Factorii care influențează circulația sângelui

Circulația în artere

1. Volumul sângelui (volemia)influențează presiunea sângelui în vase.Un consum mare de

sare face să crească presiunea osmotică a sângelui care va absorbi apă din țesuturi și va
spori volumul crescând presiunea.
2. Vâscozitatea sângelui determină scăderea presiunii sângelui datorită frecării.
3. Debitul cardiac este reglat în funcție de efort prin acțiunea SN și a unor hormoni. Când
crește el mărește presiunea sângelui.
4. Calibrul vaselor :pe măsura depărtării de inimă calibrul individual al vaselor scade ,dar
suma secțiunilor crește, ca urmare viteza sângelui scade în artere și crește din nou în
vene.
5. Elasticitatea vaselor scade cu vârsta, influențează presiunea și regimul de curgere al
sângelui.
Presiunea arterială=tensiunea arterială este presiunea exercitată de sângele trimis de
ventricule prin sistola ventriculară asupra pereților arterelor.În sistolă tensiunea atinge
valoarea maximă= tensiune arterială maximă, sistolică =120-140mmHg. În timpul
diastolei , tensiunea scade până la valoarea minimă=tensiune arterială minimă,diastolică
=70-80 mmHg.
Peretele arterial fiind elastic preia o parte din energia cinetică a sângelui . Curgerea
intermitentă a sângelui în artere (datorată contracțiilor inimii) se transformă în curgere
continuă în sectorul capilar.
Contracția inimii=sistolă , relaxarea inimii=diastolă
Circulația în capilare
-e influențată de calibrul arterelor mici. Peretele acestora e foarte bogat în țesut muscular.Prin
vasodilatație se intensifică , iar prin vasoconstricție se limitează irigația unui țesut.

Circulația în vene
-se face la presiune joasă și e influențată de următorii factori:
-presiunea sângelui din capilare împinge sângele în vene;
-contracția musculaturii scheletice a membrelor comprimă venele împingând sângele
spre atrii;
-venele situate la nivelul membrelor inferioare au valvule ce nu permit sângelui să se
întoarcă spre capilare.
-sistola ventriculară coboară planșeul atrio-ventricular și aspiră sângele în atrii.

Parametrii funcționali ai inimii

Ciclul cardiac e succesiunea unei contracții (sistolă) și a unei relaxări (diastolă). Are o durată de
0,8 secunde la o frecvență cardiacă de 70 de bătăi pe minut.
Ciclul atrial=0,1s sistola+0,7s diastola
Ciclul ventricular = 0,3s sistola+0,5 s diastola
Contracția inimii=atrii+ventricule 0,4s
Relaxare:atrii+ventricule=diastola generală 0,4s

Debitul sistolic este volumul de sânge expulzat de inimă într-o sistolă, 70-75ml.

Debitul cardiac este volumul de sânge trimis de către inimă în organism pe minut.
Debitul cardiac este debitul sistolic x frecvența cardiacă, 70 ml sânge x 70 bătăi pe minut = 4,9 l
sânge/ minut.

Travaliul cardiac este lucrul mecanic al inimii în sistolă.

Ciclul cardiac este însoțit de manifestări:-acustice :2 zgomote cardiace sistolic și diastolic

-mecanice: șocul apexian și pulsul arterial
- electrice:EKG=elecrocardiograma

Pulsul arterial este o distensie a pereților arterelor provocate de variațiile ritmice ale presiunii
sângelui, determinate de contracțiile cardiace.Este măsurabil în orice punct unde o arteră poate fi
comprimată pe un plan osos.
Nr.pulsațiilor=nr.contracțiilor=70-80 bătăi/minut

* Tensiunea arterială este presiunea sub care circulă sângele în artere și care se transmite
pereților acestora. Presiunea arterială=tensiunea arterială este presiunea exercitată de sângele
trimis de ventricule prin sistola ventriculară asupra pereților arterelor.În sistolă tensiunea atinge
valoarea maximă= tensiune arterială maximă, sistolică =120-140mmHg. În timpul diastolei ,
tensiunea scade până la valoarea minimă=tensiune arterială minimă, diastolică =70-80 mmHg.
Peretele arterial fiind elastic preia o parte din energia cinetică a sângelui . Curgerea
intermitentă a sângelui în artere (datorată contracțiilor inimii) se transformă în curgere
continuă în sectorul capilar.