CURSUL 2 SOLUȚII CONSTRUCTIVE DE PUNȚI PENTRU

AUTOTURISME ȘI AUTOUTILITARE. LAGĂRE ȘI BUTUCI. FUZETE

PUNȚI DIN SPATE MOTOARE
❑Puntea motoare este acea punte care conține o parte din componentele
transmisiei (transmisia principală, diferențialul și arborii planetari), care
transmit fluxul de putere de la transmisia principală la roțile motoare.
❑ Punțile din spate motoare ale autoturismelor și ale autoutilitarelor pot fi:
➢ rigide cu suspensie dependentă;
➢ semirigide cu suspensie semi-independentă;
➢ fracționate cu suspensie independentă.
❑Puntea reprezintă ansamblul organelor, care permite montarea și ghidarea
roților pe și față de șasiu sau caroserie cu excepția dispozitivelor suspensiei
(arcuri, amortizoare, bara stabilizatoare) și dispunerea elementelor
sistemului de direcție (bielete).
❑Organele care contribuie atât la ghidarea roților cât și la suspensie se
consideră ca părți ale suspensiei (arcuri lamelare, bara stabilizatoare).
❑Punțile din spate motoare se deosebesc constructiv:
➢ prin sistemul de montare și de ghidare al punților și/sau al roților pe șasiu
sau pe caroseria autoportantă.
1
 LADA
NIVA

1 – bolțul articulației barei Panhard cu carterul punții; 2 – bucșă din cauciuc; 3 – bară de reacție inferioară (sub axa roții); 4
și 11 - inele din cauciuc pentru sprijinul arcului elicoidal; 5 – suportul arcului de pe punte; 6 - tampon limitator de cursă
(are și rol de element elastic suplimentar); 7 – bolțul articulației cilindrice a barei de reacție superioare cu caroseria
autoportantă; 8 – semilonjeronul spate al caroseriei autoportante; 9 – arc elicoidal; 10 și 12 - suport superior al arcului
elicoidal; 13, 21, 23, 24 și 25 – mecanismul de acționare al regulatorului forței de frânare; 14, 26 și 27 – articulația
cilindrică oscilantă a piciorului amortizorului hidraulic cu grinda punții; 15 – suportul de pe caroserie al articulației capului
amortizorului; 16 - tampon limitator de cursă suplimentar;17 – bara de reacție superioară (deasupra axei roții);
18 - suportul de pe caroserie al articulației barei de reacție inferioare; 19 - suportul articulației barei Panhard de pe
caroserie; 20 - regulator de presiune frână spate; 22 - bară de reacție transversală (bara Panhard) 2
 CARACTERISTICI:

❑ Elementul elastic al suspensiei îl constituie arcul elicoidal cilindric

cu pas constant și diametru constant al sârmei care preia numai
forțele verticale;

❑ Arcurile sunt montate între grinda punții și caroserie, într-un plan

transversal, înclinate spre interior, ca și amortizoarele telescopice.
Prin acest montaj reducându-se mișcarea de ruliu a autoturismului.

❑ Preluarea celorlalte forțe și momente de reacție, respectiv montarea

și ghidarea punții pe caroseria autoportantă se realizează prin două
mecanisme patrulater longitudinale dispuse lateral și o bară
Panhard;

3
PMS IVECO
DAILY

4
 CARACTERISTICI:

❑ Cea mai simplă soluție de montare și de ghidare a punții motoare spate

rigide se realizează prin intermediul arcurilor lamelare ale suspensiei, soluție
care se folosește la autoturismele de teren și la autoutilitare.

❑ Elementele elastice ale suspensiei prin construcția lor și prin montaj preiau
integral forțele și momentele de reacție.

❑ Elementele elastice principale sunt formate arcuri monolamelare parabolice

❑ Suspensia mai conține două arcuri suplimentare din cauciuc (aeoane) care au
rol și de tampoane limitatoare de cursă;

❑ Bara stabilizatoare este articulată cu partea centrală de cadru, iar cu capetele

prin două bielete scurte de trompele grinzii punții, rezultă astfel că bara
stabilizatoare e inclusă în masa suspendată a automobilului.
5
❑ Dacă arcul lamelar nu poate prelua integral forțele și momentele de reacție, el este
descărcat de momentele de reacție prin montrea unei bare de reacție.
❑ Arcurile lamelare sunt montate sub grinda punții pentru a reduce înălțimea centrului
de masă.
FIAT

❑Barele de reacție sunt montate deasupra grinzii punții paralel cu arcurile, fiind
articulate la capătul din spate de suportul sudat pe grindă, iar la capătul din față de
suportul sudat pe caroserie.
❑Amortizoarele sunt montate vertical deasupra arcurilor, au piciorul articulat cilindric
pe suportul de pe grindă, iar capul sprijinit printr-o articulație axială oscilantă pe
caroserie. 6
 FORD ALFA ROMEO

a b
a – PMS rigidă cu braț b - PMS rigidă cu braț
triunghiular central divizat triunghiular central unitar

❑ Barele de reacție laterale longitudinale sunt dispuse sub axa roților și

sunt articulate cilindric de suporții arcurilor elicoidale sudați pe
grinda punții; în acest fel arcurile verticale sunt dispuse în fața axei
roților.

7
❑ Amortizoarele sunt dispuse vertical în spatele axei roților. Bara
stabilizatoare este montată pe grinda punții prin internediul unor articulații
cilindrice, iar capetele libere sunt articulate de caroserie prin bielete scurte.
O bară Panhard dispusă în spatele punții preia forțele de reacție
transversale.

OPEL

PMS rigidă cu tub central, două bare de reacție longitudinale și bară Panhard lungă:
1 – punte; 2 – bara stabilizatoare; 3 – bara Panhard; 4 și 4′ – bare de reacție longitudinale;
5 – tubul central scurt al punții; 5′ – arborele cardanic; 6 – traversă 8
 Soluția clasică Soluția modernă

PMS ALFA ROMEO

❑O soluție constructivă pentru PMS care îmbină caracteristici constructive ale punții
rigide și ale punții fracționate este puntea De Dion. Grinda este dispusă sub nivelul
axei roților și arcuită spre spate pentru a permite montarea carterului central.
❑De la puntea rigidă se preia grinda rigidă care unește cele două fuzete, numită „tub
De Dion”, iar de la puntea fracționată se preia carterul central separat de roți, montat pe
caroseria autoportantă, reducându-se astfel consistent înălțimea podelei și a centrului
de masă.
❑Ghidarea pe verticală a punții și preluarea forțelor de reacție transversală sunt
realizate de un mecanism Watt. 9
 PMS semirigidă cu grindă trasă în formă de H (Suzuki SX4)
❑ Implementată pe primul model SX4 la mijlocul anilor 2000.
❑ Constă dintr-o grindă în formă de „H” cu grinda centrală deformabilă la torsiune,
ușor arcuită în sus pentru a permite montarea arborelui cardanic.
❑ În spațiul liber delimitat de H-ul grinzii este dispus carterul central montat pe
caroseria autoportantă.
10
❑ La majoritatea autoturismelor organizate după soluția de
organizare „clasică” se folosește puntea motoare spate
fracționată cu suspensie independentă.

❑ Un sistem foarte răspândit de montare și de ghidare al roților

acestei punți este cu braț triunghiular tras și axa de oscilație
înclinată față de axa transversală (braț oblic).

❑ Sistemul prezintă următoarele avantaje:

➢ simplitate constructivă (două brațe triunghiulare trase cu
patru articulații cilindrice);
➢ cinematică riguroasă pentru deplasarea pe verticală a
roților și conservarea geometriei lor;
➢ posibilități diverse de utilizare (autoturisme de clasă mică,
de clasă superioară, autoutilitare).

11
 PMS FRACȚIONATĂ CU BRAȚE OBLICE TRASE

❑ La ambele construcții elementele suspensiei sunt apropiate la maxim posibil de roți

pentru a obține un spațiu larg între pasajele roților, articulațiile brațelor oblice sunt
montate pe o grindă suport, în partea centrală a grinzii se sprijină capacul alungit al
pinionului de atac, carterul central se sprijină cu partea din spate pe o traversă
scurtă montată sub podeaua portbagajului.

MASERATI KARIF
a – arc elicoidal montat coaxial cu amortizorul; b – arc elicoidal montat separat pe braț

12
 PMS FRACȚIONATĂ CU MECANISM PATRULATER CU
BRAȚE TRIUNGHIULARE SUPRAPUSE NEEGALE
❑ Pentru montarea și ghidarea roților la puntea motoare spate fracționată se poate
folosi și mecanismul patrulater transversal cu brațe neegale.
❑ Montarea punții pe caroseria
autoportantă se face prin patru
elemente. O grindă suport în
formă de „U” pe care se
montează carterul central cu
capacul pinionului de atac
alungit mult spre față și brațele
inferioare în formă de triunghi,
iar ansamblul se montează prin
patru reazeme elastice pe
caroserie.
❑ Articulațiile dintre brațele triunghiulare și fuzetă sunt articulații cilindrice lungi
pentru a prelua forțele de reacție longitudinale.
❑ Se constată că distanța pe verticală dintre articulațiile brațelor triunghiulare cu fuzeta
este foarte mare, element care îmbunătățește ghidarea roților, iar brațul triunghiular
superior este mult deplasat spre exterior, permițând o distanță mare între suporții
laterali, respectiv o lărgime mare a portbagajului. 13
 PMS FRACȚIONATE CU MECANISM PATRULATER
TRANSVERSAL CU BRAȚE SUPRAPUSE
articulații sferice
între brațe și fuzetă

SOLUȚIA DE LA NISSAN SUBARU TRIBECA

❑Pentru anularea bracării necontrolate a roții se folosește un braț suplimentar
drept, dispus transversal, articulat sferic de fuzetă și de grinda suport (o falsă
bieletă), care permite în plus și reglarea convergenții roții din spate.
❑ Se poate afirma că această variantă constructivă de PMS fracționată face
trecerea de la punțile cu mecanisme de ghidare convenționale la punțile
multibraț. 14
CONSTRUCȚIA PMS FRACȚIONATĂ MULTIBRAȚ CONSTRUITĂ PORNIND
DE LA MECANISMUL BALANSIER ȘI CULISĂ OSCILANTĂ (MACPHERSON)
❑ Pentru ghidarea cât mai riguroasă a roților, îmbunătățirea stabilității autoturismelor
și preluarea optimă a forțelor de reacție se adoptă sistemul cu brațe multiple
(multibraț, multilink).

❑ Este o punte cu trei brațe (două transversale cu lungimi diferite, cel din față fiind
mai scurt și unul longitudinal ușor înclinat spre interior) și o culisă culisantă
reprezentată de amortizorul telescopic, fuzeta fiind articulată cilindric cu brațele, iar
acestea sunt articulate la capetele libere tot cilindric cu cadrul suport al punții,
montat la rândul său pe caroseria autoportantă. 15
 PMS FRACȚIONATĂ MULTIBRAȚ CONSTRUITĂ PE
BAZA MECANISMULUI PATRULATER TRANSVERSAL
1 – arc elicoidal;
Skoda Octavia 4×4 2 – bara stabilizatoare;
3 – braț transversal
superior;
4 – articulație cilindrică
oscilantă;
5 – cadru;
6 – braț transversal;
7 – braț transversal
inferior
8 – braț longitudinal;
9 – amortizor;
10 – reglare unghi de
cădere
11 – reglare unghi
convergență
❑Punte cu patru brațe: un braț longitudinal purtător de fuzetă
(se montează cu două șuruburi pe fuzetă) și trei brațe
transversale cu câte două articulații cilindrice. 16
 CARACTERISTICI
❑ Brațul longitudinal are la capătul liber din față o articulație cilindrică oscilantă
montată într-o casetă, care se montează la rândul său pe o flanșă a podelei
caroseriei autoportante. Forma brațului de grindă încastrată de egală rezistență cu
secțiune dreptunghiulară (înălțimea mult mai mare decât lățimea) permite acestuia
să se deformeze controlat la torsiune (se asigură astfel o ghidare corespunzătoare a
roții).
❑ Brațul transversal superior este dispus deasupra axei roții, are corpul arcuit cu
secțiunea în formă de T (o grindă cu rigiditate mare la încovoiere) și este articulat
la capătul exterior de fuzetă, iar la capătul interior de cadrul suport al punții
(această articulație are bolțul central excentric și permite astfel reglarea unghiului
de cădere al roții).
❑ Brațul transversal inferior este dispus sub și în spatele axei de rotație a roții, are o
lungime mult mai mare decât brațul superior, este purtător al arcului elicoidal al
suspensiei (corpul său este lat spre fuzetă pentru a permite montarea arcului și are
o rigiditate mare la încovoiere) și este articulat la capătul exterior de fuzetă, iar la
capătul interior de cadrul suport al punții (și această articulație are bolțul central
excentric și permite astfel reglarea unghiului de convergență al roții).
❑ Al treilea braț transversal este un tirant dispus sub și în fața axei de rotație a roții,
are o lungime puțin mai mare decât brațul superior și corectează ghidarea roții pe
cursa de comprimare (necesară datorită deformării controlate la torsiune a brațului
longitudinal). 17
 PUNȚI DIN SPATE NEMOTOARE

❑La automobilele organizate după solutia compactă „totul față”

(majoritatea autoturismelor și unele autoutilitare) puntea din spate
are numai rol de susținere și de rulare.

❑Din punct de vedere constructiv, puntea din spate nemotoare

poate fi:
➢ rigidă cu suspensie dependentă;

➢ semirigidă cu deformare la torsiune controlată;

➢ fracționată cu suspensie independentă.

18
 PUNTE NEMOTOARE SPATE RIGIDĂ CU ARCURI
LAMELARE PARABOLICE
❑ Puntea din spate nemotoare rigidă este montată și ghidată simplu pe caroserie prin
intermediul arcului lamelar.
❑ Puntea propriu-zisă este formată dintr-o grindă centrală de secțiune tubulară, care
are montate la capete fuzetele, proiectate astfel încât axul roții să fie deasupra axei
grinzii (se realizează reducerea nivelului podelei în zona punții din spate).
❑ Fiecare arc parabolic
monolamelar este asamblat
pe flanșa grinzii prin bride și
o placă superioară, care
constituie și suportul pentru
arcul suplimentar din cauciuc
(are rol și de tampon limitator
de cursă) și pentru articulația
amortizorului.
❑ Ele preiau ❑ Arcurile parabolice
reacțiunile monolamelare sunt articulate
longitudinale fix la capătul din față și
și momentele printr-un cercel la capătul din
lor. spate de lonjeroane. 19
 PNS RIGIDĂ FIAT DUCATO
❑ Montarea și ghidarea punții se face prin intermediul a două lamele parabolice
dispuse longitudinal și montate pe grinda punții prin bride.

❑ Toate componentele suspensiei (rezervorul de aer comprimat, electrocompresorul,

dispozitivele pneumatice de control și conductele de legatură) sunt montate pe o
platformă portantă, montată la rândul său prin reazeme elastice pe baza caroseriei
utilitarei.
❑ Forțele transversale sunt preluate de o bară Panhard dispusă deasupra grinzii punții,
articulată cu capătul din stânga de grindă, iar cu capătul din dreapta de platforma
portantă.
❑ Tampoanele elastice limitatoare de cursă sunt montate pe baza caroseriei, iar în cazul
unui șoc se sprijină pe placa de fixare a lamelelor parabolice.
❑ Întreaga construcție se montează pe automobil fără modificări ale bazei caroseriei și
ridică foarte puțin nivelul platformei de încărcare. 20
 PNS RIGIDĂ „OMEGA”
❑ O construcție deosebită de punte spate rigidă este puntea „Omega” folosită pe Fiat
Panda și Lancia Y 10. Ea constă dintr-o grindă arcuită în formă de „Ω” cu partea
deschisă spre spate ❑ Prin construcția suspensiei se
reduce amplitudinea ruliului,
astfel că nu mai este
necesară bara stabilizatoare.
❑ O caracteristică a acestei
punți este faptul că lagărul și
butucul roții formează un
subansamblu unic.
❑ Cu capătul din față brațele
sunt articulate tot cilindric de
caroserie. În acest fel se
anulează efectul forțelor
laterale în curbe.
❑ De părțile laterale sunt articulate două brațe dispuse simetric și înclinat față de
planul longitudinal, axele articulațiilor brațelor fiind puțin sub nivelul articulației
centrale.
❑ Arcurile elicoidale sunt dispuse vertical în fața axei roților și se sprijină pe suporți
sudați pe părțile laterale ale grinzii. Astfel arcurile sunt mai tari și realizează o
susținere mai bună a caroseriei în curbe. 21
 SCHEMA CONSTRUCTIVĂ ȘI MODUL DE TRANSMITERE A
FORȚELOR TRANSVERSALE PENTRU PUNTEA „H”

δh
❑ Dacă automobilul se înscrie într-un viraj, asupra lui acționează componenta transversală a
forței centrifuge Fcy2, care se transmite la puntea din spate prin articulațiile cu brațele și
determină la contactul roților cu calea de rulare reacțiunile Y2s și Y2d. Notând cu Fox
reacțiunile din articulațiile grinzii „H” cu caroseria se constată că apare un moment Mz care
rotește puntea, față de caroserie datorită elasticității articulațiilor cu unghiul δh și imprimă un
caracter supravirator automobilului.

M Z = (Y2 s + Y2 d )  r = Fox  b0  Fox =

(Y2 s + Y2 d )  r
b0
❑ Cu cât sunt mai lungi brațele longitudinale și cu cât sunt mai apropiate articulațiile cu
caroseria, cu atât cresc reacțiunile Fox și se accentuează caracterul supravirator.

22
SOLUȚII DE DIMINUARE A CARACTERULUI SUPRAVIRATORIU
AL AUTOMOBILELOR ECHIPATE CU PUNȚI „H”
1. Construcția bucșelor din cauciuc ale articulațiilor brațelor punții cu
caroseria (bucșe cu alveole și rigidități diferite pe anumite direcții);

2. Dispunerea înclinată a axelor articulațiilor spre exterior care în plus

mărește ecartamentul articulațiilor și conduce la o poziționare mai
convenabilă a CIR-lui punții față de masa suspendată;

3. Folosirea unui mecanism Watt pentru ghidarea riguros pe verticală a grinzii

punții. Aceasta este soluția care conferă autoturismului un caracter neutru,
deci o stabilitate în curbe asemănătoare cu cea obținută cu o punte
fracționată multibraț.

❑ În cazul punții în forma de „H”, roțile montate la capetele din spate ale
brațelor laterale datorită elasticității la torsiune controlate din faza de
proiectare a grinzii transversale au o conexiune elastică între ele, se
micșorează amplitudinea ruliului, iar roțile au posibilitatea să se deplaseze
puțin una față de cealaltă. Prin urmare, puntea este semirigidă cu suspensie
semi-independentă. 23
 PUNȚI SEMIRIGIDE H
❑ Cea mai nouă construcție pentru puntea semirigidă cu grindă trasă în
formă de H are secțiunea grinzii transversale cu epura la torsiune
controlată în formă de U, profilul fiind închis (tubular) cu secțiune
variabilă (mai mică în centru și mai mare la capete până ajunge la
profilul circular al țevii din care provine).
❑ O astfel de grindă se comportă la torsiune conform teoriei torsiunii
profilelor necirculare cu secțiune tubulară și pereți subțiri cu două
avantaje majore:
➢ grinda este mai ușoară și nu mai este necesară folosirea barei de
torsiune prin interiorul profilului U;
➢ solicitarea și deformarea la torsiune a grinzii tubulare sunt mai
riguros controlate.
❑ O astfel de grindă se obține prin hidroformare dintr-o țeavă cu pereți
subțiri.
❑ Majoritatea punților semirigide cu grinda trasă în formă de H au
suspensii cu arcuri elicoidale cilindrice sau în formă de butoi. 24
❑ Mecanismul Watt permite ghidarea pe verticală a punții și preluarea
forțelor de reacție laterale.

Punte H cu secțiune tubulară pentru Punte H cu secțiune tubulară pentru grinda

grinda transversală cu articulații cu transversală cu articulații cu axe
axele înclinate și ecartament mărit transversale și mecanism Watt

25
 PUNTE SEMIRIGIDĂ CU GRINDA TRASĂ
ÎN FORMĂ DE H CU BARE DE TORSIUNE
❑ Articulațiile cilindrice dintre grinda H și suporții laterali au o construcție tubulară
pentru a permite încastrarea barei transversale de torsiune în suporți; bara de
torsiune interioară, cu rol preponderent stabilizator, este demontabilă și se
rigidizează prin bucșe canelate cu brațele laterale ale grinzii H.
❑ Lagărul central dublu asigură montarea și ghidarea celor două bare de torsiune
prin caneluri.
❑ amortizoarele, articulate cilindric, sunt dispuse în planuri longitudinale și mult
înclinat spre față pentru a reduce nivelul podelei și a micșora tangajul.
1 – braț longitudinal lateral;
4 – bara de torsiune exterioară;
7 – suport longitudinal;
8 – bara de torsiune interioară;
9 – amortizor;
10 – traversa cu secțiune în V;
11 – bucșa canelată pentru fixarea barei 4;
12 – lagăr central pentru conectarea
barelor de torsine;
13 – bucșa canelată pentru fixarea barei
de torsiune 8
26
 PNS CU BRAȚE TRIUNGHIULARE TRASE ORIZONTALE
❑ Suspensia cuprinde arcuri elicoidale tip butoi montate în fața axelor roților (arcuri
mai rigide, scurte și cu săgeți mici) între brațe și caroserie și amortizoare dispuse
înclinat înspre interior, articulate cilindric.
❑ În cazul utilizării punții pe un autoturism de clasa mică „low cost” bara
stabilizatoare poate lipsi, deoarece ruliul este controlat satisfacător prin construcția
suspensiei (arcuri și amortizoare).
❑ Punțile cu brațe triunghiulare orizontale trase pot ridica, în cazul utilizării lor pe
autoturisme, dificultăți în privința amplasării brațelor în raport cu caroseria. Acest
dezavantaj este rezolvat de puntea fracționată cu brate trase în formă de „L”.

Suspensie independentă cu arcuri Suspensie independentă cu arcuri

tip butoi pentru un autoturism pneumatice pentru o autoutilitară
(Mercedes-Benz) 27
 PUNTE DIN SPATE CU BRAȚE TRASE ÎN FORMĂ DE „L” ȘI SUSPENSIE
INDEPENDENTĂ CU BARE DE TORSIUNE TRANSVERSALE DISPUSE ÎN
PRELUNGIRE
RENAULT
1 - brațe trase în formă de „L”; 2 - latura transversală a
brațului din stânga; 3 - latura transversală a brațului din
dreapta; 4 - bare de torsiune transversale; 5, 6 - lagăre
între laturile transversale ale brațelor trase; 7 - suporți
laterali; 8 - bara stabilizatoare; 9 - amortizoare
❑ Laturile transversale ale brațelor trase au
secțiune tubulară variabilă, se
întrepătrund pe o lungime mare și se
ghidează reciproc prin două lagăre aflate
la distanță mare.
❑ Barelor de torsiune dispuse transversal (în
prelungire) sunt utilizate drept elemente
elastice pentru suspensii.
❑ Barele de torsiune, cu lungimi egale și
așezate în prelungire, sunt solidarizate
prin caneluri la capetele interioare cu
laturile transversale ale brațelor trase, iar
la capetele exterioare de suporții laterali,
care asigură și sprijin în exterior brațelor
trase.
❑ Laturile longitudinale ale brațelor trase
sunt situate între două reazeme depărtate,
obținându-se o ghidare a roților ca la
brațul triunghiular lat tras.
28
 PUNȚI DIN FAȚĂ MOTOARE
❑Puntea față, de regulă este directoare.
❑Puntea de direcție asigură prin construcția sa valorile prescrise de proiectant
pentru unghiul de înclinare longitudinală al pivotului (unghiul de fugă), unghiul
de înclinare transversală al pivotului și unghiul de cădere al roții, iar dacă este
cazul și posibilități de reglare pentru aceste unghiuri. Din această cauză o
condiție specifică impusă punții de direcție este să asigure cinematica corectă și o
bună stabilitate a roților de direcție, pe fondul unei manevrări ușoare a volanului,
a șocurilor reduse la volan și unei uzări reduse a pneurilor.
❑Puntea din față de direcție rigidă este compusă din: grindă, pivoți și fuzete.
❑În cazul punților motoare și directoare pivotul cilindric este fracționat în două
(pivotul superior și pivotul inferior), iar secțiunile grinzii și ale arborilor fuzetelor
sunt tubulare pentru a permite montarea arborilor planetari total descărcați cu o
articulație homocinetică.
❑Punțile motoare din față rigide cu suspensie dependentă se folosesc foarte rar la
autoturisme și la autoutilitare. Ele se întâlnesc la unele autoturisme de teren.
Arborele planetar este format din două părți, una mai lungă solidarizată prin
caneluri cu pinionul planetar și alta mai scurtă solidarizată cu butucul roții. Între
cele două părți este dispusă o articulație homocinetică. Construcția pivotului este
deosebită, deoarece ea trebuie să permită montarea arborelui planetar.
29
 PFM RIGIDĂ
❑ Punte cu articulație bicardanică la arborele planetar și pivot cilindric fracționat.
❑ Cavitatea sferică formată
între portfuzetă și piesa
de capăt a grinzii punții
în care este dispusă
articulația bicardanică
este etanșată cu un inel
metalic și o garnitură.
❑ Fiecare semipivot, bine
etanșat, este prevăzut cu
câte un rulment axial, un
rulment dublu cu ace și o
rețea de canale de ungere.

1 și 2 - rulmenți cu ace care flanchează articulația bicardanică; 3 - arbore planetar; 4 - butuc roată;
5 - fuzetă; 6 - contrapiuliță; 7 - piuliță; 8 - flanșa arborelui planetar; 9 - simering; 10 - lagăr pivot
superior; 11 - lagăr pivot inferior; EG - axa pivotului cilindric fracționat (axa de bracare a roții)
30
 PUNTEA MacPHERSON

❑ Puntea MacPherson ocupă mai puțin spațiu și se utilizează cel mai frecvent
pentru puntea față. Mecanismul de ghidare este format dintr-un braț de tip
„A” (triunghiular) sau de tip „L” și o culisă oscilantă al cărui rol este
preluat de amortizorul telescopic încastrat în brațul superior al fuzetei.
❑ Avantaje:
➢ simplitate constructivă (număr redus de brațe și de articulații);
➢ masă nesuspendată redusă;
➢ ghidare bună a roții (variație redusă a ecartamentului și a căderii roții);
➢ spațiu transversal larg între roți care permite amplasarea transversală a
grupului motor-transmisie;
➢ permite dispunerea coaxială a arcului, amortizorului și a tamponului
elastic limitator de cursă care poate fi conceput și ca arc suplimentar.
❑ Dezavantaje:
➢ construcție complicată și solicitări suplimentare pentru amortizor;
➢ articulația grupului elastoamortizor al suspensiei cu masa suspendată
are o construcție complicată;
➢ dispunerea transversală a grupului motor-transmisie impune ca arborii
planetari să aibă lungimi diferite.
31
 DISPUNEREA ARBORILOR PLANETARI LA PUNTEA
MOTOARE McPHERSON
❑ Dezavantajele arborilor cu lungimi diferite:
➢ nesimetrie constructivă (arbori planetari diferiți);
➢ nesimetrie cinematică (unghiurile de așezare ale arborilor
planetari diferite);
➢ nesimetrie dinamică (arborele planetar lung trebuie echilibrat
suplimentar și solicitări diferite la roți, deoarece mai ales în
treptele inferioare momentul la arborele planetar scurt este mai
mare decât momentul la arborele planetar lung).

a) arbori planetari cu lungimi diferite; b) arbori planetari cu lungimi egale 32

SECȚIUNE TRANSVERSALĂ PUNTE TIP MACPHEARSON
1, 2 – pivot sferic inferior; 3 – un inel de
blocare; 4 – piuliță; 5 – capac protecție;
6 – butucul roții; 7 – rulmentul roții;
8 – fuzetă; 9 – disc ventilat de frână;
10 – placa de protecție;
11 și 12 – asamblare șurub-piuliță a
piciorului amortizorului pe fuzetă;
13 – levierul de direcție; 14 – arc elicoidal
conic; 15 – tija amortizorului; 16 – talerul
superior al arcului; 17 – armătura
exterioară a articulației axiale; 18 – piulița
tijei amortizorului; 19 – rulment axial;
20 – inel din cauciuc;
21 – tampon limitator de cursă;
22 – carcasă de protecție amortizor;
23 – cilindrul amortizorului; 24 – arbore
planetar față; 25 – suport fixare bară
stabilizatoare; 26 – destindere suspensie
față; 27 – bara stabilizatoare; 28 – bieletă
bară stabilizatoare; 29 – braț propriu-zis
forjat; 33
 PUNȚI TIP MACPHEARSON

OPEL VECTRA SUBARU TRIBECA

❑ Puntea autoturismului Opel are brațele inferioare sub forma literei

„L” și sunt articulate pe un cadru suport.
❑ Puntea de la Subaru are brațele inferioare triunghiulare și
articulate de caroseria autoportantă, cadrul suport fiind integrat în
structura autoportantă a caroseriei
34
❑ Construcția reală a punții față motoare MacPherson este foarte
diferită de la un automobil la altul. Diferențele constructive sunt
localizate în următoarele zone:

➢ forma și construcția brațului inferior și a articulațiilor sale cu

grinda suport și cu fuzeta;

➢ prinderile dintre fuzetă și pivotul sferic, respectiv amortizor;

➢ forma și construcția lagărului elastic axial superior oscilant;

➢ construcția și dispunerea rulmentului axial;

➢ constructia și montarea arcului;

➢ dispunerea barei stabilizatoare, integrarea ei în construcția punții

și legăturile cu masa suspendată și cu masa nesuspendată;
➢ valoarea deportului transversal (negativă sau pozitivă).

35
PMF CU BRAȚE SUPRAPUSE CU SUSPENSIE INDEPENDENTĂ
❑ Particularitățile constructive ale acestei
punți sunt:
➢ fuzetă înaltă cu braț superior lung;
➢ bloc elasto-amortizor montat între
brațul inferior și talerul suport de
pe contraaripă printr-o articulație
axială oscilantă, cu piciorul
amortizorului în formă de furcă și
dispus înclinat în spațiu;
➢ mecanismul de acționare al
direcției pinion-cremalieră dispus
în spatele axelor roților și la un
nivel ridicat (aproape de nivelul
brațelor superioare);
SOLUȚIA DE LA AUDI A4 ➢ PMF fracționate construite pe baza
mecanismului patrulater transversal
oferă un spațiu transversal mai mic
astfel că se pretează pentru
dispunerea lungitudinală a grupului
motor transmisie.
36
 PMF FRACȚIONATĂ CU MECANISM PATRULATER SPAȚIAL
❑ Dacă este necesară folosirea unei astfel de punți la un autoturism cu
dispunerea transversală a motorului se poate folosi un mecanism patrulater
spațial cu brațul triunghiular inferior dispus transversal și cu brațul
superior înclinat (aproape longitudinal) și dispus la un nivel ridicat
❑ PMF fracționate cu mecanism patrulater
transversal cu fuzeta înaltă și braț superior
al fuzetei înalt și arcuit poziționează
pivotul superior deasupra pneului cu
consecințe pentru sistemul de direcție:
➢ se micșorează unghiul de înclinare
transversală al pivotului;
➢ axa de bracare se apropie de planul
median al roții (centrul roții);
➢ deportul transversal are valori
pozitive cel mult zero.
❑ Constructiv trebuie asigurat spațiu pe
verticală pentru rotirea brațului
superior, deci este necesară o
NISSAN contraaripă înaltă.
PRIMERA 90' 37
 PUNȚI DIN FAȚĂ NEMOTOARE
❑La majoritatea autoturismelor și autoutilitarelor, punțile nemotoare din față sunt punți
fracționate cu suspensie independentă. Se folosesc soluții constructive specifice punții
din față (trebuie asigurată bracarea roților) asemănătoare cu cele prezentate până
acum, dar dispar constrângerile impuse de prezența mecanismelor de putere ale
punților motoare.

❑ punți față nemotoare cu suspensie independentă: una tip MacPhearson cu braț

inferior în formă de „A” (a) și una cu brațe triunghiulare suprapuse (b) și fuzete cu
braț superior înalt.

a b
Punți nemotoare față cu suspensie independentă
38
 DETALIILE CONSTRUCTIVE ALE FUZETEI CU BRAȚ SUPERIOR ÎNALT ȘI
ALE PIVOȚILOR SFERICI PENTRU O PUNTE FAȚĂ NEMOTOARE
FRACȚIONATĂ CU MECANISM PATRULATER TRANSVERSAL
❑ Pivotul superior este deplasat înspre exterior
la limita permisă de lățimea pneului,
deoarece nivelul său nu depășește nivelul
MERCEDES-BENZ
roții.
❑ Ansamblul braț inferior pivot este deplasat
spre exterior, astfel că pivotul depășește
planul suprafeței de frecare a discului de
frână și intră în interiorul butucului discului.
❑ Se creează astfel premizele obținerii unui
deport transversal nul sau chiar ușor negativ.
Se constată că pivoții sunt astfel montați
încât să transmită în condiții de siguranță
reacțiunea verticală.
1 – brațul inferior al punții; 2 – fuzeta cu braț superior
înalt; 3 – brațul superior al punții; 4 – pivot inferior;
5 – pivot superior; 6 – levierul fuzetei; 7 – flanșa
butucului roții; 8 – disc ventilat; 9 – janta roții 39
 PFN CU SUSPENSIE DEPENDENTĂ

❑ Suspensia dependentă se utilizează pentru automobile a căror punte

este rigidă și presupune prezența între fuzete a unei grinzi rigide.
❑ Elemente elastice sunt de tip arc cu foi dispuse longitudinal.

RENAULT

1 – grinda punții rigide nemotoare; 2 – fuzetă; 3 – arcuri foi; 4 – amortizor

40
 LAGĂRE ȘI BUTUCI PENTRU AUTOTURISME ȘI AUTOUTILITARE
❑ Pentru roțile autoturismelor se folosesc rulmenți radial-axiali montați în „O”.
❑ Rulmenții cei mai folosiți sunt rulmenții dubli cu bile. Rulmenții cu role conice
montați în lagăr, fie separat, fie ca rulmenți dubli se folosesc mai rar datorită
montajului mai pretențios.
❑ Rulmentul din figura a este din prima generație și are inelele interior, respectiv
exterior presate pe butuc și în alezajul din fuzetă.
❑ Rulmentul din figura b are
inelul exterior realizat sub
forma unei flanșe pe care se
montează organele mobile ale
mecanismelor de frânare
(discuri sau tambure), el
preluând astfel și rolul
butucului rotii. Inelul său
interior se presează pe
arborele fuzetei.
❑ Rulmentul din c are realizate
sub formă de flanșe, atât inelul
a b c exterior, cât și inelul interior;
Variante constructive pentru rulmenții radial-axiali dubli astfel el preia rolul butucului
cu bile ale roților autoturismelor și al arborelui fuzetei.
41
 VARIANTE CONSTRUCTIVE PENTRU RULMENȚII RADIAL-AXIALI
DUBLI CU BILE ALE ROȚILOR AUTOTURISMELOR
❑ Rulmentul va fi strâns cu piulița de capăt a arborelui planetar (în acest caz rulmentul poate fi
demontat de pe butuc) ca în figura a, sau va fi solidarizat pe butuc cu un guler răsfrânt al
acestuia (în acest caz rulmentul nu poate fi demontat de pe butuc) ca în figura b, piulița de
capăt servește doar pentru montarea arborelui planetar.

a b 42
 BUTUCUL ȘI TAMBURUL ROȚII
❑ La autoturisme tamburul este montat pe flanșa butucului, iar rulmentul
roții este presat în alezajul fuzetei prin inelul exterior și pe butuc prin
inelul interior ca în figura a.
❑ La autoturismele mici
(clasă foarte mică și mică)
tamburul face corp comun
cu butucul, iar fixarea roții
se face direct pe piesa
butuc-tambur.
❑ În acest caz la demontarea
tamburului se demonteaza
și lagărul roții ca în figura
b în care se folosește un
rulment dublu radial-axial
cu role conice.
a - butuc și tambur piese separate: 1 - butucul roții; 2 - tamburul; b – butuc și tambur corp
comun 3 43
 LAGĂR ROATĂ SPATE CU MECANISMUL DE FRÂNARE
❑ Lagărul și butucul roții punții motoare fracționate din spate cu dublu mecanism
de frânare (mecanismul frânei de serviciu cu disc simplu și etrier fix, iar al
frânei de mână cu tambur în butucul discului și saboți interiori), cu arbore
planetar cu articulație homocinetică Rzepa înspre roată este prezentat, mai jos.

1 – etrier fix; 2 – șurub cu cap hexagonal pentru

fixarea etrierului rigid pe flanșa fuzetei;
3 – pistonul etrierului; 4 – corpul fuzetei;
5 – rulment radial-axial cu două rânduri de bile;
6 – articulație homocinetică a arborelui
planetar; 7 – capătul canelat al arborelui
planetar; 8 – mecanism de frânare cu tambur și
saboți interiori pentru frâna de mână;
9 – arborele planetar; 10 – inel elastic pentru
fixarea rulmentului în alezajul fuzetei;
11 – placa de protecție; 12 – disc de frână
neventilat; 13 – știft de centrare a discului pe
flanșa butucului; 14 – butucul cu flanșă al roții

MERCEDES-BENZ
44
 FUZETE
FUZETE ȘI PIVOȚI PENTRU PUNȚI FRACȚIONATE MOTOARE
❑ Puntea directoare rigidă este compusă din grindă, pivoți și fuzete.
❑ În cazul punților de direcție și motoare pivotul cilindric este fracționat
în două (pivotul superior și pivotul inferior), iar secțiunile grinzii și
ale arborilor fuzetelor sunt tubulare pentru a permite montarea
arborilor planetari.

a – fuzetă punte MacPhearson:

1 - fuzeta; 4 - butuc;
2 și 8 - inele distanțier; 5 - șaibă;
3 - rulment; 6 - piuliță; b – fuzetă punte cu brațe suprapuse
7 – inele elastice 45
 FUZETE ȘI PIVOȚI PENTRU PENTRU PUNȚI NEMOTOARE ȘI
DE DIRECȚIE

fuzetă punte rigidă sau

fracționată, dar cu portfuzetă

α0 – unghiul de fuzetă punte

❑ Valorile lui δ0 variază între și 11o cădere a roții; fracționată cu
15o30', iar pentru dt între -18 mm dt – deportul brate suprapuse:
transversal; A – α0+δ0+90o;
și +20 mm (pentru autoturisme). E, G – pivotul δ0 – unghiul de
superior, inferior înclinare transversală
al pivotului 46
 FUZETĂ PENTRU PUNTE MOTOARE RIGIDĂ ȘI DE DIRECȚIE
❑ Pivoții sunt sferici și încastrați pe con în locașurile lor din portfuzetă.
1 – capacul mecanismului roată liberă;
2, 10, 25 – garnituri de etanșare;
3 - butucul cu discul ventilat de frână;
4 - rulmenți cu role conice; 5 - șurub
de fixare al roții; 6 - apărătoarea
discului de frână; 7 – scut termic
traductor ABS; 8 - șurub fixare fuzetă
pe portfuzetă; 9 - portfuzetă;
11 – piulița crenelată cu gaura centrală
conică pentru fixarea pivotului sferic
în brațul portfuzetei; 12 – pivot sferic
cu fixare pe con; 13 – simeringul
sferic al pivotului; 14 - suport fixare
cablu ABS;
15, 16, 17 și 22 – sistemul de etanșare
pe suprafața sferică între portfuzetă și
grinda punții;

18 - articulație homocinetică a arborelui planetar; 19 – carterul tubular al punții motoare; 20 – inele de

etanșare; 21 – suport semisferic pentru pivot în grinda punții; 23 – capac-șaibă metalică a pivotului sferic; 24
- piuliță strângere pivot sferic; 26 – rotor traductor ABS; 27 - simering; 28 - distanțier; 29 – siguranțe elastice
pentru poziționarea rulmenților; 30, 31 și 32 – sistemul de strângere a rulmenților butucului 47
 ANSAMBLUL PIVOT-FUZETĂ ÎNTÂLNIT LA O PUNTE RIGIDĂ
FAȚĂ DIRECTOARE
❑ Pivotul este unul cilindric, încastrat în pumnul grinzii cu lagăre de
alunecare în brațele fuzetei.

1 – disc ventilat de frână; 2, 8 – rulmenți cu role conice; 3 – arborele fuzetei; 4 – șaibă plată; 5 – piuliță
crenelată; 6 – butuc; 7 – capac protecție butuc; 9 – simering; 10 – capac pivot; 11 – grindă punte; 12 – șurub
pană pentru blocarea pivotului în pumnul grinzii; 13 – garnitura de etanșare a rulmentului axial;
14 – rulment axial cu bile pentru transmiterea forțelor verticale; 15 – pivot cilindric; 16 – corpul fuzetei;
18 – bucșă pivot; 19 – niplu de ungere 48