Poveste cu Mariuca

Anamariei, cu dragoste

Dimineat,a de Cra(ciun sosise �n zvon de colinda(tori care c�ntau la ferestre, c�t

puteau de tare, bucuria nas,terii Domnului. S,i nu era c�ntec mai frumos dec�t
acela despre Isus s,i mama sa Maria. Tot,i ai casei ascultau cuprins,i de o
tainica( emot,ie povestea minunatei nas,teri �n timp ce casa �ntreaga( pa(rea
�nva(luita( �ntr-o sf�nta( linis,te. Mai apoi, dupa( ce �ntreaga familie
�ntoarsa( de la biserica( s-a as,ezat �n jurul mesei de Cra(ciun, micut,a Ma(riuca
a observat cum lucrurile din camera(, ca vra(jite, au �nceput dintr-o
data( sa( discute �ntre ele. Mirarea copilului a fost cu at�t mai mare cu c�t s,i-a
dat seama ca( numai ea �nt,elege limba �n care sporova(iau de zor mobilele s,i
tac�murile, farfuriile s,i covorul, paharele, ca(rt,ile din rafturi, ca(nile,
scaunele ba chiar s,i fat,a de masa(. De teama( sa( nu fie prinsa( ca( trage cu
urechea, Ma(riuca �s,i vedea de friptura din farfurie ca s,i c�nd nu s-ar fi
�nt�mplat absolut nimic.�n timp ce bunicul istorisea o �nt�mplare vesela( de pe
vremea c�nd era copil, scaunul pe care sta(tea protesta �n gura mare:
- Of, ce guraliv! S,i se foies,te at�ta de mi-a rupt spinarea! Ce-ar fi
sa( ma( apuc s,i eu sa( povestesc lucruri �nt�mplate demult!??! Ce, ar fi pla(cut
sa( va( amintesc cum am sca(pat ca prin urechile acului de incendiu atunci c�nd
fetit,a aia alintata( s-a jucat cu chibriturile?
Un cor de proteste din partea tuturor l-a oprit pe scaun sa( mai scoata( o vorba(.
Timida( s,i abia auzita(, de pe raftul de sus, cartea de bucate a s,optit:
- Ce spaima( am tras atunci! Eu una am les,inat chiar.
La auzul acestor vorbe Ma(riuca s-a fa(cut mica(-mica( pentru ca( alintata care se
jucase cu chibriturile era chiar ea. Des,i �nt�mplarea aceea �i ies,ise complet din
minte, acum abia �s,i da(dea cu adeva(rat seama ce gres,eala( fa(cuse. E drept
ca( nu s-a �nt�mplat absolut nimic pentru ca( tata intervenise la timp. S,i tot
adeva(rat era s,i faptul ca( fusese pedepsita( dar, abia acum Ma(riuca �nt,elegea
ca(-s,i meritase pedeapsa. Cu ochii t,inta( �n farfurie, copilul �ncerca sa( mai
auda( c�te ceva din discut,ia lucrurilor. S,i nu mica( i-a fost mirarea sa(-s,i
auda( farfuria, cu glas pit,iga(iat, ca o t,at,a(:
- S�ntet,i nis,te ra(i cu tot,ii! Biata copila( , ce s-o fi speriat s,i ea atunci!
Tu scaunule sa(-t,i mai vezi de treaba ta ca( doar nu es,ti buricul pa(m�ntului.
Cine te crezi? Facet,i prea mult zgomot pentru nimic: Ma(riuca e o
fetit,a( cuminte. A gres,it s,i ea odata( dar asta nu �nseamna( ca( trebuie
pedepsita( la nesf�rs,it. S�nt absolut sigura( ca( a �nt,eles ca( nu e bine ce-a
fa(cut s,i ca(-i pare ra(u.
Brusc �nveselita(, Ma(riuca era c�t pe ce sa( se dea de gol strig�nd �Da, da, as,a
e!!� dar s-a oprit la timp, astup�ndu-s,i gura cu m�na. �Ce dra(gut,a( e!� �s,i
spuse fetit,a privind cu drag farfuria din fat,a ei. �Cred ca( de acum �ncolo am s-
o ajut mereu pe mama sa( spele vasele. Se pare ca( s�nt nis,te persoane extrem de
cumsecade s,i bag de seama( ca( sint s,i bine educate�. Bunicul terminase demult
povestea despre copila(ria lui s,i �ntre timp mama adusese pe masa( un platou cu
sarmale aburinde. Fat,a de masa( a devenit dintr-o data( foarte nelinis,tita(:
- Nu se poate!!!! Iar o sa( ma( pa(teze Ma(riuca! S,i iar o sa( fiu fiarta(,
pusa( la albit cu tot felul de chimicale s,i-o sa( fie vai de mine! M-am sa(turat!
Fat,a de masa( avea dreptate: Ma(riuca nu prea avea grija( sa( nu pa(teze totul �n
jur atunci c�nd m�nca. S,tia ca( mama avea ac de cojocul petelor s,i nici prin cap
nu-i trecea sa( se g�ndeasca( la fat,a de masa(. Dar auzind-o cum se t�nguie
fetit,ei i s-a fa(cut mila( de ea s,i a devenit atenta( la fiecare gest. �Poate ca(
daca( nu voi mai face pete ma( va ierta� �s,i fa(cu Ma(riuca planul s,i z�mbi
sigura( pe ea. Masa se termina( fa(ra( nici un alt incident s,i Ma(riuca, dupa( ce-
s,i ajuta( mama sa( str�nga( masa s,i sa( spele vasele fugi iute �n camera ei
dornica( sa( auda( ce-s,i spuneau lucrurile ei. Cum deschise us,a auzi r�sete s,i
larma( mare cam cum era la s,coala(, �n pauze. Pa(pus,ile chicoteau �n colt,ul lor
�n timp ce, de pe birou, caietele strigau c�t puteau:
- Ura, ura am sca(pat de Ma(riuca! Asta(zi s,i m�ine s,i poim�ine e sa(rba(toare
s,i n-o sa( scrie nimic s,i-o sa( fim libere!!!
Ma(riuca s-a �ncruntat pentru ca( nu pricepea ce vor de fapt caietele. Doar rostul
lor e sa( fie scrise s,i n-ar trebui sa( se poarte as,a. �Eu scriu frumos s,i-mi
place la s,coala(� zise cu voce tare, aproape pl�ng�nd, Ma(riuca.
- Ce folos daca( nu ai grija( de noi! riposta( caietul de aritmetica(. Mie mi-ai
�ndoit toate colt,urile iar fratelui meu de citire i-ai pa(tat foile cu cerneala(.
Crezi ca( e suficient sa( scrii frumos? Habar nu ai c�t de ra(u ne pare c�nd vedem
ca( nu-t,i pasa( cum ara(ta(m!
Ma(riuca ra(mase �n mijlocul camerei privindu-s,i caietele �mpra(s,tiate pe birou.
Dintr-o data( �nt,elegea ca( avea multe de pus la punct �n ceea ce o privea. Se
�ntreba �nsa( mirata( de ce abia azi, �n ziua de Cra(ciun, a putut
sa( �nt,eleaga( limba obiectelor s,i sa( afle astfel c�t de multe gres,eli a fa(cut
fa(ra( sa( vrea. �Sa( fie oare o vraja(? O magie? Sa(-mi fi adus azi noapte Mos,ul
s,i darul de a �nt,elege ce spun lucrurile? Cred ca( va trebui sa( �ntreb pe cineva
mai mare.� Dar, p�na( sa(-s,i duca( g�ndul p�na( la capa(t, Ma(riuca adormi. Iar
�ngerul ei pa(zitor, cel care �nfa(ptuise minunea, �s,i pleca( aripile peste
fetit,a adormita( s,i ii trimise un vis. S,i copila visa( o noapte friguroasa( de
iarna( luminata( de o stea cum nu se mai va(zuse niciodata(. Va(zu �n vis s,i
staulul aprigului Cra(ciun s,i ieslea cu pruncul sf�nt s,i pa(storii cu fet,e
bl�nde s,i darurile magilor. Auzi suspinul Mariei s,i ruga(ciunea bl�ndului Iosif.
S,i era visul acesta at�t de minunat �nc�t o fericire fa(ra( seama(n puse
sta(p�nire pe sufletul ei micut, de copilas,. C�nd se trezi din somn Ma(riuca,
toate lucrurile sta(teau cumint,i s,i ta(cute la locurile lor, dar fetit,a s,tia
deja ca( fiecare obiect are important,a lui. Mai s,tia s,i ca( lucrurile trebuie
respectate s,i pa(strate cu grija( ca(ci s,i ele s�nt asemenea fiint,elor, daruri
de la Dumnezeu. Iar visul minunat o �nva(t,ase ca( ziua de Cra(ciun este o zi
deosebita( �n care se petrec multe lucruri despre care oamenii mari nu au habar.
S,i pentru ca bucuria zilei de Cra(ciun sa( fie deplina(, din cer au �nceput
sa( cada( fulgi mari de za(pada(.