UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Pentru examen la DREPT PROCESUAL PENAL, partea generală

Subiectul I
1.1 Articolul 20
Desfăşurarea procesului penal în termen rezonabil„(1)
Urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale se face în
termene rezonabile.
(2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de
soluţionare a cauzei penale sunt:
1) complexitatea cazului;
2) comportamentul participanţilor la proces;
3) conduita organului de urmărire penală şi a instanţei de
judecată;
31) importanţa procesului pentru cel interesat;
4) vârsta de până la 18 ani a victimei.
(3) Urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale în care
sunt persoane aflate în arest, precum şi minori, se fac de
urgenţă şi în mod preferenţial.
(4) Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală
se asigură de către procuror, iar la judecarea cazului – de
către instanţa respectivă.
1.3 Persoana X la data de 24 aprilie 2019 în jurul orei 01:20,
pe strada Ștefan cel Mare 64 din orașul Chișinău, X a fost
prins în inflagrant de către Ofițerul de urmăriri penale când
intrase în blocul de locuit , acesta a încercat să pătrundă în
locuința cetăteanului Y pentru a sustrage bunuri materiale,
fiind prevenit deja a doua oară. X a fost reținut pentru 30 de
zile. După 30 de zile au fost acumulate toate propele și s-a
depus cererea în instanță.

Subiectul II
2.1 Articolul 185. Arestarea preventivă.
(1) Arestarea preventivă constă în deţinerea învinuitului,
inculpatului în stare de arest în locurile şi în condiţiile
prevăzute de lege. Arestarea preventivă constituie o măsură
excepţională şi se dispune doar atunci cînd se demonstrează că
alte măsuri nu sînt suficiente pentru a înlătura riscurile care
justifică aplicarea arestării.
(2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în
condiţiile prevăzute în art.176, luînd în considerare şi dacă:
1) învinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe
teritoriul Republicii Moldova;
(3) Altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa ori a
încălcat ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie;
4) există probe suficiente asupra faptului că învinuitul,
inculpatul, aflîndu-se în libertate, prezintă un risc iminent
pentru securitatea şi ordinea publică.
(2) 1) Motivul prevăzut la alin.(2) pct.1) se ia în considerare în
cazul în care învinuitul, inculpatul a refuzat să comunice locul
permanent de trai.
(3) La soluţionarea chestiunii privind arestarea preventivă,
judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată are obligaţia
să examineze prioritar oportunitatea aplicării altor măsuri
preventive, neprivative de libertate, apoi a celor alternative
arestului preventiv, şi să respingă demersul privind aplicarea
arestării preventive atunci cînd acesta nu este motivat suficient
sau dacă motivele invocate nu sînt susţinute prin probe care
confirmă temeiurile rezonabile de aplicare. Judecătorul de
instrucţie sau instanţa de judecată are dreptul să dispună
oricare altă măsură preventivă prevăzută la art.175.
(3)1)Arestarea preventivă nu se aplică, iar persoana faţă de
care s-a aplicat arestul preventiv se eliberează din arest, cu sau
fără aplicarea unei alte măsuri preventive, în cazul depunerii
cauţiunii stabilite de instanţa de judecată, la cererea
învinuitului, inculpatului, în cazul comiterii infracţiunilor
prevăzute la art.190 alin.(1) şi (2), art.191 alin.(1) şi (2),
art.223, 224, 225, 226, 227, art.228 lit.a) şi b), art.241, 242,
244, 2441, 246, 2461, 250, 257, 258, 262, 263 din Codul
penal.
(4) În încheierea privind arestarea preventivă se vor indica
motivele care justifică insuficienţa altor măsuri preventive
pentru înlăturarea riscurilor ce au servit ca temei pentru
aplicarea arestării preventive. Încheierea privind arestarea
preventivă poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic
superioară.

2.2 Legea procesual penală prevede mai multe măsuri care se

aplică în cazurile cu copii. Principiul general care guvernează
procedura de aplicare a măsurilor de constrângere, ca şi a altor
instituţii, este interesul superior al copilului.
Detenţia copiilor trebuie să fie evitată pe cât este posibil şi este
o măsură de ultimă instanţă. Dacă un minor este deţinut,
cauzei lui trebuie să-i fie acordată cea mai înaltă prioritate şi
să fie examinată cât de curând posibil pentru a asigura că
perioada de detenţie să fie cât mai scurtă. Detenţia înainte de
proces trebuie să fie evitată în măsura în care aceasta este
posibil, şi să se limiteze doar în cazuri/circumstanţe
excepţionale.
De aceea, avocatul copilului urmează să întreprindă toate
măsurile necesare pentru a fi aplicate măsurile alternative în
raport cu clientul său. Reţinerea copilului, de regulă, este
interzisă. Această măsură procesuală de constrângere trebuie
să fie folosită drept o măsură excepţională, de ultimă instanţă,
pentru un termen cât mai scurt! Doar în cazuri excepţionale,
când au fost săvârşite infracţiuni grave cu aplicarea violenţei,
deosebit de grave sau excepţional de grave, poate avea loc
reţinerea minorului pe un termen ce nu poate depăşi 24 de ore.
Procurorul trebuie anunţat imediat în toate cazurile de reţinere
a copilului. Când un copil bănuit/învinuit de comiterea unei
infracţiuni a fost reţinut, persoana ce efectuează urmărirea
penală este obligată să comunice imediat despre aceasta
părinţilor minorului, reprezentanţilor legali ai minorului sau
persoanelor care îi înlocuiesc, fapt ce se consemnează în
procesul-verbal de reţinere.
Reprezentantul legal al minorului se admite în procesul penal
din momentul reţinerii sau al primei audieri a minorului care
este reţinut prin ordonanţa organului de urmărire penală. În
caz dacă părinţii sau reprezentanţii legali nu sunt prezenţi,
persoana care a întocmit procesul-verbal de reţinere a unui
minor, imediat, dar nu mai târziu de 6 ore, este obligată să dea
minorului posibilitatea să informeze una din rudele apropiate
sau o altă persoană, la propunerea minorului, despre locul
unde este deţinut sau o anunţă singură. Pentru fiecare caz de
reţinere a minorului bănuit de săvârşirea unei infracţiuni,
organul de urmărire penală informează imediat procurorul, iar
în moment de până la 3 ore din momentul privării de libertate,
întocmeşte un procesverbal de reţinere care imediat se aduce
la cunoştinţă minorului, în prezenţa pedagogului.