Simbolismul

S. reprezinta un curent literar aparut in Franta, ca reactie la estetica parnasiana(emotia, irationalul,poezie descriptiva, statica vs. rational,poezie sugestiva) si
romantica,in ultímele 2 decenii ale sec. al XIX-lea si care se manifesta in special in poezie.
Denumirea curentului apartine lui Jean Moreas care publica la 18 sept. 1886 in Le Figaro articolul considerat manifestul simbolismului.
In spatiul cultural romanesc ,simbolismul se impune dupa 1890,gratie revistei Literatorul si a lui A. Macedonski(articolul sau Poezia viitorului este manifestul
simbolismului romanesc).
S. se vrea a fi un protest adresat existentei sociale moderne, poezia are rolul de a transfigura realitatea(se cauta o realitate dincolo de aparenta).
Nr. Trăsături Mijloace/procede de realizare a trăsăturii EXEMPLIFICARI
crt.
1. analogia/ procedeu literar numit si auditie colorata sau sinestezie, care consta in realizarea unor
corespondenta echivalente intre diferite continuturi olfactive,cromatice,muzicale,care corespund in plan
afectiv;
2. procedeu determinat de utilizarea simbolului(figura de stil prin care se exprima ,pe baza
sugestia unei analogii,o idee abstracta cu ajutorul unui obiect ce apartine lumii fizice)=>cuvintele sunt
aluzive,deci simbolistii nu reprezinta mimetic lumea;
3. este vorba mai ales de o muzicatitate interioara realizata prin:
muzicalitatea  asonante
 aliteratii
 cuvinte din aria semántica a muzicii
 refren
 laitmotiv
dar este prezenta si muzicalitatea formei in poezii cu forma fixa:sonet,rondel
4. versul liber vers care nu se supune niciunei structuri regulate, nu are metru, rimă sau nu este încadrabil
în strofe
5. estomparea contururilor se realizeaza prin
vagul  elemente vizuale difuze:umbra,fum,ceata;
 elemente nonvizuale din aria semántica a vagului:murmur,soapta,mireasma;
 metaforele care sugereaza schimbarea de consistente:vazduhu-i greu,,umbra se
farma.
6. trasatura realizata prin
imprecisul  nedeterminare(pron. si adv. neh.,subst.neart.)
 cuvinte cu sens abstract(care desemneaza in special realitati psihice sau spirituale:
tristete,plans, gand,vis)
 incertitudinea (exprimata mai ales prin intermediul adv. parca,poate,exclamatii si
interogatii retorice,prezenta unor sintagme disjuntive, introduse prin sau, fie)
 elipsa(absenta unor parti din enunt care pot fi reconstituite de cititor), suspensia
(intreruperea enuntului cu o continuare previzibila)
7. imaginile sunt fragméntate<=obiectele sunt evócate prin cate un detaliu,un epuizate
fragmentarismul descriptiv;figura de stil specifica acestui procedeu este metonimia(=inlocuirea intregului cu
partea)

8.  efemer(miscare,aparitie fugara,disparitie(zborul unei pasari,scuturarea unei

timpul simbolist flori),alternanta timpurilor verbale(perfect simplu/imperfect)
 suprapunerea mai multor momente(prezentul =prelungire a trecutului, idee
realizata prin utilizarea adv . de timp de continuitate inca.
9. monotonia are drept efect obsesia; se creeaza prin repetitie stilistica si semantica

10. spatiul este de obicei concentric(camera, parc, orasul)

11. artificializarea artificializarea determinata de utilizarea:

12. dereglarea sistematica a
tuturor simturilor
13. disparitia sentimentului si
inlocuirea cu senzatii
stranii, stari sufletesti
nedefinite
14. predispozitia spre visare
15. respingerea prozaismului
 unor motive literare care contureaza un spatiu citadin: havuz,parc;
 cifrelor simbolice(3)
eul poetic simbolist are simturile exacérbate=>hipersenzitivitate ;
eul poetic traieste acut senzatia solitudinii, inadaptat, fara putinta de comunicare cu ceilalti,
rataceste fara sens, cu gesturi absurde
vis, halucinatie
a ceea ce e común, banal

16. teme si motive literare  conditia poetului si a poeziei

dominante  claustrarea
 melancolía
 spleenul(stare sufletească apăsătoare provocată de singurătate, de lipsa de
ocupație, de monotonie ,de plictiseala)
 nevroza(boală psihică datorată unor suprasolicitări, care se manifestă prin astenie,
cefalee, insomnii, anxietate, iritabilitate)
 evaziunea/marea plecare
 natura,
 mediul citatin,
 paradisuri artificiale
De altfel, S. va prelua de la romantism urmatoarele trasaturi:
  inclinatia spre antiteze
 voluptatea mortii
 preocuparea pentru boala(+ influenta naturalista)
 atractia in fata misterului, a tenebrelor)

Reprezentati:ALEXANDRU MACEDONSKI,STEFAN PETICA,ION MINULESCU,GEORGE BACOVIA.

De-atâtea nopți aud plouând, Un gol istoric se întinde,

Aud materia plângând... Pe-același vremuri mă găsesc...
Sînt singur, și mă duce un gând Și simt cum de atâta ploaie
Spre locuințele lacustre. Pilonii grei se prăbușesc.

Și parcă dorm pe scânduri ude, De-atâtea nopți aud plouând,

În spate mă izbește-un val -- Tot tresărind, tot așteptând...
Tresar prin somn și mi se pare Sînt singur, și mă duce-un gând
Că n-am tras podul de la mal. Spre locuințele lacustre.
Lacustră – George Bacovia