Capitolul VI.

STUDII DE CAZ

1. Evaluarea pagubelor produse de un

blackout în România
În ultimii ani, la nivel european şi mondial au fost
inregistrate mai multe avarii (28 septembrie 2003 – Italia, 28 august
2003 – Londra, 23 septembrie 2003 – Danemarca şi Suedia, 14
august 2003 – Statele Unite şi Canada, 12 Iulie 2004 -Grecia)
importante prin dimensiunea lor, atât din punct de vedere al puterii
intrerupte cât şi al numarului de consumatori afectaţi. Datorită
acestor evenimente produse în reţelele electrice, s-au inregistrat
consecinţe semnificative asupra altor infrastructuri materializate
prin: opriri de trenuri, zboruri ale companiilor aeriene întârziate sau
anulate, întreruperi semnificative ale alimentarii cu apă (până la 12
ore), întreruperi ale sistemelor de semnalizare, scăderea serviciilor
de Internet.
Unul dintre cele mai mari şi cele mai recente blackout-uri a
avut loc pe 14 august 2003 în Statele Unite şi Canada şi a afectat
peste 50.000.000 de persoane din Ohio, Michigan, Connecticut,
New Jersey şi New York, pagubele aduse economiei au fost estimate
la 6 miliarde de dolari [4].

1.1 Simularea unui blackout în România

Ieşirea din funcţiune a unui sistem energetic cu puterea de 7
500 MW.
Înainte de a avea loc primul eveniment, în sistemul energetic
se funcţiona în schema normală (fig.6.3 ). În schemă nu este figurată
reţeaua electrică cu tensiune sub 220 kV, cu excepţia unei singure
staţii electrice de 110 kV. De asemenea sunt figurate numai unele
centrale electrice (care au avut o importanţă mai mare în timpul
avariei).
În sistem erau în funcţiune centrale electrice care însumau o
putere disponibilă de 7500 MW şi produceau 6 900 MW, de unde
rezulta o rezervă de putere în funcţiune de 600 MW. Pentru
acoperirea necesarului de consum de energie electrică de 7 000 MW,
se importă, prin linia L1 de 400 kV o putere de 100 MW.
Centralele electrice CE3 şi CE4 funcţionau cu puterile de
280 MW şi respectiv 820 MW care erau transportate prin liniile de
400 kV L3, L4, L5, L6, L7, L8, în partea de N-E a sistemului
energetic, unde se găsea partea însemnată a consumului.
Primul eveniment a avut loc la orele 10,40. În staţia
electrică 110 kV SE1, a avut loc un scurtcircuit în punctul K1
provocat de deteriorarea unui separator de 110 kV, fenomen ce a
avut loc cu ocazia manevrării acestuia. Scurtcircuitul a condus la
scoaterea din funcţiune a staţiei electrice respective pe o durată de
1,3 s. Deoarece cu ocazia ieşirii din funcţiune a acestei staţii s-a
întrerupt, chiar în numai intervalul de timp de 1,3 s, alimentarea cu
energie electrică a unor servicii interne importante (pompele de
păcură pentru susţinerea flăcării în cazanele centralei electrice CE3
ce funcţionează cu cărbune), s-a oprit această centrală electrică, care
funcţiona cu puterea de 280 MW.
Este de menţionat că defectul din punctul K1, care este un
fenomen ce poate să apară cu ocazia manevrelor, relativ des în
instalaţii, nu trebuie să conducă la oprirea centralei electrice CE3.
Acest lucru s-ar fi putut realiza, fie prin alimentarea serviciilor
interne respective din grupurile centralei, fie prin reglarea
instalaţiilor de protecţie şi automatizare la arzătoarele de păcură la
cazane, în aşa fel încât să suporte o întrerupere în alimentarea cu
energie electrică de 1,3 s.
Din cauza defectului din K1 a ieşit din funcţiune centrala
electrică CE4 cu puterea de 820 MW.
Acest lucru a avut loc în mod automat, declanşarea celor 5
grupuri fiind comandată astfel printr-o instalaţie de automatizare
special realizată în CE4, care avea misiunea de a deconecta diferite
grupuri în situaţii de avarii. În cazul defectului în punctul K1 această
instalaţie a acţionat greşit; ea nu a fost testată suficient cu privire la
condiţiile de funcţionare.
Ieşirea din funcţiune a unei puteri însumând 1 100 MW
(centralele electrice CE3, CE4) a condus la creşterea circulaţiei de
putere pe liniile electrice L1, L2, L8, L9, l1, l2, în sensul dinspre N
spre S. În urma pendulaţiilor ce au avut loc s-au stabilit circulaţiile
de putere: 700 MW pe L1 şi 650 MW pe L2.
Al doilea eveniment a avut loc la orele 10,42 (după 2 min).
A declanşat întreruptorul I1 în staţia electrică SE2, prin
protecţie ca urmare a circulaţiei de putere relativ mare ce trecea prin
el, precum şi ca urmare a unui defect trecător pe linia l1 de 220 kV.

180
Declanşarea acestui întreruptor a provocat modificarea circulaţiei de
putere în sensul creşterii acesteia pe liniile de 220 kV l1 şi l2.
Al treilea eveniment a apărut la orele 10,47 (după 5 min).
A declanşat întreruptorul I5. Din cauza circulaţiilor mari de
putere în reţeaua de 220 kV au declanşat imediat în acelaşi minut şi
întreruptoarele I6, I7, I8 şi I9. Astfel, sistemul energetic s-a împărţit
în 2 zone (subsisteme):
Zona de N, cu staţiile de 400 kV: SE2 (bara 1) si SE4, cu
staţiile de 220 kV: SE5, SE6, SE7, SE8 si SE9 şi cu centralele
electrice: CE1 şi CE2;
Zona de S - E (restul sistemului energetic).
Zona de N a continuat să funcţioneze în condiţii normale
deoarece era interconectată cu un alt sistem energetic, prin linia L1
de 400 kV.
În zona de S -E consumul de energie electrică a depăşit
capacitatea grupurilor centralelor electrice din funcţiune şi, ca
urmare, au funcţionat instalaţiile DASf, deconectând însă o putere
mai mică faţă de cea necesară (cea 800 MW faţă de 1 800 MW),
ceea ce a condus la scăderea rapidă a frecvenţei şi tensiunii din
această zonă.
La orele 10,48 au declanşat grupuri energetice din centralele
electrice din zona de N, însumând 200 MW.

181
 Fig.6.3. Funcţionarea sistemului energetic
Al patrulea eveniment a avut loc la orele 10,49. Pentru
reîntregirea sistemului energetic trebuia conectat întreruptorul I1. La
această oră s-a încercat conectarea acestui întreruptor, condiţiile de
sincronism între cele două subsisteme ale sistemului energetic se
aflau la limită. Această manevră a fost efectuată de dispecerul
sistemului energetic şi de personalul din staţia electrică SE2 , cea
mai indicata măsura care trebuia luată era de a se porni grupuri din
centrala electrică CE4 (centrală hidroelectrică), manevră ce era
posibilă în intervalul de 5 -7 minute şi prin care s-ar fi ajuns la
restabilirea unui echilibru între producerea şi consumul de energie
electrică în zona de S - E a sistemului energetic.
În aceste condiţii, în momentul conectării întreruptorului I1
cu ocazia defectului ce a avut loc, s-a produs un şoc puternic de
putere ceea ce a condus la creşterea circulaţiilor de putere pe linii şi
la declanşarea liniilor L2, L8, L9 şi l3.
Astfel, sistemul energetic s-a separat în 3 zone (subsisteme):
Zona de N, cuprinzând partea aferentă staţiilor electrice SE4,
SE6, SE7 şi centrala electrică CE1 cu un consum relativ mic, de 450

182
MW, care a rămas functionând în paralel cu un alt sistem energetic,
prin linia L1 de 400 kV.
Zona cuprinzând SE2 -bara / de 400 kV, SE8, SE9 şi CE2,
care era puternic excedentarăşi în care frecvenţa a crescut la 51 Hz.
Deoarece nu s-a intervenit pe linie de conducere operativă de
a se regla frecvenţa, acest fapt a condus la pendulaţii mari de putere
pe grupurile din centralele electrice din această zonăşi pe liniile de
legătură dintre aceste centrale, ceea ce a condus la declanşarea
grupurilor din aceste centrale şi a unor linii electrice din această
zonă astfel încât până la orele 10,58 toate centralele electrice s-au
oprit.
Zona de S -E (restul sistemului energetic) puternic deficitară,
în care, din cauza şocului produs de conectarea întreruptorului I1 în
condiţii de nesincronism, a avut loc o declanşare în cascadă a
grupurilor şi liniilor electrice în intervalul 10,49 -10,55. Au rămas în
funcţiune numai unele grupuri, însumând 180 MW care s-au
insularizat cu consumatorii aferenţi.
În concluzie, la orele 10,58, practic, întregul sistem energetic
era ieşit din funcţiune.
Manevrele de repornire a unor centrale electrice şi de
repunere în funcţiune a sistemului energetic au început imediat, la
orele 11,01 si s-au facut prin aplicarea planunui de restaurare SEN la
perturbaţii majore.
În mod special, pentru această analiză, vom presupune iniţial
că întreruperea este de 7000 MW şi a durat timp de 5 ore, iar apoi
jumătate din această cantitate a fost restaurată, cu cealaltă jumătate
(3500 MW) fiind deficitul pentru alte 6 ore. Acest lucru oferă un
total de 11 de ore pentru prima fază de blackout. Folosind
argumente similare, pentru restul perioadei de blackout, vom
presupune ca se repun peste 3 ore încă 2000 MW. În cele din urmă,
după înca 2 ore sistemul energetic este total repus în funcţiune, după
16 ore de la căderea totală a acestuia.

1.2.Efectele blackout-ului asupra infrastructurilor

În cazul unui blackout sunt afectate şi celelalte infrastructuri
datorită dependenţei acestora de energia electrică. Energiea electrică
este singura forma de energie cu care pot funcţiona calculatoarele şi
sistemele de telecomunicaţii. Impactul unui blackout poate merge
mult mai departe decât o pierdere temporară de putere. Deci, o mare
183
parte a economiei depinde de electricitate, chiar dacă este o pierdere
temporară de putere poate avea un impact semnificativ şi de durată
asupra operaţiilor comerciale. Căderile de putere provocă un "efect
de domino", perturbă o varietate de servicii şi utilitaţi. De exemplu,
mai multe servicii de bază, cum ar fi apa / canalizarea, transportul,
serviciile IT, comunicatiile, bancare / serviciile financiare, etc.
Căderile de putere, de asemenea, pot împiedica grav o organizaţie
care nu are capacitatea de a răspunde la situaţii de urgenţă, cum ar fi
un incendiu.
Alimentarea cu apă: în unele zone s-au pierdut pompele de
apă sub presiune, pentru că nu au mai avut electricitate. Datorită
acestei pierderi oamenii au rămas fără apă potabilă, sursele de apă se
pot contamina datorita deversărilor accidentale cu substanţe
poluante sau cu ape uzate netratate sau tratate parţial din lipsa
energiei electrice.
Transportul: trenurile au fost anulate, multe dintre ele au
rămas blocate între staţii, metroul a fost închis iar oamenii blocaţi în
garniturile de metrou au fost evacuaţi, aeroporturile au fost închise şi
zborurile anulate, multe benzinării au fost în imposibilitatea de a
pompa combustibil din cauza lipsei de electricitate, în oraşe din
cauza nefuncţionării semafoarelor s-au creat blocaje în trafic.
Comunicaţiile: dispozitive de comunicare au fost perturbate,
acest lucru a fost în principal ca urmare a pierderii rezervei de
putere, unele linii au continuat să funcţioneze dar au fost depaşite de
volumul de trafic. Cei care se bazau pe internet, şi au avut o
conexiune dial-up şi acces la un laptop au fost mai norocoşi.
Indistria: Aproape toate fabricile au fost închise pe perioada
blackout-ului. Lipsa de energie electrică, împiedică extracţia de
petrol şi gaze sau transportul produselor sale, fie prin mijloace de
transport tradiţionale sau prin conducte.
Serviciile Bancare şi Finanţele: se bazează foarte mult pe
reţele de calculatoare, telecomunicaţii si tehnologia de comunicaţii.
Serviciile au avut o degradare imediat după prăbuşirea alimentarii cu
energie electrică, bancile nu şi-au mai desfaşurat activitatea în
condiţii normale.
Siguranţa şi Serviciile de urgenţă: în unele zone, poliţia,
pompierii, departamentele şi serviciile de ambulanţă au cunoscut o
creştere dramatică a volumului de apeluri primite.

184
 Spitalele au rămas deschise, dar nu au avut puterea electrică
necesară, pentru că generatoarele de rezervă de multe ori nu au
reuşit să funcţioneze în mod corespunzător sau nu au fost concepute
pentru a produce cantitatea de energie necesară spitalului respectiv.
Ca urmare, multe secţii, cum ar fi de maternitate şi camerele de
urgenţă au funcţionat fără aer condiţionat.
Au mai fost afectate şi restaurantele, hipermarketurile,
supermarketurile care nu au putut să îşi desfăşoare activitatea din
lipsa curentului de la casele de marcat, şi mai grav o parte din
alimentele perisabile s-au stricat din cauza caldurii.

1.3. Efectele întreruperilor în alimentarea cu

energie electrică
Pentru consumatorii de energie, întreruperile în alimentarea
acestora pot avea unul sau mai multe din următoarele efecte:
• fenomene ce pot duce la explozii, incendii, degajări de
substanţe nocive etc. cu puternice efecte negative asupra
personalului de deservire;
• distrugeri sau avarieri de echipamente şi instalaţii sau alte
fonduri fixe a căror reparare sau înlocuire necesită cheltuieli
importante, precum şi reducerea unor capacităţi de producţie pe
durata înlocuirii sau a reparării fondurilor fixe afectate;
• nerealizări de producţie pe durata cumulată de întrerupere a
alimentării şi de reluare a procesului tehnologic;
• cheltuieli neproductive determinate de produse degradate,
rebuturi, degradarea materiei prime etc. Întreruperile în asigurarea
producţiei provoacă pagube, determinate de următoarele
componente:
• cheltuieli de amortizare, retribuţii, materie primă care se
degradează pe perioada întreruperii şi alte cheltuieli rezultate din
structura costului de producţie;
• valoarea pagubelor suportate de beneficiarii cărora nu li s-au
livrat produsele contractate şi care, la rândul lor, nu şi-au putut
realiza producţia, precum şi de beneficiarii succesiv afectaţi. Durata
de reluare a procesului tehnologic după restabilirea alimentării cu
energie poate fi, practic, instantanee la unii consumatori, iar la alţii
se pot atinge durate foarte mari, de ordinul 10 - 20 h.

185
 Ţinând seama de influenţele întreruperilor în alimentarea cu
energie electrică a proceselor tehnologice ale consumatorilor, se
disting din acest punct de vedere, patru categorii de consumatori şi
anume:
• Consumatori de categoria zero la care nu este permis să se
întrerupă alimentarea deoarece aceasta ar conduce la pagube
deosebit de mari, incendii şi chiar victime omeneşti.
• Consumatori de categoria I la care o întrerupere în
alimentarea cu energie electrică poate cauza pagube importante
materiale; şi la aceştia este necesar ca procesul alimentării să
funcţioneze neîntrerupt.
• Consumatori de categoria a Il-a la care procesele
tehnologice permit întreruperi de zeci de secunde şi chiar minute,
cum sunt majoritatea unităţilor industriale de construcţii de maşini,
de prelucrare a lemnului, productoare de ciment, unităţi textile, mine
de suprafaţă şi altele. La stabilirea soluţiei de alimentare cu energie
electrică a acestor consumatori trebuie să se ţină seama de efectele
tehnico-economice. Este posibil ca pentru unele întreprinderi mari
concluziile calculelor tehnico-economice să determine alegerea unor
scheme cu siguranţă în funcţionare mărită, ca la consumatorii de
categoria I, în timp ce pentru alte unităţi mici să se ajungă la soluţii
ca pentru consumatorii de categoria a IlI-a.
• Consumatori de categoria a III-a pentru care întreruperea
alimentării cu energie electrică nu are consecinţe grave. În această
categorie intră consumatorii agricoli, atelierele mecanice ale
uzinelor şi alţii.
Cunoaşterea consecinţelor economice ale întreruperilor
parţiale sau totale cu energie poate conduce la evaluarea daunelor
provocate economiei naţionale, respectiv la oportunitatea aplicării de
soluţii şi scheme energetice mai sigure în exploatare.
Pagubele din sectorul energiei electrice în timpul unui
blackout provin din nelivrarea energiei electrice prognozate pentru
consum.
Pierderile cele mai mari le are Transelectrica S.A. deoarece
este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcţionarea
sistemului şi a pieţei, asigurarea siguranţei Sistemului
Electoenergetic Naţional (SEN).
Pentru fiecare MW nelivrat Transelectrica S.A. trebuie să
plătească despăgubiri producătorilor de aproximativ 300 lei, sumă
186
stabilită în contractul dintre cele două părţi, numai că în situaţie de
forţă majoră ( calamităţi naturale, război) această sumă nu mai
trebuie platită.
Dacă întreruprea energiei electrice nu se produce în urma
unei situaţii de forţă majoră pierdeile Transelectrica SA sunt
estimate la 4,6 mil. Euro. 300 [lei] · 65000 [MWh]= 19.500.000 lei
(4,6 mil euro)
Dacă întreruperea energiei electrice se produce în urma unei
situaţii de forţă majoră pierdeile Transelectrica S.A. se datorează
nefuncţionării serviciilor oferite, transportul energiei electrice si
serviciile de sistem.
Tarifele pentru serviciile oferite de Transelectrica S.A. sunt
în tabeleul 3.1. Tabeleul 3.1 Tariful mediu pentru serviciul de
transport, tariful pentru serviciul de sistem şi tariful pentru serviciile
prestate de operatorul pieţei centralizate participanţilor la pieţele
administrate de acesta.
Operatorul economic Tariful (Lei/MWh)

Compania Naţională Tariful mediu pentru serviciul de 16,13

de Transport al transport al energiei electrice
Energiei
Electrice Tariful pentru serviciul de 20,08
„Transelectrica” S.A. sistem, din care: pentru servicii 1,00
funcţionale de sistem
Societatea Comercială Tariful pentru serviciile prestate 0,30
Operatorul Pieţei de de operatorul de pieţe
Energie Electrică centralizate participanţilor la
„OPCOM” S.A. pieţele administrate de acesta
Nefuncţionarea serviciului de transport a energiei electrice
16,13 [lei] · 65000 [MWh] = 1.048.450 lei (250.000 euro)
Nefuncţionarea serviciilor de sistem 20,08 [lei] · 65000 [MWh] =
1.305.200 lei (310.000 euro) Pierderile Transelectrica S.A. pe
perioada blackout-ului sunt estimate la 560.000 euro.
O modalitate de estimare a pagubelor economiei a unei
întreruperi de curent, este de a calcula dorinţa de plată a
consumatorului pentru a evita pana de curent. Aceasta oferă o
măsură a serviciilor electrice, evaluarea fiind facută de catre clienţi.
În SUA au fost facute mai multe studii, sondaje pe diferite grupuri

187
de clienţi pentru a afla dorinţa de plată a consumatorilor pentru a
evita întreruperile de curent.
Pentru a estima bagubele totale ale acestui blackout, vom
multiplica valoare energiei electrice pierdute în timpul întreruperii
de curent (măsurată ca dorinţa de la plată pentru a evita întreruperea
de curent) cu durata şi marimea acestui blackout.
Bazându-ne pe analizele celor de la ICF Consulting, putem
presupune că valoarea energiei electrice către consumatori (pentru a
evita pana de curent) este de aproximativ 100 de ori preţul mediu cu
amănuntul al energiei electrice. O astfel de analiză a fost efectuată în
1977 la întreruperea de curent din New York, care a avut ca rezultat
o pierdere mai mare de 5000 MW şi a durat timp de 25 de ore,
costurile directe a fost de aproximativ 0.66 $/kWh (de exemplu,
pierderile cauzate de rebuturi, pierderile de producţie şi ale
salariilor), şi cele indirecte de 3.45 $/kWh (ca urmare a efectelor
secundare ale costurilor directe) . Astfel, costul total unitar al
blackout-ului a fost $ 4.11/kWh sau peste 4.000 dolari / MWh.
Media naţională a preţului cu amănuntul a electricităţii în anul 1977
pentru toate tipurile de clienţia fost de aproximativ 34 $/MWh.
Raporturi similare au fost identificate şi pentru estimarea pagubelor
economiei produse la blackout-ul din august 2003 produs tot la New
York [4,5,6].
Folosind acelaşi principiu şi în cazul nostru, pentru aflarea
pagubelor totale, putem sa definim un domeniu cu o limită
inferioarăşi o limită superioară care este de 80 de ori respectiv 120
de ori mai mare decât preţul de vânzare cu amanuntul al energiei.
Vom considera preţul mediu cu amănuntul al energiei electrice ca
fiind 0,3 lei/kWh sau 300 lei/MWh (71,5 euro/MWh).
Tabelul 3.2. Evaluarea pagubelor economiei
MW Durata Pagubă totală blackout [euro]
MWh
pierduţi [h] lim. Inf. lim. Sup.

7000 5 35000 200.200.000 300.300.000

3500 6 21000 120.120.000 180.180.000
2000 3 6000 34.320.000 51.480.000
1500 2 3000 17.160.000 25.740.000

188
 Paguba totală a
371.800.000 557.700.800
economiei
Întreruperea energiei electrice afectează toată economia. Nu
se poate face un calcul exact al pagubelor produse de o întrerupere a
energiei electrice, deoarece în acest calcul întră foarte multe
variabile.
Această analiză are scopul de a arăta importanţa protejării
infrastructurilor critice energetice. În această simulare având o
întrerupere totală în alimentarea cu energie electrică de 5 ore şi o
întrerupere parţială de 11 ore, pagulele economiei se încadrează într-
o limită inferioară de 371.800.000 euro şi o limită superioară de
557.700.800 euro.
Din această cauză protecţia infrastructurilor critice energetice
este foarte importantă pentru buna funcţionare a economiei.
Lucrarea îşi propune sa analizeze aplicarea in practică a deciziei în
cazul celei mai mari avarii care a avut loc în SEN, în 10 mai 1977.
Atunci când problemele care apar sunt neclare, informaţiile primite
sunt contradictorii, ceea ce duce la un grad mare de complexitate.
Opţiunea de a alege o anumita posibilitate de acţiune este în sarcina
dispecerului, care intr-un timp scurt, trebuie să ia decizia cea mai
bună.
• Identificarea problemei - identificarea avarie
• Cautarea informaţiilor adecvate - informaţii privind cauza
avariei si starea ehipamentelor
• Evaluarea situaţiilor alternative - se face o evaluare în
funcţie de situaţia existenţa şi deficitul existent
• Evaluarea situaţiilor alternative – se face o evaluare in
functie de situatia existenta si deficitul existent
• Alegerea celei mai bune soluţii - fixarea punctelor in care
ar trebui intervenit pentru redresarea situaţiei
• Implementarea soluţiei alese - executarea efectiva a
manevrelor
• Monitorizarea si evaluarea soluţiei alese - raportul de unde
rezulta modul de lichidare a avariei
Situaţia funcţionării SEN înainte de producerea evenimentului
Sarcina totala a sistemului 7103MW
Producţie proprie-6638 MW
Import – 465 MW
Din care:
189
 • 325 mW –pe LEA 400kV Portile de Fier- Djerdap
• 220 MW-pe LEA 400kV Mukacevo-Ludus
• 80 MW pe LEA 220KV Arad-Szeged-export

Analiza bilanţurilor pe zone

• 8-840
• Zona cea mai deficitară era Muntenia. Producţia din
zona era de 50% din consumul de
2000MW.Bucureştiul, cu un consum de 614 MW, era
acoperit doar 29% din producţia proprie.

190
 • Moldova si Dobrogea erau de asemenea deficitare dar
într-o masură mai mica, centralele din zona acoperind
cca 79% din consumul zonei de care era de
1600MW.
• Singura zona excedentara era Oltenia cu o productie
de 1000MW la Portile de Fier, centralele Isalnita si
Rovinari o productie de 1000MW şi un import din
Djerdap de 325MW, excedentul zonei fiind de 142%,
faţă de consumul zonei
• Zona de est a Transilvaniei si Banatul (in jurul
centralelor Mintia si Paroşani) era caracterizata de
deficit relativ mic, de cca 120MW daca se consideră
si exportul pe LEA 220kV Szeged-Arad care era de
200MW.
• Zona centrala si de nord a Transilvaniei era
caracterizată de un deficit de cca 120MW, care putea
fi acoperit de importul pe LEA 400kV Ludus-
Mukacevo.

Observaţii:

191
 1. Consumul zonelor deficitare era acoperit in proportie de 80-
90% din productia proprie, excepţie facând zona Muntenia în
care consumul era acoperit 50% din producţia proprie şi
centrului Bucuresti în proporţie de numai 29%.
2. Linile de legatura intre zonele Olteniei si Munteniei, erau
incarcate la cca 25% din capacitatea de transport.
3. Rezerva turnanta a sistemului era in momentul producerii
evenimentului de 645 MW( din care 309MW in centrale
hidro 336 MW pe hidrocarburi, dar care dupa datele
exploatării nu erau operative din cauza încadrarii in cota de
gaze)

2. Avaria din anul 1977 din România

Cronologia avariei
Evenimentul 1 ora 8:40
• Se produce un scurtcircuit în staţia 110kV Tismana
(ruperea unui izolator) care conduce la deconectarea prin automatica
a 3 grupuri din CHE Portile de Fier si a LEA 400kV Djerdap prin
care se importă 325 MW. Scurtcircuitul din staţia Tismana a fost
resimţit si la CTE Rovinari, provocând deconectarea de către
personal a grupurilor 3 si 4 încarcate la sarcina de 290MW(la grupul
3 variaţii ale parametrilor gazelor de ardere ca urmare a declanşării
pompelor de păcura tr1, iar la grupul 4 au fost variatii ale curentului
de excitatie).
• Ca urmare în SEN apare un deficit de putere de
1100MW.S-a observat o modificare de circulaţie de sarcini, fără
modificare a nivelului de tensiuni esenţial.

192
 Evenimentul 2 ora 8:45
• Declanşează cupla transversală 400kV Sibiu. Prin
această declanşare se separă pe o bara LEA 400kV Sibiu-Luduş cu
AT 400/220kV iar pe cealaltă bară LEA 400kV Sibiu –Braşov şi
LEA 400kV Sibiu –Slatina.Puterea care circula anterior prin reţeaua
de 400kV, datorită deficitului apărut în zona de sud, se redistribuie
prin reţeaua de 220kV supraîncarcând axele 220kV Luduş-Ungheni-
Fântânele şi Mintia-Pestiş-Hasdat-Paroşeni.

193
 Evenimentul 3 ora 8 47
• Se deteriorează bobina de zavorâre în staţia
Fântânele, care conduce la deconectarea definitivă a LEA 220kV
Ungheni-Fântânele. Singurele artere de legatura intre sud şi nord
ramân LEA 220kV Pestiş-Haşdat, Mintia-Timişoara şi Arad –
Szeged.
• La 847si 34“. datorită deficitului mare din sud,
arterele 220kV Pestiş-Hasdat, Mintia –Timişoara si Arad-Szeged se
supraîncarcă si declanşează la suprasarcină.

194
 Evenimentul 4 ora 847 si 34’’
• Ca urmare a declanşării liniilor menţionate mai sus,
SEN se separă in 2 zone
• Zona de sud, puternic deficitară, unde încep sa
lucreze DASF si deconectează tranşe de consum

195
 • Zona de nord, care ramâne în continuare in funcţiune
cu LEA de interconexiune Ludus-Mukacevo.

Evenimentul 5 ora 849

• Se conecteaza in conditii de nesincronism cupla de
400kV Sibiu. Datorita socului produs la aceasta conectare, au loc
declansari ale liniilor 400kV Ludus-Sibiu in Sibiu, Sibiu-Slatina in
Slatina , Sibiu- Brasov in Brasov si L220kV Pestis-Cluj in Pestis.
• Sistemul se imparte in 2 subzone
• Zona CTE Mintia-Sibiu-Hunedoara
• Zona Cluj-Baia Mare care functioneaza in continuare
cu linia de interconexiune Ludus-Mukacevo .
• Sistemul se imparte astfel in 3 zone conform
plansei3.
• Succesiunea zonarii este aratata in plansa 4.
• Asadar,ca urmare a evenimentelor 4 si 5 au fost
oprite in citeva minute:
• 25 grupuri totalizind 1940 MW au declansat la
scadere frecventa prin reducerea presiunii pompelor de ulei.
• 4 grupuri totalizind 755 de MW au declansat la
scadere frecventa prin reducere presiune la pompe de alimentare

196
 • 22 grupuri totalizind 1040 MW declanseaza la
scaderea tensiunii la serviciile interne
• 30 grupuri totalizind 600MW declanseaza prin
suprasarcina
• 4 grupuri totalizind 610 MW declanseaza la frecventa
minima
• 18 grupuri totalizind 935 MW sint deconectate
manual datorita scaderii parametrilor de functionare
Evenimentul 5

197
 Evenimentul 6 ora 855
• Se închide in condiţii de nesincronism întrerupătorul
LEA 220kV Haşdat în Pestiş, realizându-se legatura dintre zona
Mintia şi zona de Sud.

198
 Evenimentul 7 ora 858
• Se conecteaza in conditii de nesincronism LEA
400kV Sibiu-Luduş care face legatura între sistemul zonei Mintia si
sistemele interconectate. Datorită acestui şoc, suprapus peste cel
anterior, grupurile din CTE Mintia ies din funcţiune.Dupa separarea
sistemului in 2 zone s-au insularizat pe consum propriu CET
Chişcani, CET Palas si CET Galati.

Condiţii care au favorizat extinderea avariei

• Schema de funcţionare a staţiei Sibiu, cu un singur
autotransformator in funcţiune, a fost aleasă din motive de reducere
a pierderilor, a numarului de manevre în staţie şi a calităţii slabe în
exploatare a celui de-al doilea autotransformator. În schema de
funcţionare cu 2 autotransformatoare in funcţiune si o repartiţie
judicioasa a liniilor pe cele doua sisteme de bare de 400kV, ar fi
prezentat un grad mai ridicat de siguranţă.
• Deşi au fost supraîncarcate mai multe artere de
220kV, singura deficienţă aparută a fost deteriorarea bobinei de
zavorire din statia Fintânele(nu a fost revizuita la timp)
• Dupa deconectarea la suprasarcina a liniilor de
220kV, a urmat conectarea in nesincron a CT400kV din Sibiu. La

199
şocul conectarii s-a accentuat starea critica dinamica şi au urmat alte
deconectari de grupuri si linii., sistemul raminind separat in 3 zone
cu mari dezechilibre.
• Starea precara a dotarii tehnice a diferitelor trepte de
dispecer a produs întârzieri în cunoaşterea situaţiei reale şi a
influenţat negativ intervenţia personalului în gestionarea avariei
• Lipsa rezervei turnante suficiente in regim normal de
funcţionare şi existenţa unor instrucţiuni privind viteza maximă de
încarcare.

Observaţii privind deciziile luate în sensul limitării

extinderii avariei

• Dispecerul nu a luat masuri de deconectare a

sarcinilor in zonele deficitare
• DEN si DET Cluj nu au actionat în sensul evitarii
conectarii in nesincronism a CT 400kV Sibiu
• DEN si DET Craiova nu au acţionat cu operativitate
pentru pentru repunerea in funcţiune a grupurilor de la Portile de
Fier, in cele 7 minute până la generalizarea avariei
• Personalul a actionat defectuos la informarea
operativa a DET la declansare grupuri la Rovinari si declansarea
LEA 220kV Pestis-Hasdat
• Nerespectarea instructiunilor de efectuare a a
paralelului in statia Sibiu( anclansarea CT400kV si conectarea in
aceleasi conditii a LEA 400kV Sibiu-Ludus) si in statia Pestis a
LEA 220kV Pestis-Hasdat.
• Neinformarea dispecerului de catre personalul
operativ din statia Portile de Fier asupra manevrelor efectuate si
repunerea cu intirziere a grupurilor declansate.
• Neinformarea DET Cluj de catre dispecer zonal Sibiu
despre variatia parametrilor in retea. Urmărind etapele de
desfaşurare a avariei, din punct de vedere al actului decizional, la
alegerea soluţiei optime si implementarea ei se observă că momentul
în care situaţia ar mai fi putut salvată, ar fi fost conectarea CT
400kV Sibiu, în condiţii de sincronism, prin egalarea frecvenţelor
celor 2 zone separate si indeplinirea conditiilor de diferenta de
tensiuni si unghi.

200