Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie ,,Raisa

Pacalo,,

Studiu de caz
Relație dintre medic-pacient
 A elaborat Bucur Mihaela,grupa 28
A verificat Dumitraș Tatiana

Componente instrumentale și expresive în relația medic și

pacient
Relația medic-pacient are două dimensiuni:
 Instrumentală
Expresivă
Componenta „instrumentală” implică competența medicului
în efectuarea aspectelor tehnice ale îngrijirii, cum ar fi:
Efectuarea testelor de diagnosticare
Examene fizice
Prescrierea tratamentelor
Componenta „expresivă” reflectă arta medicamentului,
inclusiv partea afectivă a interacțiunii, cum ar fi căldura,
empatia și modul în care medicul se apropie de pacient.
Care este efectul unei relații eficiente dintre medic și
pacient?
Atunci când relația dintre medic și pacient include competență și
comunicare, de obicei există un răspuns mai bun la tratament.
De asemenea, atunci când rezultatele așteptate sunt combinate
cu un răspuns bun la tratament, cu satisfacția pacientului, acesta
va avea starea de sănătate îmbunătățită și o calitate mai bună a
vieții. Succesul tratamentului poate fi puternic afectat de relația
dintre medic și pacient. Totodată, în această relație pacientul
dorește să poată avea încredere în competența și eficacitatea
îngrijirilor și dorește ca medicul să se concentreze asupra
durerii, disconfortului fizic și a dizabilităților funcționale.

Exemplu în care se evidențiază o relație eficientă dintre

medic și pacient
Pacienta, o femeie de 36 de ani, casatorita, avand o fata de 19
ani, una de 16 si un baiat de 11 ani. Dupa nasterea fetelor,
femeia si sotul ei au decis ca e mai bine ca ea sa stea acasa pana
cand copiii ajung macar in clasele primare.

Departamentul de medicina de familie trata aceasta femeie de

infectie la plamani. Diagnosticul exact a fost de forma usoara de
astm, cu tuse neproductiva, cu complicatii date probabil de o
ciuperca neidentificata din plamani. Pacienta a suportat
proceduri de diagnostic extinse, numeroase spitalizarii,
consultatii din partea pneumologilor, altor specialisti si o diversa
medicatie. Era sub tratament de peste 2 ani. Toate aceste
proceduri i-au fost administrate intr-un spital specializat in boli
pulmonare. Insa in ciuda tratamentului boala de plamani a
pacientei persista. La acest moment a fost chemat ca si
consultant un psihoterapeut, deoarece medicul de familie credea
ca exista posibilitatea unei baze psihogene a problemei. Nu este
neobisnuit ca un psiholog sau un psihiatru sa fie implicat abia
dupa ce toti ceilalti au esuat.

In timpul interviului, psihoterapeutul a descoperit ca pacienta

folosea inconstient aceasta suferinta pentru a evita reluarea
serviciului. O discutie deschisa pe acest subiect in cadrul careia
si sotul a confirmat ca apreciaza munca ei de acasa si ca ar dori
sa continue asa a facut-o pe femeie sa simta mai bine. Plamanii
pacientei s-au curatat substantial in timpul urmatoarei
saptamani, iar ciuperca misterioasa ce o chinuise timp de doi
ani, nu a mai fost prezenta.
Concluzia ar fi că relația dintre medicii care o tratau pe persoana
în cauză și aceasta a fost eficientă parțial.Deși o tratau,aceștia nu
comunicau cu ea,dar comunicarea de fapt e un lucru foarte
important,elementul primordial care stă la baza
tratamentului.Starea psiho-emoțională dezechilibrată a
pacientului influențează mult asupra calității tratamentului.