Sunteți pe pagina 1din 4

 

                                                    FIŞĂ DE LUCRU
 

Numele statului: Romania


Suprafaţa: 238.397 km²
Populaţie: circa 19,41 milioane
Vecini: Ucraina in Nord si Est, Republica Moldova in Est, Bulgaria in Sud, Serbia si
Ungaria in Vest
Resurse: minereu de fier, zinc, zacaminte de petrol, sare, lemn, potential hidroenergetic
Compoziţie etnică: romani(88,9%), maghiari (6,5%), romi (3,3%), alte minoritati entice
(1,3%)
Religie: ortodoxa(86,45%), catolica (4,62%), reformata (3,19%), pentiscostala (1,92%)
Istorie politică: - regimuri politice: monarhie, republică semi-prezidențială
                           - preşedinţi; Nicolae Ceaușescu (28 martie 1974-22 decembrie 1989), Ion
Iliescu(22 decembrie 1989-20 mai 1990, 20 mai 1990- 11 octombrie 1992, 11 octombrie 1992-
17 noiembrie 1996, 10 decembrie 2000-21 decembrie 2004) ), Emil Constantinescu( 17
noiembrie 1996-10 decembrie 2000) Traian Basescu(21 decembrie 2004- 21 decembrie 2014),
Klaus Iohannis( 21 decembrie 2014- present)
                           - simboluri naţionale;drapelul, inul, stema nationala, ziua nationala(1
decembrie)

Sistemul administrativ: Constitutia, puterea legislative (Parlamentul bicameral), puterea


executive(Guvernul prin intermediul Presedintelui), puterea judecatoreasca(instantelor
judecatoresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie)

 Statul: este o republica semi-prezidentiala (stat national, suveran si independent,


unitar si indivizibil). Institutiile romanesti sunt reprezentate de Parlamentul format
din Camera Deputatilor si Senat, Gurvernul si instantele judecatoresti, Inalta Curte de
Casatie si Justitie. Guvernul romaniei este alcatuit din 18 ministere. Printre cele mai
importante organizatii neguvernamentale se numara Crucea Rosie, Fundatia Tineri
pentru tineri, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România etc.

Politică internă
–  politica economică(industrie, agricultură);    Principalele industrii ale României sunt cea
textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini,
minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de
rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor
grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți Dacia
Logan) este foarte largă și este orientată înspre piață.
Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca
tehnologie. Produsele „made în România” sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în
timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică
devenind un importator net, pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea,
fructele și legumele.                    
                         -   politica socială;  Ministerul cu cele mai multe atribuții în domeniul politicii
sociale este Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Activitatea Ministerului Sănătății,
a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și a Ministerului Dezvoltării Regionale și
Locuinței are de asemenea un impact direct asupra politicii sociale, în special în privința
accesului echitabil la servicii publice.
                         -   politica culturală; Ministerul culturii are misiunea de a susține și stimula
dezvoltarea acestui domeniu, prin asigurarea unei infrastructuri și a unui cadru juridic, economic
și financiar-fiscal care să răspundă în același timp nevoilor creatorilor și producătorilor (publici
sau privați), și publicului. Ministerul este responsabil și de sprijinirea și promovarea culturii
minorităților naționale și a multiculturalismului, ca și de crearea unui cadru specific pentru
educația culturală și pentru asigurarea accesului și participării la cultură a publicului din categorii
și zone defavorizate.
                         -   politica de apărare; Direcția politici de apărare (DPA) are ca domeniu
principal de activitate dezvoltarea şi coordonarea politicii de apărare în plan intern şi
internaţional. Politica de apărare reprezintă un ansamblu coerent şi coordonat de obiective,
măsuri şi acţiuni care vizează realizarea obiectivelor naţionale de securitate şi a obligaţiilor
asumate pe plan internaţional în domeniul apărării, prin utilizarea tuturor instrumentelor de
natură politică, diplomatică şi militară mobilizate de Ministerul Apărării Naţionale pentru
realizarea acestora.
                         -   politica comunicării clasice şi moderne; internet, telefonie mobilă si telefonie
fixa.
                         -   politica transporturilor: România dispune de 81.693 kilometri de drum public.
Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865 km au trecut printr-
un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu.
Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000 km sunt drumuri județene
și 29.843 km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866
kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280 km
dispun de patru benzi de circulație.
România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de Forumul
Economic Mondial (FEM).

               
Politica externă -obiective în funcţie de:                   - mărime;
           - importanţă;           
            - potential
După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul,
în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea membră
a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației Mondiale a Comerțului, în 2004 ea a
devenit membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană.
În plan global, angajamentele României sunt promovarea libertății, consolidarea democrației și
respectarea normelor de drept internațional. Acestea sunt fundamentele din care decurg
securitatea și prosperitatea, iar acțiunile și deciziile trebuie săfie mereu un reper.
                            -priorități :din  guvernarea anterioară;
                            - priorităţi: din guvernarea actuală
Intr-un context de securitate complex, dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic cu
SUA a fost substanţial dezvoltată. România îşi propune consolidarea acestui Parteneriat şi
asigurarea unei prezenţe consistente a Statelor Unite ale Americii în ţara noastră. Aceasta va fi
realizată inclusiv prin intermediul bazelor de la Deveselu, Mihail Kogălniceanu şi prin
participarea la exerciţii comune, fără a se limita la acestea.
Dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale pe alte
dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională. Deja se constată o creștere a
interesului american pentru investiții, iar România face toate demersurile pentru ca această
tendință să se confirme și să producă rezultate benefice pentru ambele părți.
                           - putere regională, continentală, superputere
                           - securitate individuală, colectivă etc.
                           - relaţii cu alte state - acorduri, tratate-
1. Romania si Republica Moldova: Relațiile cu Moldova sunt un caz special, având în vedere că
cele două țări au aceeași limbă și o istorie comună . [261] O mișcare pentru unificarea
României și a Moldovei a apărut la începutul anilor 1990, după ce ambele țări au atins
emanciparea de la stăpânirea comunistă [266], dar a pierdut teren la mijlocul anilor 1990, când
un nou guvern moldovean a urmărit o agendă către conservarea unei republici moldovenești
independente de România. [267] După protestele din 2009 din Moldova și eliminarea ulterioară
a comuniștilor de la putere, relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit considerabil
2. Romania-SUA: Relaţia dintre cele două state s-a dezvoltat semnificativ pe toate planurile –politico-
militar, economic, educaţional, cultural, social -  având drept constante în decursul celor 135 de ani de
existenţă o semnificativă comunitate româno-americană şi sentimentele pro-americane puternice la nivelul
opiniei publice româneşti, în ciuda adversităţilor istoriei secolului XX. În prezent, caracterul privilegiat al
relaţiilor dintre România şi SUA este conferit de un  Parteneriat Strategic robust, un cadru extins de
colaborare  care vizează dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Statele Unite ale Americii, cu rădăcini în
valorile democratice împărtăşite, interesele comune ancorate în apartenenţa la comunitatea trans-atlantică
şi voinţa de a gestiona riscurile şi ameninţările, în interesul securităţii ambelor state şi a spaţiului euro-
atlantic.
3. Romania-Rusia: Relațiile româno-ruse sunt relațiile externe dintre România și Federația
Rusă. România are o ambasadă la Moscova și două consulate generale (în Rostov-pe-
Don și Sankt Petersburg). Rusia are o ambasadă în București și un consulat general
la Constanța. Relațiile istorice au oscilat între cooperare strânsă, neutralități, conflicte
armate, ură și ostilitate. Ambele țări au refuzat să recunoască independența
regiunii Kosovo față de Serbia sprijinind puternic integritatea teritorială a republicii sârbe.
Aproximativ 30.000 de ruși trăiesc în România, majoritatea în județul Tulcea (lipoveni) și
5.308 de români trăiesc în Rusia, în special în Orientul Îndepărtat Rus. Ambele țări sunt
membrii cu drepturi depline în Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și
Cooperare în Europa.
4. Romania-China: Relațiile dintre statele România și China (Republica Populară Chineză)
datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Primul contact oficial a avut loc în 1880, la Paris,
între Mihail Kogălniceanu și reprezentantul Chinei, Zeng Jize[1]. Relațiile diplomatice dintre
cele două state au fost stabilite la 18 octombrie 1939, fiind întrerupte la 10 iulie 1941, ca
urmare a recunoașterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, condus de către
Wang Jingwei și format din elemente pro-japoneze [1]. România a fost a treia țară care a
recunoscut Republica Populară Chineză,[2] pe 5 octombrie 1949, după U.R.S.S. (3 octombrie
1949) și Bulgaria (4 octombrie 1949). Primii ambasadori au fost acreditați în martie 1950
5. Romania si NATO: Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la
UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al
securității României, relația transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență
acțiunilor NATO. În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre în NATO, atât
prin contribuții conceptuale, cât și operaționale.
                           - cooperarea cu organisme şi instituţii internaţionale- acorduri, tratate-

Diplomaţie publică :                - iniţiative : -nivelul de participare(individual, instituţional sau


comunitar);
                                                    - gradul de coordonare( redus, comun sau negociat);
                                                    - scop( un subiect, o dispută -multiple aspecte, faţete);
                                                    - durată(zile, luni sau ani);                          
 
                                                  - obiective politice(politice- rezolvarea conflictului pe cale
paşnică pentru a preveni războiul; sau non-politice- împărtăşirea unor idealuri comune)
                             
                                                    influenţe:  - directe;
                                                      -  suport (diplomaţie economică, acţiuni militare)
 -indirectă (principii, norme, reguli, proceduri pt.
dezvoltarea regimului de securitate)

Relaţia MAE cu Media

Comentarii personale şi critici (contribuţie personală): propuneţi un proiect de politică externă


şi diplomaţie urmând modelul avansat mai sus.
Concluzii
Bibliografie

In concluzie, Romania este un stat in continua dezvoltare si care intreprinde toate demersurile
pentru a se afla in topul statelor occidentale foarte dezvoltate. Digitalizarea si reciclarea sunt, pe
langa multe altele, printre primele scopuri ale Romaniei. Pe langa aspectele negative de care
dispune acest stat, potentialul geografic este unul de o mare frumusete, avand diferite forme de
relief care inglobeaza o imagine fantastica si o buna atractie turistica.

S-ar putea să vă placă și