Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Referat
Tema: Influența factorilor politici asupra dezvoltării
sistemului bancar

MOISEI Mariana
Grupa: FB 1901

Conducător ştiinţific
LACHI Cristiana
dr. hab., conf. univ.

Chişinău, 2021
 Factorii politici ce au dus la apariția sistemului bancar în RM

Dezvoltarea sistemului bancar în Republica Moldova s-a realizat sub influența unor serii
de factori politici și economici care își au rădăcinile înca din perioada anilor când aceasta era
parte componentă a fostei URSS.
Dacă ar fi să privim retrospectiv atunci ne-am opri cu 3 decenii în urmă atunci când a fost
pus fundamentul reformei bancare. Începutul în 1987 al reformei bancare în fosta URSS, odată
cu dezmembrarea Uniunii Sovietice în 1990, au constituit doi factori de bază care au determinat
apariția sistemului bancar al Republicii Moldova. Una din primele hotărâri, care a inițiat procesul
de dezintegrare a sistemului bancar sovietic în sisteme bancare naționale – proces ce s-a realizat
prin transmiterea activelor direcțiilor republicane ale băncilor centrale ale URSS în proprietatea
băncilor republicane de același profil – a fost Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 339
din 21 septembrie 1990.
În urma etapei a doua a reformei bancare din URSS, valul constituirii noilor bănci
comerciale și cooperatiste a ajuns până în fosta RSS Moldovenească, care prin Declarația din 27
august 1991 și-a proclamat independența. După Declaratia suveranității, a apărut însă necesitatea
reglementării și înregistrării noilor bănci comerciale și cooperatiste – acestea nu puteau fi
înregistrate în continuare de către Banca de Stat a URSS. Astfel, Hotărârea nr. 339 din
21.09.1990 a dispus „ca până la adoptarea de către Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenești a
Legii cu privire la bănci și sistemul bancar și crearea Băncii Naționale a R.S.S. Moldovenesti –
să se înregistreze și reînregistreze statutul băncilor pe acțiuni și comerciale și a filialelor lor,
formate pe teritoriul Republicii, de către Ministerul Finanțelor al R.S.S. Moldovenești conform
concluziei Băncii republicane din Moldova a Băncii de Stat a U.R.S.S. cu informarea ulterioară
a Băncii de Stat a U.R.S.S. despre faptul înregistrării”.
Următorul pas în vederea constituirii sistemului bancar al Moldovei a fost efectuat în
decembrie 1990 – prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481, s-a considerat
„rațională reorganizarea băncilor republicane din Moldova, ale Băncii agroindustriale din
U.R.S.S., Băncii industriale și de construcții din U.R.S.S., Băncii Gospodăriei comunale, de
locuințe și dezvoltare socială din U.R.S.S., Băncii de Economii din U.R.S.S. în bănci comerciale
pe acțiuni”, și s-a constituit în acest sens Comitetul organizatoric pentru coordonarea
problemelor în vederea perfecționării sistemului monetar și de credit al Republicii și formulării
propunerilor pentru reorganizarea activității bancare a R.S.S. Moldovenești.
Implementarea acestei hotărâri a început în mai 1991, când prin efectul Hotărârii
Guvernului R.S.S. Moldova nr. 241 au fost reorganizate în societăți pe acțiuni fostele bănci
republicane ale Băncii agroindustriale a URSS (în Banca Agroindustrială din Moldova) și Băncii
Gospodăriei comunale, de locuințe și dezvoltare socială din URSS (în Banca Socială din
Moldova). Procesul de reorganizare a sucursalelor republicane ale băncilor specializate sovietice
a continuat prin efectul Hotărârii nr. 271 din 24 mai 1991.

Banca Agroindustrială a URSS Banca Agroindustrială din Moldova

Banca Gospodăriei comunale din URSS Banca Socială din Moldova

Fig1.1 Reorganizarea băncilor
Sursa: elaborate de autor

Aplicarea provizorie a reglementărilor bancare ale URSS s-a încheiat odată cu adoptarea
la 11-12 iunie 1991 a două legi fundamentale pentru sectorul bancar al Republicii :
1)Legea cu privire la Banca Națională a R.S.S. Moldovenești
2)Legea cu privire la bănci și activitatea bancară.
Sistemul bancar al Republicii Moldova devine realitate o dată cu aprobarea acestor două
legi și s-a dezvoltat rapid în condițiile unei inflații mari și instabilității generale a mediului
macroeconomic, factori care au permis băncilor o creștere rapidă a volumului activelor și
pasivelor. Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat destul de departe (în comparație cu
alte sectoare) în reformarea sa.

Fig 1.2 Rata inflației în perioada 1993-1995

Sursă: date conform https://www.bnm.md/

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost înfiinţată prin Decretul Preşedintelui

Republicii Moldova la 4 iunie 1991, cu desemnarea guvernatorului - Leonid Talmaci.
Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a
Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir de
măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit.
Cel mai important pas în acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie
1993 a monedei naţionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare
şi de credit antiinflaţioniste. Astfel s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor
90. Pâna la introducerea monedei naționale, pe teritoriul Republicii Moldova au circulat rublele
sovietice și cupoanele moldovenești.

În anul 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca

Naţională a Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este
independentă în exercitarea atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua
lege a avut drept scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului
excesiv în acest sistem şi protejarea intereselor deponenţilor.
Începând cu anul 1998, Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii cursului oficial de
schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a procedat la determinarea
acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate ale cursurilor de cumparare şi vânzare a
dolarului SUA contra lei moldoveneşti pe piaţa inter- şi intrabancară. Acest fapt a permis
descentralizarea pieţei valutare interne în corespundere cu practicile ţărilor dezvoltate.
Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci şi creării condiţiilor necesare pentru
menţinerea stabilităţii financiare a acestora, în iulie 2004, a fost înfiinţat sistemul de garantare a
depozitelor, prin lansarea activităţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.
Statutul legal al acestui fond îi asigură independenţă juridică, operaţională, financiară şi
administrativă. La sistemul de garantare a depozitelor participă în mod obligatoriu toate băncile
licenţiate de Banca Naţională a Moldovei. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se
acumulează din contribuţiile băncilor.
De asemenea, în contextul alinierii la standardele internaţionale, în anul 2006, Banca
Naţională a Moldovei a implementat un nou sistem automatizat de plăţi interbancare (SAPI).
Acesta este compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real destinat procesării
plăţilor urgente şi de mare valoare şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat
procesării plăţilor de mică valoare. Astfel, a fost realizată o infrastructură modernă de plăţi, care
a creat premise importante pentru prestarea serviciilor de plată de o înaltă calitate şi facilitarea
efectuării plăţilor fără numerar.
În anul 2012 a fost adoptată Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică
nr. 114 din 18.05.2012, în scopul stabilirii unui cadru legal uniform pentru promovarea activității
eficiente și competitive pe piața de prestare a serviciilor de plată, de emitere și de răscumpărare a
monedei electronice şi pentru protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale utilizatorilor
serviciilor de plată și ale deținătorilor de monedă electronică. Intrarea în vigoare a acestei legi, 
ale cărei prevederi au fost transpuse din cadrul normativ UE, a creat premise pentru apariția unor
noi jucători pe piața serviciilor de plată electronice, și anume a prestatorilor de servicii de plată
nebancari, fapt ce a impulsionat dezvoltarea și diversificarea metodelor de plată fără numerar.
În vederea valorificării oportunităților și inițiativelor de promovare a noilor instrumente
de plată fără numerar, Banca Națională a Moldovei a înființat, în anul 2013, Consiliul Național
de Plăți (CNP), un forum profesionist de consultare la nivel înalt între diverse instituții publice și
private, pentru susținerea funcționării sigure și stabile a sistemului de plăți din Republica
Moldova. CNP va facilita alinierea serviciilor de plată la cererea pieței și la cele mai înalte
standarde internaționale și va contribui la încurajarea concurenței pe piața plăților fără numerar,
astfel încât agenții economici și populația să beneficieze de servicii de plată calitative la prețuri
avantajoase.
De asemenea, pentru eficientizarea transferurilor de fonduri, în sectorul bancar din
Republica Moldova, în perioada anilor 2013-2017, a fost implementat codul IBAN (International
Bank Account Number) atât pentru transferurile internaționale, cât și pentru cele naționale, cu
scopul de a minimiza erorile, timpul de procesare a datelor și de a reduce costurile serviciilor de
transfer.
Din anul 2013, Banca Națională a trecut la regimul țintirii directe a inflației.În
conformitate cu Strategia politicii monetare pe termen mediu (aprobată prin Hotărârea
Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 303 din 27 decembrie 2012),
BNM a stabilit ținta inflației calculată în baza indicelui prețurilor de consum în valoare de 5,0%
anual  cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale. Totodată, în concordanță cu ținta
inflației, Banca Națională a Moldovei a optat pentru regimul de flotare gestionată a cursului de
schimb, fără a avea o țintă prestabilită.
În scopul întăririi capacităților Băncii Naționale a Moldovei de a interveni în situații de
criză, prin intermediul Legii nr.232 din 3.10.2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor,
Republica Moldova a transpus Directiva 2014/59/UE privind redresarea și rezoluția instituțiilor
de credit și a firmelor de investiții, aceasta fiind și un angajament asumat de țara noastră în
contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Astfel, odată cu implementarea acestei
legi, Banca Națională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluție, dispune de pârghii legale
pentru a preveni insolvența sau, în cazul în care aceasta se produce, pentru a reduce la minim
consecințele negative prin menținerea funcțiilor de importanță sistemică ale instituției aflate în
această situație.
În temeiul Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, precum și în contextul alinierii la
standardele Basel III, în august 2018, BNM a implementat primul set de instrumente
macroprudențiale – amortizoarele de capital. Acestea au ca scop creșterea rezilienței băncilor
împotriva potențialelor pierderi rezultate din materializarea anumitor riscuri sistemice. BNM
revizuiește periodic ratele amortizoarelor de capital stabilite și, la necesitate, le ajustează.
Banca Națională a Moldovei si-a desfăsurat activitatea sub conducerea guvernatorilor Leonid
Talmaci, Dorin Draguțanu, Sergiu Cioclea. Din 30 noiembrie 2018, guvernator al Bancii
Naționale este Octavian Armașu.

Din momentul declarării independenţei de către Republica Moldova, sistemul bancar

activează pe două nivele: primul – BNM; pe al doilea – băncile comerciale (termen ce nu mai
este utilizat de noua lege bancară nr. 202/2017).
Conform datelor „Victoriabank” SA este prima banca comercială înregistrată în
Republica Moldova. Fondată în data de 12 octombrie 1989, tot atunci în cadrul adunării generale
aceasta îşi primeşte denumirea.
La 12 aprilie 1990 banca efectuează prima operaţie financiară, interesant este faptul că
prima filială nu a fost deschisă la Chişinău ci la Bălţi, în data 1 februarie 1991. Mai mult, licenţa
din partea BNM-ul este obţinută abia la 1 decembrie 1991, licenţă cu nr. 7. Licenţa cu nr. 1 însă
a fost obţinută de către „Bancosind”, care a fost înregistrată la 11 septembrie 1991 în Registrul
Central al Băncilor din Republica Moldova, astfel „Victoriabank” nu este prima bancă din ţară,
chiar dacă „Bancosind” din 1997 nu mai activează ca urmare a retragerii licenţei şi iniţierii
procedurii de lichidare , în data de 25 ianuarie 2018 Agenţia Servicii Publice a Republicii
Moldova a anunţat oficial încheierea procedurii de lichidarea în cazul „Bancosind”.
Sistemul bancar a fost zguduit de mai multe valuri, care au finalizat cu retragerea
licenţelor unor bănci (unele licenţe/autorizaţii au fost retrase ca urmare a depunerii unei cereri în
acest sens la BNM):
 Perioad Băncile
a
1990-200
 au fost retrase autorizaţiile:
- „Basarabia”;
- filialei BCA „Finist Bank” din Rusia;
- filialei „Dacia-Felix” SA din România;
- BCA „Capital-banc”;
-BCA „Bancosind”;
- BCA „Bucuriabank”;
- BCIA „Vias”;
-„Guinea” SA;
-„BIID MB” SA;
2000-2005
 -BCI „Oguzbank” SA;
-BC „BTR” Moldova SA;
- băncii municipale „Chişinău” SA;
-„International Commercial Bank (Moldova)” SA;
2005-2010 -BC „BUSSINESBANK” SA; BC „INVESTPRIVATBANK” SA;
2012 -BC „Universalbank” SA;
2015 -BC „Banca de Economii” SA;
- BC „UNIBANK” SA;
-BC „BANCA SOCIALĂ” SA

În ceea ce ţine de ultimele cazuri de retragere a licenţei şi iniţiere a procedurii lichidării silite,
aceste evenimente au influenţat negativ evoluţia sistemului bancar în RM, practic având un efect
de stagnare şi necesitând redresarea promptă a situaţii economice create, ori până în 2015 aceste
bănci erau liderii pieţei financiare în Moldova.

La momentul actual conform datelor sitului oficial al BNM-ului, în Republica Moldova deţin
licenţa 11 bănci :
 Conform Legii privind activitatea băncilor art. 4, autoritatea competentă pentru bănci este
Banca Naţională a Moldovei (cu privire la aceasta a se vedea subpunctul 2.1.).

Totodată pe lângă retragerea licenţei şi iniţierea procedurii de lichidare silită în cazul băncilor
menţionate mai sus, în special a celor din 2015, tot atunci ca urmare a crizei financiar sistemice
cu care s-a ciocnit Republica Moldova, BNM începând cu 11.06.2015, a instituit procedura de
supraveghere specială asupra 3 bănci (BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A., B.C.
„VICTORIABANK” S.A. şi BC „Moldindconbank” S.A.) . În legătură cu modificările în
legislaţie, supravegherea specială a fost substituită cu supravegherea intensivă, iar, la data de
20.10.2016, la BC „Moldindconbank” S.A. regimul de supraveghere intensivă a fost schimbat în
regim de intervenţie timpurie. E de menţionat că aceste 3 bănci deţin 65.0 la sută din totalul
activelor sectorului bancar[xviii].

O dată cu intrarea în vigoare a Legii privind activitatea băncilor la 01.01.2018, este de aşteptat ca
noile cerinţe impuse să fortifice sistemul bancar şi să asigure stabilitatea financiară în Republica
Moldova.
 Bibliografie

1. https://www.bnm.md/
2. https://statistica.gov.md/
3. https://www.cnpf.md/