mai mic decât 300 mii personae
17 MACROREGIUNEA DOI Suceava mai mare decât 300 mii personae
18 MACROREGIUNEA DOI Vaslui mai mic decât 300 mii personae
19 MACROREGIUNEA DOI Brăila mai mic decât 300 mii personae
20 MACROREGIUNEA DOI Buzău mai mic decât 300 mii personae
21 MACROREGIUNEA DOI Constanța mai mare decât 300 mii personae
22 MACROREGIUNEA DOI Galați mai mare decât 300 mii personae
23 MACROREGIUNEA DOI Tulcea mai mic decât 300 mii personae
24 MACROREGIUNEA DOI Vrancea mai mic decât 300 mii personae
25 MACROREGIUNEA TREI Argeș mai mare decât 300 mii personae
26 MACROREGIUNEA TREI Călărași mai mic decât 300 mii personae
27 MACROREGIUNEA TREI Dâmbovița mai mare decât 300 mii personae
28 MACROREGIUNEA TREI Giurgiu mai mic decât 300 mii personae
29 MACROREGIUNEA TREI Ialomița mai mic decât 300 mii personae
30 MACROREGIUNEA TREI Prahova mai mare decât 300 mii personae
31 MACROREGIUNEA TREI Teleorman mai mic decât 300 mii personae
32 MACROREGIUNEA TREI Ilfov mai mic decât 300 mii personae
33 MACROREGIUNEA TREI Municipiul București mai mare decât 300 mii personae
34 MACROREGIUNEA PATRU Dolj mai mare decât 300 mii personae
35 MACROREGIUNEA PATRU Gorj mai mic decât 300 mii personae
36 MACROREGIUNEA PATRU Mehedinți mai mic decât 300 mii personae
37 MACROREGIUNEA PATRU Olt mai mic decât 300 mii personae
38 MACROREGIUNEA PATRU Vâlcea mai mic decât 300 mii personae
39 MACROREGIUNEA PATRU Arad mai mic decât 300 mii personae
40 Histogram
MACROREGIUNEA PATRU Caraș-Severin mai mic decât 300 mii personae
41 MACROREGIUNEA PATRU Hunedoara mai mic decât 300 mii personae
25
42 MACROREGIUNEA PATRU Timiș mai mare decât 300 mii personae
20
Frequency
15
Sursă: http://www.insse.ro/cms/ Frequency
10
5
0 Histograma
250 500 750 1000 1250 More
Bin
Bin Frequency
250 19
500 21
750 1
1000 0
1250 1
More 0
Figura 1: Distribuția județelor din România după resursele de muncă în funcțiune din anul 2015,
grupată pe 5 intervale
2.2.2 Analiza statistică univariată a variabilei calitative
Nivelul resurselor de Numărul de județe

muncă
mai mic decât 300 mii 27
persoane
mai mare decât 300 15
mii persoane
TOTAL Nivelul
42 resurselor de muncă
36% mai mic decât 300 mii

persoane
mai mare decât 300 mii

persoane
64%
Figura 2: Distribuția județelor din România după nivelul resurselor de muncă în funcțiune
din anul 2015.
Analizând graficul de mai sus se observă că nivelul resurselor de muncă în functiune din
anul 2015 cu un nivel mai mic decat valoarea de 300 mii persoane are un procentaj de 64%, iar
pe partea opusă având un nivel mai mare decât aceeași valoare, procentajul fiind mai mic adică
de 36%
2.3 Estimarea prin interval de incredere a mediei si proportiei
Eşantionul este un subansamblu de unitaţi extrase dintr-o colectivitate pe care dorim să o

cunoaştem, observarea fiind parţial deoarece volumul eşantionului este mai mic decât volumul
colectivităţii totale.
Estimarea reprezintă procedeul prin care se află valoarea unui paramtru al populaţiei, pe
baza datelor înregistrate la nivelul unui eşantion extras din aceasta.
Estimatorul este statistica utilizată pentru a estima un parametru al populaţiei. Estimaţia este
valoarea unui estimator al unui parametru, şi este calculată pe baza a “n” observaţii obţinute la
nivelul eşantionului..
Estimarea prin interval de încredere înseamna aflarea limitelor de încredere ale unui interval
care acoperă valoarea adevarată a unui parametru al populaţiei.
O reprezentativitate satisfăcătoare a eşantionului pentru populaţie presupune asumarea unui
risc de cel mult ± 5 %.
Din totalul judeţelor României se extrage un eşantion de volum mic n=10 judeţe, care au fost
observate după resursele de muncă in functiune.
Tabel 4: Distribuția unui eșantion format din 10 județe extras din colectivitatea totală a resurselor
de muncă aflate în funcțiune.
Unități Resurse
de Macroregiune Județ de Nivelul resurselor de muncă
eșantion muncă
20 MACROREGIUNEA DOI Buzău 258,4 mai mic decât 300 mii persoane
22 MACROREGIUNEA DOI Galați 330,4 mai mare decât 300 mii persoane
35 MACROREGIUNEA PATRU Gorj 211,5 mai mic decât 300 mii persoane
30 MACROREGIUNEA TREI Prahova 463,7 mai mare decât 300 mii persoane
34 MACROREGIUNEA PATRU Dolj 406,7 mai mare decât 300 mii persoane
17 MACROREGIUNEA DOI Suceava 381,1 mai mare decât 300 mii persoane
25 MACROREGIUNEA TREI Argeș 373,8 mai mare decât 300 mii persoane
39 MACROREGIUNEA PATRU Arad 268,3 mai mic decât 300 mii persoane
6 MACROREGIUNEA UNU Sălaj 132,2 mai mic decât 300 mii persoane
4 MACROREGIUNEA UNU Maramure 296,9 mai mic decât 300 mii persoane
ș
Tabel 5: Determinarea indicatorilor statistici descriptivi pentru eșantionul extras.
Mean 312,3
Median 313,65
Mode #N/A
Standard Deviation 99,08001256
Kurtosis -0,241866025
Skewness -0,319219688
Range 331,5
Minimum 132,2
Maximum 463,7
Sum 3123
Count 10
Confidence 70,87757123
Level(95,0%)
Sursă: programul excel
1. Estimarea mediei prin interval de încredere:
s'
[ x́ ± ∆ ^μ ] , unde ∆ ^μ=t α / 2 ∙
√n
Considerând un risc de 0.05, intervalul de încredere pentru media populaţiei este:
tα/2;n-1=t0,05/2;9=t0,025;9=2,262
99,08
IC pentru µ : [312,3 ± 2,262 * ] = [312,3 ± 70,874 ] = [241,426; 383,174]
√ 10
2. Estimarea proporţiei prin interval de încredere:
√ p (1−p )
[ p±tα ∙
2 √n ]
Pentru proportia resurselor de munca cu o valoare mai mica decat 300 mii personae:
m 5
p 1= → p= =0,5
n 10
Considerând un risc de 0.05, se citeşte valoarea teoretică a statisticii t Student, astfel:
t α / 2; n−1=t 0,05 /2 ;10−1=t 0,025 ;9=2,262
Intervalul de încredere pentru proporţie este;

√ 0,5 ( 1−0,5 )
[ 0,5 ±2,262 ∙
√10 ][
= 0,5 ±2,262 ∙ √
0.25
√ 10 ]
=[ 0,5 ± 0,3578 ] →[0,1422 ; 0,8578]
Cu o probabilitate de 95% putem afirma că proporţia resurselor de munca in functiune cu o

valoare mai mica decat 300 mii persoane este cuprinsă de intervalul [14,22%; 85,78%]
Pentru proportia resurselor de munca cu o valoare mai mare decat 300 mii persoane, avem
m 5
acelasi interval deoarece p2= → p= =0,5, respective acelasi t teoretic=2,262.
n 10
Cu o probabilitate de 95% putem afirma că proporţia resurselor de munca in functiune cu o

valoare mai mare decat 300 mii persoane este cuprinsă de intervalul [14,22%; 85,78%]
2.4 Testarea statistica
2.4.1 Testarea ipotezelor asupra unui eşantion

Table 6:Distribuția unui esșantion format din 10 județe extras din colectivitatea totală a
resurselor de muncă în funcțiune
Unități de Macroregiune Județ Resurse

eșantion de muncă
20 MACROREGIUNEA DOI Buzău 258,4
22 MACROREGIUNEA DOI Galați 330,4
35 MACROREGIUNEA PATRU Gorj 211,5
30 MACROREGIUNEA TREI Prahova 463,7
34 MACROREGIUNEA PATRU Dolj 406,7
17 MACROREGIUNEA DOI Suceava 381,1
25 MACROREGIUNEA TREI Argeș 373,8
39 MACROREGIUNEA PATRU Arad 268,3
6 MACROREGIUNEA UNU Sălaj 132,2
4 MACROREGIUNEA UNU Maramureș 296,9
Tabel 7: Determinarea indicatorilor statistici descriptivi pentru eșantionul extras (preluat din
programul excel)
Mean 312,3
Median 313,65
Mode #N/A
Standard Deviation 99,08001256
Kurtosis -0,241866025
Skewness -0,319219688
Range 331,5
Minimum 132,2
Maximum 463,7
Sum 3123
Count 10
Confidence 70,87757123
Level(95,0%)
Sursă: programul excel
a) Testarea mediei
Se verifica dacă există diferenţe semnificative între resursele de munca in functiune la nivelul
eşantionului şi resursele de munca in functiune la nivelul întregii ţarii din anul 2015 egala cu 380
mii persoane.
Etapele testarii
1) Formularea ipotezelor
H 0 :μ=μ0
H 1 : μ ≠ μ0
2) Alegerea pragului de semnificatie
Alegemα =5 %;
3) Alegerea si calcularea statisticii test
x́ −μ 0
¿
Deoareace n¿ 10(¿ 30) volumul eşantionului, vom alege statistica t s'
√n
x́−μ 0 312.3−380 −67,7

t calculat = →t calculat = → t caculat = =2,16
s ' / √n 99,08/ √ 10 31,33
4) Regula de decizie
Daca |t calc|> t α /2 ;n−1 : cu o probabilitate de 1−α se respinge H 0 , se accepta H 1
Daca |t calc|≤ t α /2 ;n−1 :se accept ă H 0
5) Decizia
t teoretic=t α /2 ;n−1=t 0.5 /2 ;10−1=t 0.025;9 =2.262

|t calc|=|2,16|>t α /2 ;n−1=2,262, se accepta H 0
Cu o probabilitate de 95% putem garanta că nu există diferenţe semnificative între resursele
de munca in functiune din care a fost extras esantionul şi resursele de munca in functiune din
anul 2015 la nivelul întregii tari (380 mii persoane).
b) Testarea proportiei
La nivelul eşantionului, se observă că proporţia judeţelor cu resurse de munca in functiune

mai mare decât media este de 50% .Pentru un risc asumat de 5%, se cere să se testeze dacă există
diferenţe semnificative între ponderea resurselor de munca in functiune mai mare decât media
acesteia şi pondereresurselor de munca in functiune la nivelul tuturor judeţelor din Romania in
anul 2015 de 61,4%.
Etapele testarii:
H 0 :π =π 0
H 0 :π ≠ π 0
π 0=0,614
2) Alegerea pragului de semnificatie: α =5 %

3) Alegerea si calcularea statistici test
Deoarece n=10(¿ 30) volumul eşantionului, vom alege statistica t.
p−π 0
t=
√ p( 1− p)/ √n
p−π 0 0,5−0,614 −0,114
t calculat = = = =−0,7206
√ p(1−p)/ √ n √ 0,5(1−0,5)/ √ 10 0,1582
Daca |t calc|> t α /2 ;n−1 : cu o probabilitate1−α se respinge H 0 , se accepta H 1
Daca |t calc|≤ t α /2 ;n−1 :se acceptă H 0
5) Decizia
t teoretic=t α /2 ;n−1=t 0,5;10−9=t 0,025; 9=¿2,262
|t calc|=|−0,7206|≤t α / 2; n−1=2,262, se accepta H 0
Cu o probabilitate de 95%, se poate afirma că nu exista diferenţe semnificative între ponderea
resurselor de munca in functiune mai mare decât media acesteia şi ponderea resurselor de munca
in functiune la nivelul tuturor judeţelor României in anul 2015.
2.4.2 Testarea ipotezelor asupra a două eşantioane independente

Tabelele nr 8 și 9: Extragerea din eșantionul de 10 județe a doua eșantioane independente
Resurse
Macroregiune Unități de eșantion Județ de Nivelul resurselor de munca
muncă
MACROREGIUNEA 20 Buzău 258,4 mai mic decât 300 mii
DOI persoane
MACROREGIUNEA 22 Galați 330,4 mai mare decât 300 mii
DOI persoane
MACROREGIUNEA 17 Suceava 381,1 mai mare decât 300 mii
DOI persoane
Resurse
Macroregiune Unități de eșantion Județ de Nivelul resurselor de munca
muncă
MACROREGIUNEA 35 Gorj 211,5 mai mic decât 300 mii
PATRU persoane
MACROREGIUNEA 34 Variable Variable 2
Dolj 406,7 mai mare decât 300 mii
PATRU 1 persoane
Mean
MACROREGIUNEA 39 323,3 295,5
Arad 268,3 mai mic decât 300 mii
Variance
PATRU 3801,63 10080,64 persoane
Observations 3 3
Pooled Variance 6941,135
Hypothesized Mean Difference 0 Tabelul nr 10: Rezultatele
df 4 obținute cu ajutorul
t Stat 0,408672279 programului excel pentru cele
P(T<=t) one-tail 0,351856445 doua eșantioane
t Critical one-tail 2,131846786
P(T<=t) two-tail 0,70371289
t Critical two-tail 2,776445105
Sursa: programul excel
Se cunosc: n1 =n2=3 , x́ 1=323,3 , x́ 2=295,5 , s ' 21=3801,63 , s ' 22=10080,64 ,iar σ 21 ≠ σ 22
Etapele testarii:
H 0 :μ 1=μ2
H 0 :μ 1 ≠ μ2
2) Alegerea pragului de semnificatie: α=5%

3) Alegerea și calcularea statisticii test
Deoarece n<30,vom alege statistica t.
x́ 1−x́ 2
t=
s ' 21 s ' 22
√ n1 n2
+
x́ 1−x́ 2 323,3−295,5 27,8

t calculat = = = =0,40
'2 '2
3801,63 10080,64 68,025
√ s s
1
+
n1 n 2
2
√ 3
+
3
Daca|t calc|> t α /2 ;n +n −2 :cu o probabilitate de 1−α se respinge H 0,se accepta H 1

1 2
Daca |t calc|≤ t α /2 ;;n +n −2 : se acceptă H 0

1 2
5) Decizia
t teoretic=t α /2 ;n +n −2=t 0,5/2 ;6−2=t 0,025 ;4 =2,776

1 2
|t calc|=0,40 ≤ tα /2 ;n +n −2=2,776: se acceptă H 0

1 2
Cu o probabilitate de 95%, se poate afirma că nu exista diferenţe semnificative între mediile
celor două eşantioane de judeţe, la nivelul Romaniei
2.4.3 Testarea ipotezelor asupra a trei sau mai multe eşantioane independente
Tabelele nr. 11, 12, 13: Extragerea din eșantionul format din 10 județe a trei eșantioane
independente
Macroregiune Unități de eșantion Județ Resurse

de muncă
MACROREGIUNE 20 Buzău 258,4
A DOI
MACROREGIUNE 22 Galați 330,4
A DOI
MACROREGIUNE 17 Suceava 381,1
A DOI

de muncă
MACROREGIUNE 35 Gorj 211,5
A PATRU
MACROREGIUNE 34 Dolj 406,7
A PATRU
MACROREGIUNE 39 Arad 268,3
A PATRU

de muncă
MACROREGIUNE 6 Sălaj 132,2
A UNU
MACROREGIUNE 4 Maramureș 296,9
A UNU
Resursă de muncă Resurse de muncă Resurse de munca

Macroregiunea doi Macroregiunea patru Macroregiunea unu
258,4 211,5 132,2
330,4 406,7 296,9
SUMMARY
381,1 268,3
Groups Count Sum Averag Variance
e
Column 1 3 969,9 323,3 3801,63
Column 2 3 886,5 295,5 10080,64
Column 3 2 429,1 214,55 13563,045

Tabelele nr. 14, 15:
Rezultatele obținute cu
ajutorul programului Excel pentru cele trei eșantioane independente (ANOVA)
Source of Variation SS df MS F P-value F crit

Between Groups 14654,04375 2 7327,02 0,886456573 0,46825 5,78613
2 9 5
Within Groups 41327,585 5 8265,51
7
Total 55981,62875 7
Etapele testării:
H 0 :μ 1=μ2=μ3
H 0 :cel putin doua medii difera intre ele
2) Alegerea pragului de semnificatie: α=5%

3) Alegerea si calcularea statisticii test
ESS/k −1
F=
RSS /n−k
14654,04375/ 2
F= = 0,88
41327,585/5
Daca F calc > F α ,k−1 ,n−k :cu o probabilitate de 1−α se respinge H 0 , se accepta H 1
Daca F calc ≤ F α ,k−1 ,n −k : se acceptă H 0
5) Decizia
F α , k−1 ,n−k =F 0,05,2,5 =5,786
F calc=0,88≤ F α , k−1 ,n−k =5,786

Cu o probabilitate de 95%, se poate afirma că macroregiunile nu influenţează resursele de munca
in functiune, de pe teritoriul României si nu exista diferente semnificative intre acestea
Din tabel, se observă că P-value =0,85 este mai mare ca α=0,05 , rezultând, deasemenea, decizia
de acceptare a ipotezei nule.
3. Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp

3.1 Alegerea variabilei statistice
Tabelul nr. 16: Distribuţia resurselor de muncă în funțtiune din România, în perioada 2009-2015
Anul Resursele de muncă

existente
2009 13875,9
2010 14047,6
2011 14047,7
2012 14033,7
2013 13997,9
2014 12597,7
2015 12481,1
Sursă: http://www.insse.ro/cms/
Anul t
2009 13875,9 1 0 0 0 0
2010 14047,6 2 171,7 171,7 1,012373972 1,012373972
2011 14047,7 3 171,8 0,1 1,012381179 1,000007119
2012 14033,7 4 157,8 -14 1,011372235 0,999003396
2013 13997,9 5 122 -35,8 1,008792222 0,997448998
2014 12597,7 6 -1278,2 -1400 0,907883453 0,89997071
2015 12481,1 7 -1394,8 -116,6 0,899480394 0,990744342
Studierea seriilor cronologice presupune caracterizarea variaţiei în timp a unui fenomen, prin
măsurarea creşterilor sau deşcresterilor de nivel
O metodă specifică pentru observarea şi analiza seriilor cronologice este cea a

indicatorilor statistici ai dinamicii, în mărimi absolute, relative şi medii, folosită şi în cadrul
acestui proiect, în scopul redării nivelului şi a modificării de nivel în timp a unui fenomen.
De pe BAZA DE DATE TEMPO ONLINE, au fost extrase date cu privire la resursele de

munca in functiune , pe o perioadă de 7 ani.
3.2 Analiza statistică

Indicele reprezintă un indicator obţinut ca raport între nivelul fenomenului la un moment
dat şi nivelul aceluiaşi fenomen pentru o altă perioadă.
3.2.1 Indici absoluti
1) Nivelul absolut
Nivelul absolut reprezintă valoarea y t a fiecarui termen al seriei cronologice.
y 1=¿ 13875,9
Interpretare: Resursele de munca in functiune au fost în anul 2009 de 13875,9 mii persoane.
2) Volumul absolut
Volumul absolut se obtine prin insumarea nivelurilor absolute
y=95091,6
Interpretare: Resursele de munca in functiune in perioada 2009-2015 au fost de 95091,6.

3) Sporul absolut
Arată cu cât s-a modificat un fenomen într-o perioadă, faţă de o altă perioadă considerată bază de
comparare.
-cu baza fixa: se calculează ca diferenţă între oricare termen al seriei şi termenul iniţial
 t /0  yt  y0
Unde y 0= 13875,9
∆ 3/ 0= y 3− y 0=14047,7−¿13875,9¿171,8
Interpretare: Resursele de munca in functiune au crescut în anul 2011 cu 171,8 faţă de anul
2010.
-cu baza in lant: se calculează ca diferenţă între doi termeni consecutive
 t / t 1  yt  yt 1
∆ 4 /3= y 4− y 3 =¿14033,7-14047,7= - 14
Interpretare: Capacitate turistica lunara in functiune a scazut în anul 2012 cu 14 faţă de

anul 2011
3.2.2 Indici relative
1) Rata (indicele ) de variație
Arata de cate ori sa modificat nivelul unui fenomen intr.o anumita perioada fata de
nivelul aceluiasi fenomen dintr.o alta perioada,considerata ca baza
yt
it /0   x100 
- cu bază fixă: y0
14033,7
i 4 /0 = =1,011
13875,9
Interpretare: Resursele de munca in functiune au crescut de 1,011 ori în anul 2012 faţă de
anul 2009.
yt
it / t 1   x100 
- cu bază în lanţ: yt 1
13997,9
i 5/ 4 = =0,997
14033,7
Interpretare: Resurselor de munca au crescut de 0,997 ori în anul 2013 faţă de anul 2012
2) Ritmul sporului
Arată cu cât s-a modificat, în mărime relativă, nivelul fenomenului în perioada raportată faţă de
nivelul din perioada de raportare.
- cu bază fixă:
 t /0 y y
rt /0   x100   t 0  x100   it /0  1 x100 
y0 y0
122
r 5 /0 = =¿ 0,00879
13875,9
Interpretare: Resursele de munca in functiune a scazut în anul 2013 cu 8,79% faţă de anul 2009.
- cu bază în lanţ:
 t / t 1 y y
rt / t 1   x100   t t 1  x100   it / t 1  1 x100 
yt 1 yt 1
0,1
r 3 /2= =0,000
14047,6
Interpretare: Resursele de munca in functiune au ramas constante in anul 2011 fata de anul
2010.
3.2.3 Indici medii

1) Nivelul mediu
ý=
∑ y t = 95091,6 =¿1358,51
n 7
Interpretare: Resursele de munca in functiune în perioada 2009-2015 au fost de 1358,51
2) Sporul mediu
Reflecta modificarea medie pe unitate de timpinregistrata de un fenomen intr.o perioada

∆0 y n− y 0 12481,1−13875,9
´
∆= = = =−232,46 .
n−1 n−1 7−1
Interpretare: In medie, in fiecare an s-a inregistrat o scadere a numarului de resurse de

munca fata de anul precedentscolar, de aproximativ 232 mii persoane
3) Rata medie de variatie
yn
i  n 1
y0
12481,1 6
í=
√
6
13875,9
= √0,899 NU STIUUU
Interpretare:.
4) Rata medie a sporului
ŕ =í−1=¿
Interpretare:
4,Concluzii
Scopul acestei lucrări practice a fost cel de realizare a unor cercetări asupra resurselor de munca
in functiune şi nivelul acestora
În urma prelucrarii datelor culese de pe Institutul Naţional de Statistică a României, s-a ajuns la
urmatoarele câteva concluzii: Media este de 297,1690476 ,are o distribuţie asimetrică la dreapta,
macroregiunile nu influenţează resursele de munca in functiune de pe teritoriul ţării, iar datele
înregistrate în acele 7 perioade ne arată că în perioada 2009-2015 avem o !!!!!!!!! a resurselor
de munca in functiune cu aproximativ !!!!!!!!!.
Majoritatea calculelor si analizelor au fost realizate cu ajutorul programului de calcul tabelar

Excel din pachetul Microsoft Office, in scopul finalizarii cu usurinta a acestui proiect.
5. Bibliografie
Jaba, Elisabeta, Statistica , ed. a3-a rev., Bucureşti, Editura Economică, 2002
www.insse.ro , Institutul National de Statistica

PROIECT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

2. Analiza statistică a unei serii de date înregistrate la un moment dat

2.1 Se vor identifica două variabile statistice, o variabilă cantitativă şi o variabilă

2.2 Analiza statistică univariată a variabilelor statistice

2.3 Estimarea prin interval de încredere a mediei si a proporţiei

2.4 Testarea statistică

3 Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp

3.2Analiza statistica folosind indici statistici simpli

2. Analiza statistică a unei serii de date înregistrate la un moment dat

2.2 Analiza statistică univariată a variabilelor statistice

2.2.1 Analiza statistică univariată a variabilei cantitative

Cele mai multe judete au resurse de munca de 205,8 mii persoane.

Standard deviation (Abaterea medie pătratică)

Kurtosis (coeficientul de boltire)

Distribuţia judeţelor după resurselor de munca este leptocurtica, deoarece coeficientul de

Skewness (coeficientul de asimetrie)

Coeficientul de asimetrie are valoare pozitiva (3,537117145), de unde reiese faptul că

Câmpul de variatie al resurselor de munca este de 1106,9 mii persoane.

Nr.crt. Macroregiunea Județul Nivelul resurselor de muncă

Nivelul resurselor de Numărul de județe

36% mai mic decât 300 mii

mai mare decât 300 mii

2.3 Estimarea prin interval de incredere a mediei si proportiei

Eşantionul este un subansamblu de unitaţi extrase dintr-o colectivitate pe care dorim să o

Tabel 5: Determinarea indicatorilor statistici descriptivi pentru eșantionul extras.

1. Estimarea mediei prin interval de încredere:

Considerând un risc de 0.05, se citeşte valoarea teoretică a statisticii t Student, astfel:

t α / 2; n−1=t 0,05 /2 ;10−1=t 0,025 ;9=2,262

Intervalul de încredere pentru proporţie este;

Cu o probabilitate de 95% putem afirma că proporţia resurselor de munca in functiune cu o

Cu o probabilitate de 95% putem afirma că proporţia resurselor de munca in functiune cu o

2.4 Testarea statistica

2.4.1 Testarea ipotezelor asupra unui eşantion

Unități de Macroregiune Județ Resurse

2) Alegerea pragului de semnificatie

3) Alegerea si calcularea statisticii test

x́−μ 0 312.3−380 −67,7

Daca |t calc|> t α /2 ;n−1 : cu o probabilitate de 1−α se respinge H 0 , se accepta H 1

Daca |t calc|≤ t α /2 ;n−1 :se accept ă H 0

t teoretic=t α /2 ;n−1=t 0.5 /2 ;10−1=t 0.025;9 =2.262

La nivelul eşantionului, se observă că proporţia judeţelor cu resurse de munca in functiune

2) Alegerea pragului de semnificatie: α =5 %

Deoarece n=10(¿ 30) volumul eşantionului, vom alege statistica t.

Daca |t calc|> t α /2 ;n−1 : cu o probabilitate1−α se respinge H 0 , se accepta H 1

Daca |t calc|≤ t α /2 ;n−1 :se acceptă H 0

2.4.2 Testarea ipotezelor asupra a două eşantioane independente

Se cunosc: n1 =n2=3 , x́ 1=323,3 , x́ 2=295,5 , s ' 21=3801,63 , s ' 22=10080,64 ,iar σ 21 ≠ σ 22

2) Alegerea pragului de semnificatie: α=5%

Deoarece n<30,vom alege statistica t.

x́ 1−x́ 2 323,3−295,5 27,8

Daca|t calc|> t α /2 ;n +n −2 :cu o probabilitate de 1−α se respinge H 0,se accepta H 1

Daca |t calc|≤ t α /2 ;;n +n −2 : se acceptă H 0

t teoretic=t α /2 ;n +n −2=t 0,5/2 ;6−2=t 0,025 ;4 =2,776

|t calc|=0,40 ≤ tα /2 ;n +n −2=2,776: se acceptă H 0

Macroregiune Unități de eșantion Județ Resurse

Macroregiune Unități de eșantion Județ Resurse

Macroregiune Unități de eșantion Județ Resurse

Resursă de muncă Resurse de muncă Resurse de munca

Column 2 3 886,5 295,5 10080,64

Column 3 2 429,1 214,55 13563,045

Source of Variation SS df MS F P-value F crit

H 0 :cel putin doua medii difera intre ele

2) Alegerea pragului de semnificatie: α=5%

Daca F calc ≤ F α ,k−1 ,n −k : se acceptă H 0