Poluarea solurilor. Tipuri de poluare.

Limite de alertă si de intervenţie

1. Introducere

Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu,

direct sau indirect, materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive, care
alterează  ecosistemele, diminuează resursele biologice şi pun în pericol
sănătatea omului.

Poluantul este un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat

unor procese naturale, a cărui prezență  în mediu într‐o cantitate care depăşeşte
o limită  care poate fi tolerată de una sau mai multe specii de viețuitoare, sau de
către om, împiedică dezvoltarea normală a acestora.

Solul este reprezentat de stratul de la suprafața scoarței terestre format din

particule minerale, materii organice, apă, aer  şi organisme vii. Procesul de
formare al solului (PEDOGENEZA) are loc sub influenta factorilor pedogenici:
climă, microorganisme, vegetație şi relief.  

Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni,

sau materiale radioactive și metale grele care pot afecta viața omului, a plantelor
și a animalelor.
2. Principalele functii ale solului:

1. producerea de hrană/biomasă ;

2. depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanțe ;

3. sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;

4. serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activitățile umane ;

5. sursă de materii prime, bazin carbonifer ;

6. patrimoniu geologic şi arheologic.

 Solul este locul unde se întalnesc toţi poluanţii, pulberile din aer, gazele
toxice transformate de ploaie în atmosferă, astfel că solul este cel mai expus
efectelor negative ale acestor subsţante. Apele de infiltraţie impregnează solul cu
poluanţi antrenându‐i spre adancime, râurile poluate infectează suprafeţele
inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol.  

Solul poate fi poluat :

-direct, prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
îngrăşăminte  şi pesticide aruncate pe terenurile agricole  

- indirect, prin depunerea agenților poluanti ejectați inițial în atmosferă, apa

ploilor contaminate cu agenti poluanți "spălați" din atmosfera
contaminată, transportul agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul,
infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

3. Principalele procese de degradare a solului sunt:  

1. eroziunea  

2. degradarea materiei organice  

3. contaminarea  

4. salinizarea 

 5. compactizarea  

6. pierderea biodiversității solului  

7. scoaterea din circuitul agricol  

8. alunecările de teren şi inundațiile

3.1 Tipuri de poluare a solului, dupa natura
poluanţilor:

-biologică cu organisme (bacterii, viruşi, paraziţi), eliminate de om şi de animale,

fiind în cea mai mare parte patogene. Ele sunt parte integranta din diferite
reziduuri (menajere, animaliere, industriale)

- chimică cu poluanţi în cea mai mare parte de natură organică Importanţa lor
este multiplă: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte şi rozătoare,
suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice şi pot fi antrenate în
sursele de apă, pe care le degradează;

- fizică  care provoaca dezechilibrul compoziţiei solului: inundaţii, ploi acide,

defrişări masive.
3.2 În funcţie de forma zonelor poluate, distingem :

-poluare punctiformă sau locală, sub forma unor pete. De regulă provine din
deversări, depozitări necontrolate a unor substanţe sau din exploatări
defectuoase a unor instalaţii ;

-poluare liniară, sub forma unor fâşii. Se întalneste de-a lungul şoselelor, căilor
ferate, canalelor de evacuare a apelor uzate ;

- poluare difuză, sub diferite forme geometrice determinate de geomorfologia

zonelor de dispersie. Acest tip de poluare este foarte greu de cuantificat. Se
întalneste în jurul coşurilor înalte de dispersie, acolo unde există o poluare masivă
a atmosferei şi în zonele în care s-au aplicat intens îngrasaminte şi produse
fitosanitare ;
3.3. În funcţie de timpul de expunere, diferenţiem :

-poluare permanentă (ex. emisii permanente de la coşurile de dispersie, sau

administrarea anuală a îngrăşămintelor, sau depozitarea necontrolată a unor
deşeuri) ;

-poluare accidentală (ex. spargerea unor conducte de transport, defecţiuni de

natura tehnică la o instalaţie) ;
3.4. În funcţie de momentul de refeinţă există :

-poluare istorică – ca urmare a unor activitaţi de mai mulţi ani dar care nu se mai

desfasoară în prezent ;

-poluare actuală – ca urmare a activitaţilor zilnice, actuale.

3.5. În funcţie de activitaţile care genereazţ
poluarea, distingem:

-poluare industrială;

-poluare agricolă;

-poluare din transporturi;

-poluare domestică.

3.5.1. Poluarea industrială – poate avea cauze foarte variate, cele

mai frecvente fiind legate de depozitele de deşeuri, de redepunerile pe sol a
emanaţiilor gazoase şi de apele industriale uzate
3.5.2 Poluarea agricolă

Este adesea o poluare difuza si se datoreaza in mare masura utilizarii nerationale

a unor subst. chimice de sinteza pentru obtinerea unor cantitati superioare de
produse agro-alimentare Ingrasaminte, insecticide, pesticide, fitohormoni si alte
substante aplicate in scop productiv devin la un moment dat si in anumite conditii
poluanti pentru sol.
Poluarea agricolă

Cercetari recente au demonstrat ca numai o parte din produsele chimice

sunt biodegradabile, cealalta parte ducand la concentrarea lor in produsele
vegetale (bioacumulare).

Compusii organometalici cu Pb, Hg, Cd sau As se descompun greu si se

acunuleaza in sol.
 Compusii organoclorurati de tipul DDT sau HCH se descompun lent si au
remanenta indelungata in sol.

Nitratii si nitritii, in doze ce depasesc limitele admisibile, se pot acumula in

plante, ajung prin intermediul lanturilor trofice in organismul uman si produc
imbolnaviri.

Aplicarea pe sol a dejectiilor animalelor in stare proaspata (nefermentate)

sau in doze ce depasesc cerintele plantelor, duce la contaminare biologica, la
diminuarea permeabilitatii solului si la scaderea capacitatii sale de retinere a apei.

Poluarea agricola se poate prezenta uneori si sub forma de poluare

accidentala, in cazul stocarii si deversarii pe terenuri a carburantilor, a
ingrasamintelor lichide, a altor produse fitosanitare.

Patrunderea poluantilor in sol si in apele subterane s-a accelerat o data cu

introducerea pe scara larga a irigatiilor. In lipsa unor surse sigure si a unor teste
minime de control, ape poluate pot fi folosite ca apa pentru irigatii, deci amplifica
fenomenul de poluare atat pentru soluri cat si pentru panza freatica.
3.5.3 Poluarea prin transport

Acest tip de poluare se manifesta de-a lungul cailor de transport rutier si

feroviar, precum si in porturi aeroporturi. Principalele cauze sunt :

- tratarea tronsoanelor de cale ferata, soselelor si malurilor raurilor cu diferite

subst.;

- infiltrarea in sol a apelor pluviale cu sare, azbest, hidrocarburi, spalate de pe

caile rutiere ;

- statiile de carburant si santierele rutiere care produc asfaltul, au diferite

depozite cu materiale necesare proceselor lor tehnologice ;

- deversarea accidentala sau voluntara in ape a unor combustibili  produce, in

final, prin curentii orizontali si verticali din ape, poluarea malurilor;

- depuneri in urma transportului (particule rezultate prin ardere incompleta) ;

- spargerea accidentala a unor conducte ce transporta sterile de flotatie, de
cianuratie, hidrocarburi, substante chimice in solutie, etc.
3.5.4 Poluarea domestica

Ponderea acestui tip de poluare este mai mica si este in principal rezultatul
deseurilor solide si lichide provenite din activitatea domestica ori din activitatea
uno r unitati de servicii neracordate la un sistem special de tratare a deseurilor

Printre cauzele acestui tip de poluare amintim 

- neracordarea locuintelor la canalizarea urbana ;

- subdimensionarea retelelor de canalizare ;

- depozitarea sau administrarea pe sol a namolurilor provenite de la statiile de

epurare ;

- depozitarea necontrolata pe sol a deseurilor menajere.

4. Măsuri de protecție a calității solului

Prevenirea poluarii solurilor este legata de activitatile din industrie,

transporturi si activitati menajere din aglomerarile urbane. Pentru mentinerea
calitatii solurilor sunt necesare următoarele masuri de reducere a poluarii solului:

-evolutia sistematica a caracteristicilor calitative ale solurilor in functie de

utilizare si de actiunea factorilor externi, naturali si antropici;

-avertizarea unitatilor interesate si a factorilor de decizie de spreaparitia unor

situatii nefavorabile;

-identificarea surselor de poluare;

-stabilirea masurilor tehnice si economice de prevenire si combatere a poluarii

solurilor ;

-urmarirea in timp a aplicarii si a eficientei acestor masuri;

-asigurarea fluxului informational catre Sistemul national demonitoring .