Anexa 1

Grupa I
Se dă textul:

Păcală şi zarzărele boierului

Undeva, într-un sat, un boier avea într-un pom două zarzăre. De fapt, zarzărul făcuse
mai multe fructe, dar tot mâncându-le, rămăseseră numai astea două, undeva pe o cracă,
foarte sus. Atunci şi-a chemat argatul, care era însuşi Păcală, în carne şi oase.
- Măi Păcală, zise boierul din cerdac, ia urcă-te tu în copac şi scoboară cele două
zarzăre.
- Îndată, cucoane.
Se urcă, ajunse la zarzăre şi văzându-le cât sunt de coapte şi mălăieţe, nu-l răbdă
inima şi scăpă una pe gât, aproape nemestecată. Se dădu jos din pom şi-i întinse boierului
zarzăra rămasă teafără.
- Dar unde-i zarzăra cealaltă, măi Păcală?
- Am mâncat-o, cucoane!
- Cum ai mâncat-o, Păcală?
- Aşa, bine, cucoane!
- Cum bine, Păcală?
- Uite-aşa, cucoane! Şi hap! O înghiţi şi pe a doua.

Răspundeți la următoarele cerințe:

1.Prezentați subiectul operei.
2. Precizați care sunt personajele prezente în text.
3.Identificați în text cuvinte/ expresii care stârnesc râsul.
4. Identificați în text:
a.un substantiv comun
b.un substantiv propriu
c. o interjecție
d. un adverb de loc
5.Alcătuiți enunțuri cu ortogramele sa/ s-a.
Grupa II
Se dă textul:

Minciună

Mergea un om (Păcală) c-un sac subsioară. Şi cum mergea, se întâlneşte cu dascălul.

— Ia mai stai, măi [(...) Păcală] măi, şi mi-i spune o minciună! îi zice dascălul.
Da [(...) Păcală]:
— Dacă n-am vreme... Mă duc degrabă acasă, să umplu un sac cu orz, c-a trecut un om
c-un car de peşte şi tot strigă prin sat că cine i-a da un sac de orz, îi dă unul de peşte. Mă duc
degrabă, că mă tem că l-oi scăpa.
— Ce spui?! zice dascălul. Dacă-i aşa, mă duc şi eu degrabă după peşte.
Fuge dascălul acasă, umple un sac cu orz, îl umflă în spinare şi fuga pe o uliţă, pe alta, tot
întrebând pe câţi îi întâlnea dacă n-au văzut pe cel cu peşte.
— N-aţi văzut, n-aţi auzit, mă rog?

— Da de unde, dascăle? N-a fost nici un om cu peşte... Da cine ţi-a spus dumnitale?

— Apoi, [(...) Păcală] mi-a spus.

— Vai de mine, dascăle! D-apoi nu ştii că mai mincinos decât [(...) Păcală] nu se află ?
Iar dascălul, atuncea, se opreşte, îşi pune sacul jos, oftează, se şterge pe frunte şi zice:
— Bată-1 mama focului să-l bată!... D-apoi şi pe mine cine Dumnezeu m-a fost pus să-l
rog să-mi spuie o minciună? Mi-a făcut-o, blăstămatul!

Răspundeți la următoarele cerințe:

1.Prezentați subiectul operei.

2. Precizați care sunt personajele prezente în text.
3.Identificați în text două trăsături ale snoavei.
4. Identificați în text:
a.un substantiv articulat hotărât
b. un pronume personal
c. o interjecție
d. o expresie populară
5. Alcătuiți enunțuri cu ortogramele mi-au/ miau.
Grupa III
Se dă textul:
Cum a păcălit gorjanul pe Dumnezeu

Un gorjan (Păcală) plecase la târg să vândă u n c o c o ș ș i o v a c ă . Pe drum îl

apucă o vreme rea şi o ploaie, de nu ştia ce prăpăd venise peste el. Ajunse la Jiu şi nu mai
avea mult până la târg, dar aici — alt prăpăd. Apa venea cu furie peste munte. Atunci îşi
aduse aminte şi de Dumnezeu; căruia îi făcu o rugă fierbinte.
— Doamne, Doamne! Opreşte-ţi potopul să ajung la târg, că de-oi vinde vaca şi cocoşul,
ţi-oi da tot ce oi lua pe vacă şi mi-oi opri banii de pe cocoş.
Potopul se potoli, şi el ajunse la târg. Aci începu să strige:
— De vânzare un cocoş, şi o vacă! Cocoşul 200 lei şi vaca 3 lei, dar nu dau una fără
cealaltă.
Aşa că vându pe amândouă, oprindu-şi banii de pe cocoş, 200 lei, iar banii de pe vacă,
pe care-i făgăduise lui Dumnezeu, îi dădu pe lumânări, pe care le dădu la biserică.
Şi-aşa păcăli gorjanul pe Dumnezeu.

Răspundeți la următoarele cerințe:

1.Prezentați subiectul operei.

2. Precizați care este personajul principal din text și numiți o trăsătură a acestuia.
3. Numiți două moduri de expunere prezente în text.
4. Identificați în text:
a.un substantiv articulat nehotărât
b. un numeral cardinal simplu
c. un verb predicativ
d. două prepoziții
5. Alcătuiți enunțuri cu ortogramele m-ai/ mai
Grupa IV
Se dă textul:

Păcală și hangiul

Fiindcă veni vorba de asta, să vă mai spun una.

'Tot aşa era un om nevoiaş, căruia îi bătea vântul în pungă, însă o foame îl punea pe frigare.
Se duce la un han, cere ceva de-ale mâncării şi un păhărel de vin.
În timp ce mânca, hangiul, neavând cu cine sta de vorbă, vine la masa nevoiaşului.
Din una, din alta, ce spune omul nevoiaş
— Jupâne. Ţi s-a întâmplat ca să mănânce cineva şi să nu-ţi plătească?
— Încă câţi! Unii aveau, dar nu la dânşii, şi-mi plăteau pe urmă; alţii nu aveau, erau
nevoiaşi, şi nu le mai luam nici o plată.
— Foarte bine! Dar dacă acuma, bunăoară, vine un nevoiaş ca mine şi fără de-ale
mâncării, i-ai da?
— Cu toată inima.
— Dar dacă n-are bani?
— Ce-are-a face? îmi fac o pomană.
— Foarte bine zici, jupâne! Fă-ţi dar o pomană şi cu mine, căci nu am cu ce-ţi plăti ce-
am mâncat.

Răspundeți la următoarele cerințe:

1.Prezentați subiectul operei.

2. Precizați care sunt modurile de expunere prezente în text.
3.Identificați în text două trăsături ale snoavei.
4. Identificați în text:
a.un substantiv articulat hotărât
b. un substantiv articulat nehotărât
c. un adjectiv
5. Ce rol are cratima în secvența dacă n-are bani?
6. Alcătuiți enunțuri cu ortogramele l-aș/ laș
Grupa V
Se dă textul:

Perceptorul păcălit

Un perceptor, văzând că unul dintre datornicii statului nu plăteşte dările, se duse la el

acasă. Îi făcuse somaţie că de nu plăteşte îi vinde tot din casă. Omul n-avea nici după ce să
bea apă, iar acasă dormea pe blana goală. Ba mai avea şi trei copii.
Perceptorul avu grijă de luă pe vătăşelul de la primărie, cu toba.
Cum ajunse, îl luă la răstite:
— Bine, mă nenorocitule, de ce nu plăteşti dările, mă faci să vin la tine acasă?
— Apăi, dacă nu pot plăti... zise ţăranul. Perceptorul privi în toate părţile. N-avea ce
vinde, şi-şi cătă de drum. îi trase câteva înjurături şi vroia să plece mâhnit că nu putea să-i ia
dările. Dar românul, când îl văzu că pleacă, îndrăzni să-i zică:
— Domnule perceptor! Dacă n-avuseşi noroc să baţi toba să-mi vinzi lucrurile, barem zi-i din
tobă să mai joace ăi copii, că tot venişi!

Răspundeți la următoarele cerințe:

1.Prezentați subiectul operei.

2. Precizați două moduri de expunere prezente în text.
3.Cum comentați ultima replică a omului?
4. Identificați în text:
a.un substantiv articulat nehotărât
b. un numeral cardinal
c. două cuvinte scrise greșit
5. Dați exemplu de trei cuvinte din familia lexicală a cuvântului om.
6. Alcătuiți enunțuri cu ortogramele s-ăi/ săi
Grupa VI
Se dă textul:

Păcală și porcul

Într-o zi, Păcală ducea un porc să-l vândă la târg. Pe drum, nu ştiu ce-i vine porcului
că nu voia nici în ruptul capului să meargă înainte.
Trage Păcală încoace, trage încolo, înjură, dar porcul să mişte: neam!
Văzând că nu se poate scoate la cap cu animalul, îi veni lui Păcală o idee. Începu să se
învârtească împrejurul animalului, şi luându-1 apoi de frânghie, porni la drum. De astă dată
porcul îl urmă supus.
Pe drum se întâlni cu Tândală, care-1 întrebă:
— Dar unde duci porcul, Păcală?
— Vorbeşte întâi încet, răspunse Păcală în şoaptă, el crede că-1 duc înapoi acasă.

Răspundeți la următoarele cerințe:

1.Prezentați subiectul operei.

2. Precizați care sunt personajele prezente în text.
3.Ce stârnește râsul în acest text?
4. Identificați în text:
a.un substantiv propriu
b. o prepoziție
c. un verb predicativ
5. Dați trei termeni din familia lexicală a cuvântului târg
6. Alcătuiți enunțuri cu ortogramele ne-am/ neam