1

Anexa 2:
Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana AB cuvântul cheie al lecției:
A

10

B
1. Căpetenia hoților era de fapt un……..
2. Personajul principal al nuvelei este ………
3. Numele preotului prădat de hoți este……..
4. Fratele preotului este........
5. Pentru a scăpa de închisoare căpetenia hoților pleacă la ……
6. Ca specie literară În vreme de război este o ………
7. Fetița venită după gaz vrea să fure un ……..
8. Neica Stavrache devine……
9. Întâmplările se petrec în satul.......
10. În visul fratelui apare îmbrăcat în haine de.......
Anexa 3:
FIȘĂ DE LUCRU
2
Citește cu atenție următoarele texte și răspunde la întrebări:

I. “Hangiul deschise gura mare să spună ceva, dar gura fără să mai scoată un sunet nu
se mai putu închide; ochii clipiră de câteva ori foarte iute şi apoi rămaseră mari, privind
ţintă, peste înfăţişarea aceea, în depărtări neînchipuite; mâinile voiră să se ridice, dar
căzură ţepene de-a lungul trupului, care se-ntinse-n sus, nălţându-şi gâtul afară din umeri,
ca şi cum o putere nevăzută l-ar fi tras de păr vrând să-l desprindă de la pământ, unde parcă
era înşurupat... Dar după acest moment dintâi, trupul se înfundă repede mai jos chiar decât
fusese, apăsându-şi gâtul în umeri, ca şi cum puterea nevăzută îl scăpase de păr, mâinile se
ridicară şi-ncepură să frământe sec din degete ; ochii-şi întoarseră privirile din adânci
depărtări de-afară afundându-le treptat înăuntrul bolţii capului, în alte depărtări mai adânci
poate ; gura se-nchise şi fălcile se-ncleştară.”

1. Ce stare de suflet trădează senzaţiile fiziologice?

2. Ce semnificaţie au aceste notaţii, care este rolul lor?

3. Numiţi modalităţile de expunere din text.

II. „Primarul mai ştia, tot din izvor oficial, că voluntarii au să fie liberaţi zilele acestea
spre a se-ntoarce pe la căminuri, fiindcă războiul s-a sfârşit.
- Dar... întrebă distrat d-l Stavrache, ce s-o mai fi făcut cu tâlharii prinşi astă-primăvară?
Tâlharii fuseseră osândiţi la diferite pedepse şi desigur erau şi aşezaţi la locurile de muncă.
"Care va să zică, clipi gândul hangiului, nici vorbă n-a fost la judecată despre popa, despre
capul şi gazda tâlharilor. Aoleu! Ce mai judecători!
...Dar o să-ndrăznească să se mai întoarcă?
...Dar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce?... Atunci, ce-i de făcut?
...Da! dar sergentul se poate întoarce; popa, ba!
...Dar dacă-i vine aşa o nebuneală sergentului să spuie că el e stăpânul averii, întâmplându-
se orice s-o întâmpla! că odată a purtat barbă şi plete.
...Da, dar atunci procurorul îl rade şi-l tunde de-a binele.
...O veni?... n-o veni?..."
Pe când d-l Stavrache îşi ridică aşa de sus interesanta-i clădire de ipoteze, iacătă altă
scrisoare: e tot de la Turnu-Măgurele - de astă dată însă e slovă străină... Slovă străină!...
Ei! lucru dracului!...”
1. Comentează starea de spirit care se poate deduce din acest monolog interior.
2. Ce dezvăluie notarea gândurilor hangiului?
3. Numiţi modalităţile de expunere din text.
III. “A stat mult d-l Stavrache supus sub călcâiul ocnaşului; mult a suferit în ochi
rânjeala acelei fiare. Dar când nebunul a voit să-l sugrume, atunci hangiul, smintit şi el de

3
frica morţii, a făcut o săritură deznădăjduită... Ocnaşul a sărit cât colo ca un mototol, a
bufnit în uşă, uşa s-a deschis de perete, şi mototolul a pierit în întunericul nopţii.
D-l Stavrache era-n picioare, în mijlocul odăii, tremurând din toate încheieturile şi făcându-
şi cruci peste cruci... Dor de frate - bine; dar urâtă vizită.
Până la ziuă, d-l Stavrache s-a plimbat prin odaie de colo până colo; s-a-nchinat într-
una rugându-se fierbinte pentru odihna sufletului răposaţilor, şi a băut mereu rachiu bun, ca
să-şi îndepărteze gândurile rele.
A doua zi s-a dus la biserică şi a aprins lumânări pentru sufletele morţilor. Apoi, deşi
zdruncinat, şi-a văzut omul de daraveri, mai pe ici, mai pe colea... mai cu seamă şi-a
petrecut vremea cu nişte vin care pornise să se turbure şi să se oţeţească... acu era limpede
ca untdelemnul franţuzesc şi dulce ca mustul năsprit. Toată ziua nu i-a cerut inima nimica; a
băut doar două-trei năstrape de zeamă de varză; tocmai înspre seară de tot a gustat niţel
peşte sărat cu usturoi şi a băut câteva pahare de vin nou. Pe urmă s-a-nchinat frumos şi s-a
culcat cu gândul la cine ştie ce.
Şi când d-l Stavrache îşi descleştează degetele amorţite şi cade pe o laviţă, căpitanul îl
întreabă:
- Gândeai c-am murit, neică?
Şi rămase multă vreme în picioare, cu mâinile încrucişate şi cu privirea ţintă asupra lui
Stavrache. Apoi făcu un semn poruncitor la care hangiul se supuse. Ieşiră amândoi pe prispa
din drum. Căpitanul dete comanda plecării, trâmbiţele sunară, soldaţii îşi ridicară armele şi
urmată de obştea satului compania plecă, în frunte cu căpitanul al cărui râs acoperea
cântecul trîmbiţelor şi zgomotul mulţimii...................................................................................
Dis-de-dimineaţă, d-l Stavrache, tremurând de friguri, era la popa satului rugându-l să vie
negreşit până seara să-i facă sfeştanie acasă.”
1. Identificaţi comportamentul personajului şi explicaţi-l prin stările de spirit.
2. Ce gânduri credeţi că determină comportamentul personajului?
3. Numiţi modalităţile de expunere din text.

4
 IV. „Hangiul se-ndârjeşte şi-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare: simte cum
degetele-i pătrund în muşchii grumazului strivindu-i, afundând beregata, sfărâmând
încheietura cerbicii....Căpitanul dete comanda plecării, trâmbiţele sunară, soldaţii îşi ridicară
armele şi urmată de obştea satului compania plecă, în frunte cu căpitanul, al cărui râs
acoperea cântecul trâmbiţelor şi zgomotul mulţimii.”

1. Descrie reacţia organică de a ucide aşa cum reiese ea din text.

2. Precizează de ce se folosește gradarea acțiunilor personajului.
3. Numiţi modalitatea de expunere din textul dat.

5
V. a) „ - Ce e, mă?
- Am venit la d-ta ca la un duhovnic...N-aude nimeni?
- Aş! Cine s-auză?”
b) „- Numai unul singur pe lume te-ar putea călca...
- Cine? întreabă d-l Stavrache.
- Popa.
- Aş, nu mai poate călca, săracul.”
c) „Ce vrei?
- M-a trimes maica, să-i dai de un ban gaz, şi taica, de doi bani ţuică.
Şi fata scoate de sub mintean cu băgare de seamă două clondire.
- Da...zice, să nu mai pui gaz în a de ţuică şi ţuică-n a de gaz, ca alaltăieri, că iar mă
bate...şi...să măsori bine...”
d) „...Dar o să îndrăznească să se mai întoarcă?.......Dar dacă îndrăzneşte şi se întoarce?
...O veni?...n-o veni?...”
1. Descoperiţi contextul din care au fost extrase fragmentele de mai sus.
2. Numiţi trăsătura de caracter a lui Stavrache aşa cum reiese din textul de la c.
3. Numiţi modalităţile de expunere din fiecare text dat.

VI. „ Afară plouă mărunţel, ploaie rece de toamnă, şi boabele de apă prelingându-se de
pe streşini şi picând în clipe ritmate pe fundul unui butoi dogit, lăsat gol într-adins la
umezeală, faceau un fel de cântare cu nenumărate şi ciudate înţelesuri.
Legănate de mişcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâie iute în cercuri
strâmte, apoi încet-încet se rotiră din ce în ce mai domol, în cercuri din ce în ce mai largi, şi
tot mai domol, şi tot mai larg. Când cercul unui gând ajunse-n fine aşa de larg încât
conştiinţei îi era peste putinţă din centru să-l mai urmărească din ce se tot depărta - omului i
se pare c-aude afară un cântec de trâmbiţe...Militari, desigur.”

1. Care este rolul naturii în episodul dinaintea halucinaţiei hangiului?

2. Descoperiţi elementele auditive din text.
3. Numiţi modalitatea de expunere din textul dat.

VII. „În sfârşit, ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de
zile, vreo câţiva voinici, spoiţi cu cărbune pe ochi, foarte îndrăzneţi şi foarte cruzi, băgaseră
spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoţiile de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe
urmă omoruri. Între altele, făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui popa Iancu din
Podeni.”
1. Comentaţi, pe scurt, incipitul nuvelei.
2. Identificaţi timpurile verbale din fragmentul dat.
6
3. Numiţi modalitatea de expunere prezentă în text.

ANEXA 4:

3. ANALIZEAZĂ

6.
4. ARGUMENTEAZĂ A
5. S
C O
O C
M 2. PROBEAZĂ I
P A
A Z
R Ă
Ă
1. DESCRIE

Grupa 1: DESCRIE: Portretul fizic al personajului, trăsăturile morale evidente.

Grupa 2: PROBEAZĂ: Apartenenţa personajului la tipologia avarului.

Grupa 3: ANALIZEAZĂ: Evoluţia personajului spre nebunie.

Grupa 4: ARGUMENTEAZĂ: Este un personaj al unei nuvele psihologice.

7
 Grupa 5: COMPARĂ: Cu alte personaje ce ilustrează avariţia, dezumanizarea datorată
patimii pentru avere.

Grupa 6: ASOCIAZĂ: La ce sau la cine te îndeamnă să te gândeşti povestea

personajului și trăsăturile sale.

"Căsuţa personajului" Stavrachen

Se numerotează liniile după cum urmează: baza casei si a acoperişului se notează cu 1 şi 2 si
vor reprezenta trăsăturile de bază ale personajului, pereţii casei cu 3 şi 4 şi reprezintă trăsături
8
secundare ale personajului, laturile acoperişului cu 5 si 6 şi vor face referire la trăsături ce ajută
personajul în relaţiile cu ceilalţi, ferestrele cu 7 şi 8 însemnând trăsături ascunse ale personajului, uşa
cu 9 şi reprezintă o trăsătură intimă a personajului, iar hornul cu 10, adică o trăsătură de care ar
trebui să scape personajul.

Momentele subiectului

Prezentați subiectul nuvelei ,,În vreme de război’’, ținând cont de momentele

subiectului.
Expoziţiunea:

 ceată de hoţi este prinsă, iar căpetenia lor, popa Iancu din Podeni scapă şi se teme să nu fie
demascat;
 se destăinuie fratelui, care îl rade şi-l trimite pe frontul Războiului de Independenţă
împreuna cu câţiva voluntari;
 primeşte o scrisoare în care fratele îi descria faptele sale de vitejie în luptele dinaintea
Plevnei;
 a doua scrisoareeste semnată de doi camarazi de-ai soldatului şi i se anunţă moartea eroică
a fratelui său
 hangiul consultă un avocat pentru a afla cum poate intra în poesesia averii fratelui mort;

Intriga:

 Stavrache află de la avocat că are drept de folosinţă asupra averii fratelui plecat;

Desfăşurarea acţiunii:

 visele chinuitoare ale lui Stavrache devin obsesii, care apoi se transformă în coşmaruri;
 prima dată fratele îi apare în haină de ocnaş, pentru că el şi l-ar fi dorit închis pe viaţă;
 a doua oară în calitate de căpitan al unei companii, aşa cum îl sfătuise el să facă sperând că
putea fi ucis cu uşurinţă, Iancu neavând experienţă militară;
 dialogul cu fetiţa care vine să cumpere gaz şi rachiu;

Punctul culminant:

 întâlnirea reală a celor doi fraţi şi încleştarea celor doi;

Deznodământul:

 înnebunirea lui Stavrache care cântă popeşte- finalul este deschis.

9
 Nuvela este una psihologică prin temă, prin plasarea situaţiei conflictuale în conştiinţa
personajului, prin prezentarea tensiunilor sufleteşti, prin evoluţia raporturilor dintre
personaje, prin mijloacele de investigaţie psihologică; este o nuvelă naturalistă pentru că se
concentrează cu predilecţie asupra aspectelor dure, brutale ale realităţii, a unui caz patologic,
reducând fiinţa umană la datele sale strict biologice.
Semnificaţia titlului (sensul denotativ şi conotativ al acestuia): sugerează cadrul
propice exacerbării instinctelor din cele mai întunecate zone ale fiinţei umane, este cadrul
exterior care motivează degradarea, avariţia, dar putem vorbi şi de un război interior, un
război cu el însuşi, cu instinctele atavice şi cu setea de înavuţire. Războiul se dă în sinea sa,
constând în înfruntarea tenebrelor cu lumina din el însuşi. Trebuie amintit însă şi războiul
dintre cei doi fraţi.
Tema nuvelei: setea de înavuţire, care dezumanizează şi mutilează sufletul omenesc,
accentul căzând pe răsfrângerile acestei treptate dezumanizări în psihicul viciat de lăcomie al
eroului.
Structura şi compoziţia: este structurată în trei capitole.
Perspectiva temporală- cronologică, bazată pe relatarea evenimentelor în ordinea derulării lor
Perspectiva spaţială- reflectă atât un spaţiu real, al hanului, dar şi unul imaginar, al obsesiei
eroului.
Scriitorul îşi proiectează acţiunea şi personajele în momentul istoric al Războiului de
Independenţă de la 1877; mediul şi momentul motivează, însă nu justifică starea nevrotică a
personajului, războiul fiind...sufletesc. Datele interioare ale personajului, avariţia, lăcomia,
setea de îmbogăţire vor determina dezumanizarea personajului, şi nu mediul sau contextul îl
constrâng să devieze, ca în cazul cârciumarului Ghiţă din nuvela lui Slavici. Prin urmare, nu
se realizează descrierea mediului ca motivare comportamentală.
Caragiale creează şi personaje în registru tragic, nu doar comic, la fel de viabile,
urmărind transformările psihice ale personajelor. Scriitorul redimensionează caracterul
personajelor sale pe coordonate originale și realizează portretul lui Stavrache prin:

 caracterizarea directă (de către autor, de către alte personaje, autocaracterizare).

 caracterizarea indirectă  prin acţiuni, fapte, gânduri, opinii
 notarea senzaţiilor fiziologice, a stărilor organice şi legătura lor cu starea psihică.
 descrierea naturii , corelată cu starea interioară a personajului (ca oglindă a stărilor
sufleteşti)
 comportamentismul – surprinderea aspectelor obiective ale comportamentului, fără a
cunoaşte gândurile personajului, cu excepţia celor mărturisite de acesta
 introspecţia-monologul interior obsesional cu rol de fir epic

10