ONCOLOGIE

CANCER DE ESOFAG

Cancerul esofagian reprezintă afecţiunea malignă care se formează şi se dezvoltă la nivelul

esofagului. Esofagul reprezintă o componentă importantă a sistemului digestiv din organismul
uman: este o structură tubulară, între faringe şi stomac, calea de trecere a bolului alimentar către
stomac, situată între trahee şi coloana vertebrală.

Lungimea esofagului este cuprinsă între 25 de 33 de cm, cum un diametru de aproximativ 2

cm. În momentul în care consumăm alimente, după masticaţie, musculatura din partea superioară a
esofagului se relaxează şi permite tranzitul alimentelor către stomac. Acelaşi fenomen are loc şi în
partea inferioară a esofagului, către stomac, relaxarea musculaturii permiţând pătrunderea
alimentelor spre stomac.

Atunci când suntem în repaus alimentar, musculatura din partea inferioară a esofagului este
contractată pentru a nu permite acizilor gastrici să reflueze în esofag. Structura esofagului include
mai multe straturi şi tipuri de ţesuturi. De la interior spre exterior, primul este mucoasa esofagiană,
urmează submucoasa, apoi stratul muscular şi spre exterior, stratul fibros. Cancerul esofagian se
formează în mucoasa esofagiană şi se poate extinde prin submucoasă, pânâ în ţesutul muscular.

TIPURI

În funcţie de tipul de celule pe care le afectează, cancerul esogafagian poate fi de două

tipuri:

1.Carcinomul scuamos de esofag. Acest tip de cancer esofagian apare ca urmare a

modificărilor maligne pe care le suferă celulele scuamoase de la nivelul esofagului. Acest tip de
cancer se poate localiza în orice porţiune a esofagului, dar apare mai frecvent în partea superioară a
esofagului.

2.Adenocarcinomul de esofag. Acest tip de cancer apare la nivelul celulelor glandulare din
esofag, cele care secretă mucusul. Aceste tip de cancer este de obicei precedat de un alt fenomen,
acela al înlocuirii celulelor scuamoase cu cele glandulare. Adenocarcinomul de esofag apare mai
ales în treimea inferioară a esofagului, în zona care face legătura cu stomacul.

Mai există şi forme rare de cancer precum limfomul, melanomul şi sarcomul care pot debuta
în esofag, dar acestea sunt cazuri foarte rare.

CAUZE ŞI FACTORI DE RISC

Cauzele care declanşează cancerul de esofag nu sunt cunoscute încă. Există însă câţiva
factori de risc care sunt corelaţi cu apariţia cancerului de esofag. Aceştia sunt: fumatul, consumul
regulat de alcool pe o perioadă lungă de timp, expunerea la anumite chimicale în mediu toxic,
refluxul gastroesofagian, greutatea excesivă, dieta dezechilibrată, bogată în carne roşie şi săracă în
legume şi fructe. De asemenea, există şi o situaţie care predispune la cancer de esofag şi anume
esofagul Barrett, care presupune înlocuirea celulelor scuamoase cu cele de tip glandular, în cazul în
care refluxul gastroesofiagian persistă mai mult timp. Bărbaţii sunt mai expuşi acestui tip de cancer,
iar riscul de a face un cancer la nivelul esofagului este mai mare după vârsta de 55 de ani.
 SIMPTOME

În stadii incipient, cancerul de esofag nu dă simptome specifice. Însă în stadiile avansate,

persoanele la care se depistează ulterior un cancer de esofag se pot confrunta cu următoarele
simptome: dificultate sau dureri la înghiţit, scădere inexplicabilă în greutate, dureri în piept,
tuse, indigestie, arsuri în capul pieptului, răguşeală,, lipsa poftei de mâncare.

INVESTIGAŢII RECOMANDATE

Medicul gastroenterolog ar putea recomanda o serie de analize de sânge şi de investigaţii

suplimentare. Acestea pot fi:

-tranzit /radiografia cu bariu: pacientul înghite un lichid care permite vizualizarea esofagului prin
intermediul razelor X;

-endoscopia: aceasta presupune vizualizarea esofagului cu un dispozitiv la capătul căruia se află o

cameră video.

-ecoendoscopia: cu ajutorul ultrasunetelor, medicul îşi poate face o idee despre extinderea
cancerului de esofag;

-biopsia: este examenul medical care pune diagnosticul de certitudine.

Alte investigaţii recomandate ar putea fi tomografia, PET-CT, toracoscopia şi laparoscopia,

pentru ca medicii specialişti să poată determina cât de extins este cancerul de esofag şi dacă există
metastaze.

STADII

Cancerul de esofag poate avea mai multe stadii:

-stadiul 0-există celule anormale în mucoasă, dar acestea nu sunt încă maligne;

-stadiul 1-celulele maligne sunt localizate doar în mucoasă;

-stadiul 2- celulele maligne se găsesc şi în stratul muscular; în plus, pot afecta 1-2 noduli limfatici;

-stadiul 3- cancerul de esofag este extins până spre exteriorul esofagului şi poate afecta şi alte
ţesuturi şi organe din vecinătate;

-stadiul 4- cancerul este extins şi în alte organe din corp, dar şi în noduli la distanţă.

TRATAMENT

Pentru cancerul de esofag, există mai multe tipuri de tratamente. Şansele de reuşită pentru a
trata cu succes un cancer de esofag depind de stadiul în care este depistată boala.

-chirurgical: prin intermediul intervenţiei chirurgicale, medicii extirpă porţiunea afectată de cancer
sau întregul esofag;

-radioterapie: prin expunerea la radiaţii, medicii radioterapeuţi distrug celulele maligne;

-chimioterapie: aceasta înseamnă administrarea sistemică a unor medicamente chimioterapice care

pot opri în evoluţie şi distruge celulele maligne;
-terapia ţintită: aceasta include clase noi de medicamente care ţintesc doar celulele maligne, spre
deosebire de chimioterapie, care poate distruge celulele maligne, dar poate afecta şi celulele
sănătoase;

-imunoterapia: tratamentele de ultimă generaţie în cancer urmăresc stimularea sistemului imunitar

pentru a distruge celulele maligne.

În funcţie de stadiu şi de caz, pe lângă terapiile menţionate, specialiştii pot recomanda şi altele:
rezecţia endoscopică, terapia laser, crioterapia sau ablaţia cu radiofrecvenţă pentru leziunile
premaligne sau pentru cancerele în stadiu incipient.

PREVENŢIE

Deşi la ora actuală, cancerul nu poate fi prevenit în proporţie de sută la sută, evitarea
factorilor de risc poate creşte şansele ca o persoană să fie ferită de orice afecţiune malignă pe tot
parcursul vieţii. Aceste şanse cresc şi pot duce la evitarea cancerului de esofag prin prin evitarea
fumatului sau renunţarea la tutun, menţinerea greutăţii optime şi evitarea îngrăşării excesive,
tratarea refluxului gastroesofagian şi consumul crescut de legume şi fructe proaspete.