Curs 2:

Tehnici de realizare a modelelor

Modelul este marginea pozitiva a campului protetic si sa obtine dupa turnarea
unei paste de ghips in amprenta.Modelul prezinta 2 elemente componente:
-soclul modelului
-modelul propriu zis

Soclul modelului reprezinta importul acestuia,servind la manipularea si la

montarea lui in simulator.

Modelele pot fi clasificate:

1. In functie de materialul in care este turnat:
-se pot obtine modele din gipsuri dure si gipsuri obisnuite.
-se pot turna modele din masa de ambalat (modele duplicat)
-se pot turna modele din rasini epoxidice
-se pot turna modele din aliaje metalice
2.In functie de tehnica de realizare . Se pot obtine modele prin :
-turnarea unei paste de gips in amprenta
-electrodepunere
-fularea unui amalgam in amprenta
3. In functie de raportul dintre soclul modelului si modelele unitare
-cu bonturi fixe
-cu bonturi mobilizabile

Realizarea modelelor cu bonturi fixe

-verificarea amprentei care urmareste daca s-au inregistrat toate detaliile
campului protetic , daca materialul de amprenta este sustinut de portamprenta si
daca marginile amprentei au o grosime uniforma.
-igienizarea amprentei care are ca scop protectia personalului care va lura cu
amprenta respectiva.Se realizeaza prin idepartarea urmelor de saliva sau sange
de pe amprenta. Persistenta lor pe amprenta poate influienta negativ suprafata
modelului prin inglobarea lor in pasta de ghips.
-prepararea gipsului se poate realiza prin spatulare manuala sau la
vacummaloxor
-turnarea modelului se face prin introducerea pastei de gips prin vibrare in
amprenta. Vibrarea poate fi realizata manual sau asezand amprenta pe masuta
vibratorie. Depunerea pastei de gips se face dinspre portiunea cea mai
proeminenta (bolta palatina) catre periferie .Se lasa pasta de gips sa faca priza
realizandu-se retentii peste pasta de gips din care se va turna soclul
modelului.Soclul poate fi turnat din gips obisnuit.
-prelucrarea soclului modelului poate fi realizata manual sau cu ajutorul
soclatorului.
Realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile.
Bonturile unitare pot fi indepartate din soclul modelului . In acest fel se poate
realiza o modelare mai usoara a machetei la nivel cervical si la nivelul fetelor
proximale. Se poate realiza un control atent al adoptarii cervicale si al refacerii
punctelor de contact de la nivelul fetelor proximale.
Pentru turnarea modelelor cu bonturi mobilizabile se folosesc pinuri metalice
‘pinuri dower’’. Aceastea preazinta o prelungire radiculara de aspect tronconic
care prezinta una din fete plana , aceasta corespunzand fetei vestibulare a
dintelui respectiv . Ne permite sa repozitionam corect in aceeasi pozitie.Aceste
pinuri prezinta si o portiune coronara care se va introduce in pasta de gips
corespunzatoare amprenteii dintelui preparat.
?
+Metoda PINDEX foloseste:
-pasta de gips extradur (clasa a iv-a) care se introduce prin vibrarea in
amprenta . Se lasa pasta de ghips sa faca priza , se desprinde modelul propriu-zis
din amprenta dupa care se planeaza suprafata modelului.,
- se aseaza modelul pe masuta aparatului pindex cu ajutorul caruia vor fi
pozitionate pinurile pentru fiecare dinte preparat se proiecteaza asupra
modelului un fascicul luminos care corespunde centrului modelului dintelui
preparat. Pe partea inferioara se realizeaza un orificiu in care se va introduce
pinul dower. Fixarea pinurilor se realizeaza cu ajutorul unui adeziv .
-daca pe model exista mai multe preparatii acestea trebuie sa fie paralele intre
ele , iar pinurile tot paralele intre ele
-pentru realizarea soclului modelului se poate utiliza un conformat in care se
introduce pasta de gips dur sau obisnuit , deasupra pozitionandu-se modelul
propriu-zis .Utilizarea conformatorului are avantajul ca se va obtine un soclu de
grosime uniforma si se elimina etapa de prelucrare a soclului modelului.
-dupa turnarea soclului se realizeaza desprinderea modelului din conformator si
sactionarea modelelor unitare.Aceasta poate fi realizata manual cu ajutorul unei
panze de ferastrau sau cu ajutorul unui dispozitiv – model Out
-in final se realizeaza verificarea fiecarui model unitar , acordandu-se o atentie
speciala limitei cervicale.Limita cervicala va fi evidentiata pe model prin
trasarea acesteia cu ajutorul unui erciou special de tehnica dentara.

+++Metoda Zeiser prezinta 3 elemente componente:

-soclul modelulu(infrastructura)
-modelul bonturilor(suprastructura)
-pinurile metalice (elemente de legatura)
Ca si materiale , aceste modele pot fi turnate din gipsuri dure extradure , si rasini
epoxidice
Pozitionarea pinurilor in amprenta se realizeaza cu ajutorul unei placute de
ghidaj transparent ,din plaxiglas.
Amprenta se pozitoneaza pe suportul unei masini de gaurit . Deasupra amprentei
se aseaza placuta de ghidaj si se determina pozitia pinurilor
Se prepara pasta de gips se introduce in amprenta iar cu ajutorul placutei de
ghidaj se vor introduce pinurile metalice corespunzatoare fiecarei preparatii.
In final se toarna soclul modelului si se planeaza dupa priza gipsului

++Metoda Acu-Trac (fara pinuri) foloseste un conformator cu un aspect de

potcoava care prezinta 2 brate laterale mobile iar in interior prezinta un jgheab
care are in interior niste proemintente lamelare acestea fiind notate cu cifre de la
1 la 59.
-se prepara pasta de ghips dur , se introduce prin vibrare in amprenta iar
amprenta se rastoarna peste suportul ATI (trebuie sa avem in vedere centrarea
corecta a amprentei in suport.)
- se lasa pasta de gips sa faca priza dupa care se sectioneaza modelele unitare cu
ajutorul unei panza de ferastrau sau cu model-out-ul
++ Metoda Clasica – In acest caz introducerea pinurilor Dower in masa
de ghips se face inainte ca sa faca priza.
-se prepara pasta de gips dur se introduce prin vibrare in amprenta , apoi se
introduce cate pinuri corespunzator fiecarei preparatii.
-trebuie sa avem grija ca fata plana a pinului sa corespuspunda fetei
vestibulare ,iar capatul pinului sa nu atinga suprafata amprentei (trebuie sa se
gaseasca la 5-6 mm de amprenta)
-pentru a repera pozitia pinului , la marginea libera se poate aplica o bobita de
ceara . in acest fel modelele unitare vor putea fi mult mai usor mobilizate in
soclul modelului.