CONSTRUCTII METALICE

- Imbinarea elementelor metalice -

Imbinarea elementelor metalice
 Soluţii si tehnologii de imbinare

Normale
Suruburi
Cu conectori Pretensionate
Bolturi
mecanici
Nituri

Cordoane de colt
Prin sudura
Suduri de adancime
Sudura in puncte

Prin incleiere
Părţi ale unei configuraţii de nod grindă-stâlp
 Configuraţii de noduri

1,2 – Imbinari de asamblare (montaj) rigla-stalp

3,4 – Imbinari de continuitate
5 – Prinderi la baza
 Detalii de imbinare rigla – stalp – Hale parter
Imbinare pe capul stalpului

Rigla

Placa de
capat

Surub exterior pentru

cresterea bratului de
parghie
Stalp
Imbinare la fata stalpului Profil laminat

Placa de capat
extinsa
Vuta
Detalii de imbinare coama –
Hale parter

Rigidizare (vuta)

Rigla vutata (sectiune variabila)

Prindere la baza Prindere la baza

articulata semirigida

Surub de
ancoraj
 Detalii de prindere la baza

Prindere incastrata pentru solicitari ridicate Prindere incastrata pentru

solicitari reduse

Mortar de egalizare
Suruburi de ancoraj
Stalp
Rigidizare Placa de baza Rigidizare

Stalp Placa de baza

Transversa
 Detalii de prindere rigla-rigla, rigla-stalp, prindere la baza

Prindere rigla - rigla

Rigla secundara

Placa de capat
Grinda principala Stalp

Prindere rigla - stalp Placa de baza

Sudura
Grinda Mortar de egalizare

Suruburi de ancoraj
Stalp Placa de capat
Solutii constructive de rigidizare a nodului
 Detalii de imbinare – Grinzi cu zabrele

Cordon de sudura

Sudura Suruburi / nituri

Consola in solutie de prindere cu suruburi
Imbinare sudata / Imbinare cu suruburi si solutie sudata
 Aparate de reazam

REAZEM ARTICULAT
REAZEM SIMPLU

Schematizare
Costul structurilor metalice
 Comportarea imbinarilor cu nituri
• Nit = element de constructii, constituit inainte de-a fi folosit
dintr-o tija metalica cilindrica sau cu conicitate mica, avand la
unul din capete un cap de asezare cu diametrul mai mare
decat al tijei. Se foloseste la executarea , prin nituire, a
imbinarilor nedemontabile a elementelor metalice
• Niturile se monteaza la temperaturi ridicate 1000 – 1100 oC. La
racire tija nitului tinde sa se scurteze si datorita fortelor de
compresiune pe suprafata pieselor imbinate apar forte de
frecare (aceste forte se neglijeaza in calcul)

Forte de contractie AVANTAJE

•Comportare rigida la
intindere
•Comportare rigida la
forfecare (si datorita
fortelor de frecare)
•Rezistenta ridicata la
oboseala (poduri)
DEZAVANTAJE
•Pret ridicat
Forte de frecare •Montaj dificil
 Solicitarile niturilor. Eforturi capabile
• Comportarea la forfecare in tija nitului

•Efortul capabil la forfecare in tija nitului

d 2
N f
=n
cap , n f R n
f
nf – numarul suprafetelor de forfecare
Rf – rezistenta la forfecare
4
•Efortul capabil la intindere in tija nitului (nu se foloseste)

d2
,n =
i
N cap Rin Ri – rezistenta la intindere a otelului nitului
4
 Solicitarile niturilor. Eforturi capabile

•Comportarea la presiune pe gaura p

N cap ,n = d  min p
t R n

Capacitatea portanta a unui nit:


N cap ,n = min N cap
f
,n ; N p
cap , n 
Pentru solicitarii compuse intindere –
forfecare se va folosi o “rezistenta
echivalenta” a nitului

Rech = N cap
i
,n + 3 N cap , n  R
f

Aceleasi expresii ale eforturilor capabile

sunt valabile si pentru suruburile
Comportare reala Comportare idealizata obisnuite
 Imbinari cu suruburi. Tipuri de imbinari

Imbinare Suruburi obisnuite

solicitata la Avantaje
forfecare • Pret scazut
• Montaj usor
Dezavantaje
Imbinare • Rigiditate initiala la forfecare scazuta
solicitata la • Rezistenta la oboseala redusa
intindere

Suruburi de inalta rezistenta Imbinare

pretensionate (SIRP) solicitata la
Avantaje forfecare
• Rigiditate initiala la forfecare mare,
datorita frecarii Forte de frecare
• Rigiditate la intindere mare, datorita
pretensionarii Imbinare
Dezavantaje solicitata la
• Pret ridicat, in special al montajului intindere

Forte de pretensionare
Categorii de îmbinări cu şuruburi
 Clasele de şuruburi

• Limita de curgere fyb şi rezistenţa la rupere fub pentru şuruburile de

grupă 4.6, 4.8, 5.6, 5.8, 6.8, 8.8 şi 10.9 sunt prezentate în tabel.
Aceste valori trebuie adoptate ca valori caracteristice în calculele de
proiectare.

Valori nominale pentru limita de curgere fyb şi rezistenţa la rupere fub a şuruburilor
Coeficienţi parţiali de siguranţă pentru noduri
 Poziţionarea găurilor pentru şuruburi şi nituri

• Distanţele minime şi maxime între găuri şi distanţele de la centrul

găurii până la marginea piesei pe direcţia efortului şi perpendicular
pe direcţia efortului pentru şuruburi şi nituri
Poziţionarea găurilor pentru şuruburi şi nituri
Distante minime admise Distante maxime admise
 Calculul imbinărilor cu şuruburi, nituri sau bolţuri
• Categorii de imbinari
– Imbinari solicitate la forfecare
– Imbinari solicitate la intindere
• Rezistenţa de calcul a
dispozitivelor de fixare individuale
– Forţe capabile pentru dispozitive
de fixare individuale solicitate la
forfecare şi/sau întindere
• Şuruburi injectate
• Grupuri de dispozitive de fixare
• Îmbinări lungi
• Îmbinări pretensionate cu şuruburi
din grupa 8.8 sau 10.9
• Slăbirea secţiunii dată de găurile
dispozitivelor de prindere
• Efectul de pârghie
• Distribuţia forţelor între
dispozitivele de fixare la starea
limită ultimă
• Îmbinări cu bolţuri
– Dimensionarea bolţurilor
Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale
solicitate la forfecare

d2
,n = n f
f
N cap R nf
4

p
N cap ,n = d  t R
min p
n
Forţe capabile pentru dispozitive de fixare individuale
solicitate la întindere

d2
N i
cap , n = Rin
4
 Şuruburi injectate

• Suruburile injectate sunt suruburi in care interspatiul

dintre tija surubului si peretii gauri este umplut cu rasina
epoxidica (doua componente). Umplerea se realizeaza
printr-un orificiu in capul surubului. Dupa injectare
prinderea este cu lunecare impiedecata. Fortele de
forfecare se transmit prin presiune pe gaura si forfecare in
tija surubului.
 Forţe de calcul

• Efortul de forfecare de calcul la starea limită a exploatării normale

pentru şuruburi din categoria B de îmbinări, precum şi efortul de
forfecare de calcul la starea limită ultimă pentru şuruburi din
categoria C de îmbinări nu depăşesc rezistenţa la lunecare în stare
limită obţinută plus rezistenţa la presiune pe gaură a răşinii la starea
limită.
• Suplimentar, efortul de forfecare de calcul la starea limită ultimă
într-un şurub din categoriile B şi C de îmbinări nu trebuie să
depăşeacă forţa capabilă la forfecare a şurubului, şi nici forţa
capabilă la presiune pe gaură a şurubului.
 Forţa capabilă la presiune pe gaură a răşinii

• Fb,Rd,resin este forţa capabilă la presiune pe gaură a unui

şurub de injecţie β este un coeficient în funcţie
de raportul grosimilor plăcilor îmbinate
• fb,resin este rezistenţă la presiune pe gaură a răşinii
• tb,resin este grosimea de contact efectivă a răşinii
• kt este egal cu 1,0 pentru starea limită a
exploatării normale (durată lungă) este egal cu
1,2 pentru starea limită ultimă
• ks este egal cu 1,0 pentru găuri cu toleranţe
normale sau (1,0 - 0,1 m) pentru găuri mari
• m este diferenţa (în mm) dintre dimensiunea unei
găuri normale şi cea a unei găuri mari.
 Grupuri de dispozitive de fixare

• Forţa capabilă a grupurilor de dispozitive de fixare

(şuruburi, nituri, etc.) poate fi determinată şi ca
• Suma forţelor capabile la presiune pe gaură Fb,Rd a
dispozitivelor de fixare individuale, dacă forţa capabilă la
forfecare Fv,Rd a unui dispozitiv de fixare individual este
mai mare sau egală cu forţa capabilă la presiune pe
gaură Fv,Rd.
• În caz contrar, forta capabilă a unui grup de
dispozitive de fixare trebuie luată egală cu numărul
de dispozitive de fixare înmulţită cu cea mai mică
forţă capabilă a dispozitivelor de fixare din grup.

 
FRd ,i = min Fv , Rd ; Fb , Rd − forta capabila a unui dispozitiv de prindere
n
Fimbinare , Rd =  FRd ,i
i =1
 Îmbinări lungi

• La îmbinările la care distanţa Lj dintre centrele

dispozitivelor de fixare de capăt, măsurată pe direcţia de
transmitere a forţei este mai mare de 15d, forţa capabilă
la forfecare Fv,Rd a tuturor dispozitivelor de fixare se
reduce prin multiplicare cu un factor de reducere βLf,
determinat de:
 Îmbinări pretensionate cu şuruburi

• Rezistenţa de calcul la lunecare

Imbinare
solicitata la
ks Forte de forfecare
n numărul suprafeţelor de frecare pretensionare Forte de frecare
m coeficientul de frecare

• Forta de pretensionare
 Tracţiune combinată cu forfecare

• Dacă o îmbinare pretensionată este supusă unui efort de intindere

de calcul, Ft,Ed sau Ft,Ed,serv, suplimentar efortului de forfecare de
calcul Fv,Ed sau Fv,Ed,serv, care are tendinţa să producă lunecare,
rezistenţa de calcul la lunecare a unui şurub se determină astfel:

• Dacă într-o îmbinare forţa de contact în zona comprimată contra

balansează forţa detracţiune aplicată în zona întinsă, nu este
necesară reducerea rezistenţei la lunecare a îmbinării.
 Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere

• Efectul slăbirii secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere se consideră

conform SR EN 1993-1-1
• Aria bruta
• Aria netă
• Aria netă a unei secţiuni transversale trebuie luată egală cu aria brută minus
slăbirile corespunzătoare tuturor găurilor şi altor goluri.
s este pasul în zig-zag, interaxul
între două găuri consecutive în
lungul liniei, măsurat paralel cu
axa barei;
p este interaxul dintre aceleaşi două
găuri, măsurat perpendicular pe
axa barei
t este grosimea piesei
n este numărul găurilor situate pe
orice linie diagonală sau în zig-
zag, pe direcţia lăţimii barei sau a
unei părţi a barei
d0 este diametrul găurii
 Efortul capabil la intindere

• Pentru secţiunile cu găuri, trebuie ca valoarea de calcul Nt,Rd a

rezistenţei la tracţiune să se ia egală cu cea mai mică dintre valorile
de mai jos:
• valoarea de calcul a rezistenţei plastice în secţiunea transversală
brută

• valoarea de calcul a rezistenţei ultime a secţiunii transversale nete,

în dreptul găurilor de fixare

• În îmbinările din categoria C, trebuie ca valoarea de calcul Nt,Rd a

rezistenţei la tracţiune a secţiunii nete în dreptul găurilor de fixare,
să fie luată egală cu Nnet,Rd, în care:
 Slăbirea secţiunii dată de găurile dispozitivelor de prindere

• Ruperea în bloc constă în cedarea la forfecare de-a lungul unui rând de

şuruburi în suprafaţa de forfecare a grupului de găuri, însoţită de ruperea la
întindere de-a lungul liniei de găuri în suprafaţa întinsă a grupului de şuruburi.

1 forţă de tracţiune mică

2 forţă de forfecare mare
3 forţă de forfecare mică
4 forţă de tracţiune mare

Pentru un grup simetric de şuruburi

solicitat la o încărcare concentrică
rezistenţa la rupere în
bloc, Veff,1,Rd este dată de:
 Corniere prinse pe o singură aripă şi alte elemente îmbinate
nesimetric solicitate la întindere

• Excentricitatea în îmbinări şi efectele distanţei dintre şuruburi şi a

distanţei dintre şurub şi marginea piesei sunt luate în considerare la
determinarea rezistenţei de calcul a:
• elementelor nesimetrice;
• elementelor simetrice prinse nesimetric
 Corniere prinse pe o singură aripă şi alte elemente
îmbinate nesimetric solicitate la întindere

• β2 şi β3 sunt factori de reducere funcţie de distanţa dintre şuruburi

p1. Pentru valori intermediare ale p1 valorile β pot fi determinate prin
interpolare liniară
• Anet este aria netă a cornierului. Pentru corniere cu aripi neegale
prinse pe aripa mică, Anet trebuie luată egală cu aria netă a unui
cornier echivalent cu aripi egale cu dimensiunea aripii egală cu cea
a aripii mici.
 Distribuţia forţelor între dispozitivele de fixare la starea limită
ultimă

• Pentru nodurile solicitate la încovoiere, distribuţia de forţe interne

poate fi liniară ( de exemplu proporţională cu distanţa de la centrul
de rotire) sau plastică (de exemplu este acceptabilă orice distribuţie
care este în echilibru în condiţiile în care nu se depăşeşte rezistenţa
componentelor şi ductilitatea componentelor este suficientă).
• Distribuţia liniară în domeniul elastic a tensiunilor interne se
utilizează în următoarele cazuri:
– pentru şuruburi folosite în îmbinări din categoria C rezistente prin
frecare,
– pentru îmbinări solicitate la forfecare, atunci când forţa capabilă la
forfecare Fv,Rd a unui dispozitiv de fixare este mai mică decât forţa
capabilă la presiune pe gaură Fb,Rd
y
Nn,
ma
xi x

Xi
ymax
r

Nn yi
Yi ,i
i x
M

xmax