Lecția 12 Grupul și relațiile sociale

!!!! Lectură suplimentară - https://prezi.com/7hfuok8jhufy/grupul-si-

relatiile-sociale/

Fiecare om apartine simultan unei multitudini de grupuri sociale. Ne formam si traim in grupuri. Ne comportam
diferit in grup, datorita sentimentului de securitate si presiunii de grup.

Grupul social reprezinta in sociologie orice agregare de doua sau mai multe persoane cu urmatoarele
caracteristici:
 sentimentul apartanentei la grup (membri se considera si sunt perceputi ca grup).
 exista interactiuni intre membrii grupului.
 exista caracteristci comune (exista valori, aspiratii, obisnuinte si interese comune).
 existenta unor interese comune sau a unui scop comun.

Noțiunea de grup în sociologie:

 multimea (grupare intamplatoare si de scurta durata);
 echipa (un tip de grup in care membri au roluri bine definite si exersate in vederea atingerii unui scop
comun constientizat si asumat de toti);
 categoria sociala (desemneaza mai multi oameni care au caracteristici similare la nivelul unei populatii).

Clasificarea grupurilor
Grupurile din care facem parte pot fi extrem de diferite cu relatii si interactiuni mai slabe si mai puternice.
a. grupuri primare si secundare:
 primare - sunt grupuri mici in care comunicarile sunt directe, fata in fata.
Influente foarte puternice asupra individului, mare incarcatura afectiva.
 secundare - se bazeaza nu atat pe interactiuni afective cat pe interese
comune. Implicare emotionala scazuta, scopuri precise interactiuni mijlocite.
b. grupuri formale si informale.
 formale - au o forma prestabilta creata in general de o structura
organizationala. Pozitiile si relatiile sunt independente de subiectii care le ocupa, relatiile si
interactiunile au la baza o ierarhie si reguli clare.
 informale sau naturale - apar in decursul interactiunilor dintre subiecti, nu
au scopuri, reguli si structura interna clara, au la baza simpatia si atractia. La nivel de grup pot exista 3 tipuri de
relatii: atractie, respingere, indiferenta. Analiza lor permite trasarea unei sociograme adica a unei harti a
relatiilor dintre indivizi, a subgrupurilor si canalelor de comunicare.
c. grupuri de apartenență și referință:
 apartenență – grupurile din care facem parte
 referință - grupurile din care nu facem parte - cele pe care le apreciem și
vrem să fim în ele
d. înăuntru și în afara grupului (in-group și out-group) : grupuri închise exlusiviste, nu
poți face parte din mai multe grupuri

PARTEA A DOUA A LECȚIEI

Dinamica grupurilor - Este analiza proceselor care au loc in interiorul unui grup. Se considera ca majoritatea
grupurilor trec prin urmatoarele etape de formare:
 formarea - etapa de inceput, relatiile sunt politicoase, protocolare, preocuparea
principala este de a-i
cunoaste pe ceilalti si de a explora propriile sanse de afirmare.
 furtuna - indivizii isi negocieaza pozitia in grup, relatiile de autoritate, sferele de
influenta. In aceasta
etapa apar tensiuni, subgrupuri, aliante. Daca nu este depasita aceasta etapa va exista o stare
permanenta de neincredere, conflicte interne.
  normarea - se ratifica normele si ierarhiile negociate in etapa anterioara. Incep sa apara statusuri si
ordine interna.
 functionarea - etapa de productivitate maxima in care grupul functioneaza pe baza regulilor agreate.

Aceste etape nu sunt intotdeuna la fel de intense sau pot sa nici nu apara, dar in
orice grup, indivizii simt nevoia de a-si defini pozitita, teritoriul si sfera de
influenta. Nu exista grupuri simetrice, intotdeauna exista pozitii periferice si
centrale in grup.

Efecte de grup ce produc reactii contraintuitive

Efectul de asteptare, spectacol, indiferenta. Un comportament de ajutor

reclamat de o anumita situatie apare intr-un interval de timp incert proprotional
cu numarul celor care il pot oferi. In acest caz se vorbeste despre
responsabilitatea scazuta, difuza, anesteziata a indivizilor la nivelul
intregului grup. Fiecare asteapta ca altul sa faca ceva. (descopeirt de Bibb
Latane) – exercițiu – pagina 74 studiu care se refera la crima din NewYork din manualul de socilogie-olga,
humanitas

Efectul pierderii de vreme – oamnii depun un efort individual mai mic, atunci cand muncesc
inpreuna cu alte persoane, iar responsabilitatea, efortul individual nu poate fi foarte
bine cunoscut. Implicarea individuala este invers proportionala cu numarul
membrilor. Acest lucru este foarte important pentru management si explica de ce
activitatile colective in care nu pot fi cunatificate efortul individual sunt ineficiente.
Exista o limita dincolo de care sunt prea multi oameni pentru a mai putea derula
activitatea. (Max Ringelmann – la sf anilor 80) exercițiu – pagina 75 studiul cu
studenții din manualul de socilogie-olga, humanitas

Gandirea de grup (groupethink). Desi grupurile au capacitatea de a genera mai

multe idei decat indivizii izolati (brainstorming). Totusi intr-un grup ce are
coeziune mare si un conducator puternic lucrurile stau pe dos (efectul de turma).
Se cauta acordul, membri au eficienta de a evita critica, prin urmare eficienta
mentala scade, perceptia asupra realitatii este deformata.
Apare iluzia invulnerabilitatii, supraincrederea,
subaprecierea adversarului, apar stereotipuri in
aprecierea adversarului, exista tendinta asumarii unor
riscuri exagerate. Oameni foarte bine pregatiti ajung sa faca erori inexplicabile. (Irving
Janis)

Exemple Acest efect a fost studiat prima data in urma dezastrului din golful porcilor (pig’s bay). Cel mai mare
dezastru american dupa Pearl Harbor.

In 1961 Kennedy a incercat sa debarce 1400 de imigranti cubanezi bine antrenati militar pentru ca acestia sa
provoace o revolutie populara impotriva lui Fidel Castro. Acest plan s-a dovedit un esec total in urma caruia
S.U.A. au avut pierderi umane, de armament si de imagine. - exercițiu – pagina 75 -76 motive, dezbatere, păreri
din manualul de socilogie-olga, humanitas

Exericițiu studiu Solomon Asch – pagina76 din manualul de socilogie-olga, humanitas