ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MARKETING

Auditul destinației turistice al Municipiului Blaj și

planificarea de marketing

STUDENȚII: Oara Ioana Alexandra

Oprea Andreea Liliana

Perciu Georgeta Andrada

GRUPA: 1746 SERIA: B, AN: III

BUCUREȘTI

2017
Istoria orașului

În anul 1252 este consemnată prima atesatre documentară despre orașul Blaj, an în care
comitele Herbord și fratele său, Laurențiu, au cumpărat jumătate din moșia Sâncel „care pământ
era așezat între cele două Târnave, unde se întâlnesc aceste două râuri”. Mai târziu, localitatea
apare într-un document din 1271 sub numele de „villa Herbordi voievodae” (satul voievodului
Herbordi). Așezarea medieval ocupând o poziție vestică pe malul drept al Târnavei Mari, căreia
mai târziu i se va spune „satul Blaj”.

Posesiunea lui Herbord a trecut în anul 1313 în stăpânirea lui Balsius, fiul lui Herbord,
de la care provine și numele localității. În anul 1332 este amintit preotul Leustațiu din „Villa
Blasii”, iar în 1346 localitatea este atestată sub numele de „Balasfalva” (satul lui Balaș,
corespondentul maghiar al lui Blasius). După stăpânirea succesivă a mai multor feudali, în anul
1535, domeniul Blajului era proprietatea lui Georgiu Bagdi, care ridică în același ani castelul din
central orașului. Castelul a devenit pentru un timp reședință princiară și castel de vânătoare, iar
după decesul familiei Bagdi, acesta intră în posesia unor nobili și principi si Transilvaniei.

În 1685, sub Mihail Apafi II, castelul este pentru scurt timp chiar sediul reședinței
Transilvaniei. Desele expediții devastavtoare ale turcilor, mai semnificative fiind cele din 1650 și
1659, au dus la arderea orașului și la măcelărirea a mii de locuitori.
 Ținutul a oferit condiții optime dezvoltării așezărilor omenești, practicării agriculturii și
creșterii animalelor. În faza târzie a epocii Hallstatt se încadrează cimitirul scitic de la Blaj
(secolele VI-V î.e.n), în care s-au găsit vase, căni, brăţări de bronz şi de fier, lame de cuţite,
obiecte de podoabă, precum şi obiecte de ceramică. Începând din cea de-a doua epocă a fierului
(circa 450 î.e.n.), aceste meleaguri au fost locuite intens de daci. Aşezări daco-romane, necropole
şi obiecte aparţinând populaţiei locale din secolele I-III e.n. au fost atestate la Blaj. O mare parte
din obiectele descoperite (vase, căni, monede, fibule, monumente cu inscripţii) se află expuse la
Muzeul de Istorie „Augustin Bunea” din Blaj, precum şi în alte muzee ale ţării.

Un eveniment important este cel din 12 septembrie 1658, când principele Rakoczi II
primeşte la Blaj solia domnului Ţării Româneşti, Mihnea al III-lea, sosită cu misiunea de a
perfecta alianţa în vederea luptei antiotomane a Transilvaniei şi Ţării Româneşti. Mai târziu, în
27 octombrie 1687, s-a încheiat tot la Blaj tratatul dintre Austria, ca ţară protectoare, şi
principatul autonom al Transilvaniei. În anul 1737, domeniul feudal al Blajului este cedat prin
schimb de moşii Episcopiei române unite a Transilvaniei. Episcopul Ion-Inocenţiu Micu-Klein
(1692-1768) mută aici la 19 mai, reşedinţa episcopiei, pentru a putea fi într-un contact mai strâns
cu toţi credincioşii săi. De acum încolo Blajul devine principalul centru cultural şi politic al
românilor din Transilvania, la acesta contribuind nu numai poziţia sa centrală, dar şi rolul jucat
în lupta pentru eliberare naţională şi socială. Planul după care se va ridica viitorul oraş a fost
intocmit de insuşi Inocenţiu Micu Klein, care a trasat străzile principale, a indicat locul pieţei, al
catedralei, al mânăstirii, al reşedinţei episcopale şi a dispus înfiinţarea primelor şcoli.

De asemenea începe edificarea mai multor aşezăminte administrative şi religioase. În 1739,

Blajul este declarat târg (oppidum), transformându-se curând într-un adevărat oraş. În ziua de 11
octombrie 1754 îşi deschid porţile concomitent trei şcoli: Şcoala de Obşte, Şcoala de latinie şi
Şcoala de preoţie. Piatra de temelie a acestor şcoli a fost pusă de Inocenţiu Micu Klein, însa ele
au fost terminate de urmaşul său, episcopul Petru Pavel Aaron (1709-1764). Şcoala de Obşte,
Şcoala de latinie şi Şcoala de preoţie au fost primele şcoli sistematice superioare din ţara noastră,
în care s-a predat în limba româna şi în care, pe lângă scris, citit şi studii teologice, se învăţau
limbile străine şi ştiinţele, predate de profesori erudiţi, cu studii făcute la Roma şi Viena. La Blaj,
ideea latinitaţii va fi cultivată în timp de o amplă mişcare culturală şi naţională cunoscută sub
numele de „Şcoala Ardeleană”. Aducând argumente ştiinţifice, corifeii Şcolii Ardelene au
demonstrat fără putinţă de tăgadă continuitatea şi unitatea etnică a poporului român în Dacia.
Bazaţi pe izvoare istorice, ei au întocmit în 1791 renumitul „Supplex Libellus Valachorum”,
programul politic al burgheziei româneşti din Transilvania, cerând egalitatea în drepturi cu
celelalte naţiuni.

La Blaj se organizează primele spectacole de teatru românesc, în anul 1761 de către elevii
şi studenţii teologi care întreprind un turneu la sate cu „Comedia ambulatoria”, bucurându-se de
un mare succes. Un rol important i-a revenit şi tipografiei din Blaj. Înfiinţată la sfărşitul secolului
al XVII-lea la Alba Iulia, unde se afla atunci Mitropolia Transilvaniei, ea a fost transferată şi
restaurată la Blaj în anul 1747. Însemnătatea acestei tipografii este cu atât mai mare, cu cât ea a
reprezentat singurul mijloc de imprimare la dispoziţia românilor din Transilvania.

Un eveniment de cea mai mare importanţă, atât pentru istoria Transilvaniei, cât şi pentru
istoria întregului popor român, l-a constituit Marea Adunare de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj
din 3/15 mai 1848. Simion Barnuţiu prin discursul ţinut în ziua de 2/14 mai 1848 în catedrală, a
arătat pe larg aspiraţiile revoluţiei, înflăcărând puternic mulţimea adunată. Iobagii împreuna cu
toţi cei prezenţi la Blaj, pe lângă cererile de ordin social, politic şi economic, şi-au manifestat
dorinţa de unire a celor trei ţări româneşti prin strigătul mereu repetat: „Noi vrem să ne unim cu
ţara!”. La măreaţa adunare de pe Câmpia Libertătii au participat intelectuali români şi din ţările
româneşti transcarpatine. Dieta din Cluj, formată exclusiv din nobilime, n-a ţinut seama de
dezideratele exprimate de masele populare pe Câmpia Libertăţii, votând unirea Transilvaniei cu
Ungaria. În amintirea evenimentelor Marii Adunări de pe Câmpia Libertăţii, doar doi ani mai
târziu, elevii şi profesorii de la Blaj au ridicat pe locul tribunei adunării „Piatra Libertăţii”. Şi tot
în memoria acestui eveniment, preamărind participarea masivă a moţilor conduşi de tânărul
avocat Avram Iancu, dealului din apropiere, i se va spune „Dealul Crucii” sau simplu „Crucea lui
Avram Iancu”. Aici a fost pusă, în 1848, o gardă de moţi pentru a apăra lucrările adunării
revoluţionare.

Un alt eveniment important ce se leagă de oraşelul de la confluenţa Târnavelor a avut loc

în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Este vorba de „Pronunciamentul de la Blaj”, o
conferinţă ţinută aici în anul 1868, care a adopta actul de protest împotriva încorporării
Transilvaniei la Ungaria. Aceasta constituie prima acţiune politică a burgheziei române
transilvănene împotriva dualismului austro-ungar.

La 4 noiembrie 1918 se constituie, la Blaj, Consiliul Naţional Român, în vederea

pregătirii Marii Adunări de la Alba Iulia, participarea blăjenilor la măreţul eveniment de la 1
decembrie fiind impresionantă. Tot pe Câmpia Libertăţii, la 28 noiembrie 1918, a aterizat
avionul pilotat de locotenentul Vasile Niculescu, spre a duce vestea de peste Carpaţi a hotărârii
Marelui Cartier al Armatei Române de a pătrunde în Transilvania.

Prezentarea obiectivelor turistice

Muzeul de istorie Augustin Bunea

În muzeul de istorie sunt expuse dovezi ce demonstrează continuitatea şi unitatea

poporului român.O atenţie deosebită se acordă mărturiilor privind viaţa românilor în spaţiul
carpato-dunărean şi caracterul latin al limbii române. Muzeul expune obiecte arheologice, mai
ales neolitice, descoperite în diferite puncte din apropierea Blajului, cu precădere obiecte din
ceramic. Sunt prezentate de asemenea obiecte dacice aparţinătoare secolelor V-I î.e.n..Interesante
sunt şi obiectele descoperite în necropolele scitice şi celtice. Printre exponatele din Dacia
Romană(sec.II-III e.n.) se remarcă un altar funerar dedicat lui Iupiter Optimus Maximus,
descoperit în aşezarea romană de la Biia. Poate fi văzută şi vechea tiparniţă de lemn cu care s-a
tipărit la Alba Iulia în anul 1648 “Noul Testament”. Deasemenea la muzeul din Blaj poate fi
văzut şi un fragment din Piatra Libertaţii, aflată iniţial pe Cămpia Libertaţii, care a fost aruncată
în aer în noiembrie 1908, precum şi armele unui tribun al lui Avram Iancu:sabia, lancea şi puşca
cu cremene.

Muzeul este deschis vizitatorilor de luni până vineri între orele 08:00-16:00 și nu se
percepe taxă.

Biblioteca documentară „Timotei Cipariu”

La intrarea în curtea Castelului Mitropolitan, care se face printr-o poartă arcuită (cea mai
veche a Blajului), se află o clădire cu etaj, vechea mânăstire „Bunavestire”. Ridicat în prima
jumătate a secolului al XVII-lea, mai târziu, în anul 1760, sub episcopul Petru Pavel Aaron,
clădirea este renovată dându-i-se aspectul actual şi adăpostind Seminarul diecezan („Seminarul
călugăraşilor”). Aici îşi începe la 1762 prodigioasa sa activitate cărturărească Samuil Micu-
Klein, unul dintre luceferii deşteptării noastre naţionale, şi tot aici a funcţionat vechea tiparniţă
de lemn cu anexele sale.

Astăzi, în vechea clădire funcționează Biblioteca documentară „Timotei Cipariu”, o

secție a Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, unde se pot descoperi materiale de valoare
pentru cercetători. Biblioteca are program de luni până vineri între orele 08:00-16:00, iar pentru
vizitarea ei nu se percepe taxă.

Colegiul Naţional Inochentie Micu Clain

Traversînd “Podul Minciunilor”(numit aşa deoarece aici se intâlneau femeile şi bârfeau),

spre a urca pe Dealul Hula Blajului, în partea dreaptă se află clădirea impunatoare numită înainte
“ Institutul Recunoştinţei”.Numele aminteşte de contribuţia pe care au adus-o elevii şi locuitorii
din Blaj şi din împrejurimi la edificarea acestei clădiri.Edificiul a fost terminat în anul 1929 şi a
funcţionat iniţial ca “Şcoală normală” pentru pregătirea viitoarelor învăţătoare. Programul de
vizitare este de luni până vienri, între orele 08:00-16:00, fără taxă percepută.

Bisericuţa grecilor

În imediata apropiere a podului ce traversează Târnava Mare, pe partea stângă se

află „Bisericuța grecilor”. A fost construită de către locuitorii din Blaj, pe locul unei vechi
biserici din lemn. La înălţarea acesteia au contribuit şi negustorii macedo-români de religie
ortodoxă, denumiţi de blăjeni impropriu „greci”, de unde şi numele bisericii. Catapeteasma,
sculptată artistic în 1776 a fost pictată ulterior în maniera stilului brâncovenesc întrucât pictura
iniţială s-a distrus. Biserica are un program de vizitare de luni până vineri între orele 08:00-
16:00, și nu se percepe taxă.
Fosta Bibliotecă Centrală Arhidiecezană

Clădirea monumentală cu etaj alipită de casa lui Augustin Bunea a adăpostit renumita
bibliotecă blăjeană ce cuprindea peste 70 000 de volume şi aproape 1 000 de manuscrise vechi.
Ea a fost construită de Ioan Micu Moldovan, iar fondul de cărţi s-a strâns din donaţii şi din
bibliotecile unor episcopi, ieromonahi, canonici şi dascăli blăjeni, care lăsau prin testament
mănăstirii „Sfânta Treime” valoroasele lor biblioteci. Are un program de vizitare de luni până
vineri între orele 08:00-16:00, și nu se percepe taxă.
Casa Timotei Cipariu

Pe latura vestică a Pieţii 1848 se află o căsuţă modestă, cu un acoperiş în două planuri, pe
frontispiciul căreia o placă comemorativă aminteşte că aici a trăit şi muncit cea mai mare parte
din viaţa sa eruditul cărturar şi marele patriot Timotei Cipariu(1805-1887). În prezent clădirea
adăposteşte sediul ASTRA. Are un program de vizitare de luni până vineri între orele 08:00-
16:00, și nu se percepe taxă.

Casa Iacob Mureşianu

Pe Bulevardul Republicii la numărul 47 se găseşte o clădire pe frontispiciul căreia sunt

pictate patru muze reprezentând dansul, muzica, literatura şi poezia.Pictura aparţine lui Anton
Zeiller, prieten al compozitorului. În această casa a locuit şi şi-a scris o parte din opera sa
compozitorul Iacob Mureşianu, profesor de muzică la Blaj între anii 1886-1917. Are un program
de vizitare de luni până vineri între orele 08:00-16:00, și nu se percepe taxă.

Crucea lui Avram Iancu

Străjuind înspre nord oraşul, pe un deal înalt şi vizibil din oricare punct al Blajului, se
află un monument stilizat reprezentând evenimentele de la 1848 când, pe durata adunării
naţionale, aici a staţionat o legiune de moţi care, în frunte cu Avram Iancu au supravegheat
Câmpia Libertăţii. Crucea lui Iancu iniţială, înalta de patru metri, a fost ridicat în semn de
recunoştinţă faţă de fapta filantropică a episcopului Ioan Bob, care în timpul foametei din 1815 a
ars hârtiile datornicilor săi de la sate, cărora le împrumutase bucate. De acel monument se leagă
şi momentul de la 1848, de altfel de la acea dată nimeni nu-i va spune altfel decât „Crucea lui
Iancu”, iar dealul pe care se află „Dealul Crucii”.

Crucea a fost aruncată în aer în noiembrie 1908. Aceasta a fost refăcută apoi de Ioan
Micu Moldovan în anul 1915 după modelul original. Fragmente din aceasta sunt păstrate în
prezent la Muzeul de Istorie „Augustin Bunea” din Blaj. Vizitatorii acestui loc, au parte de o
panoramică frumoasă asupra orașului, acesta fiind vizibil și pe timp de noapte. Se poate vizita
fără restricții de orar, nepercepându-se taxă de acces.
Catedrala „Sfanta Treime”

Piatra de temelie a fost pusă de episcopul Inocenţiu Micu-Klein în anul 1738, ca urmare a
mutării sediului Episcopal de la Făgăraş la Blaj. Inocenţiu Micu-Klein încheie un contract cu
arhitectul vienez Anton Eckhard Martinelli. În anul 1742, clădirea catedralei este aproape
terminată în interior, iar în 1749 se finisează exteriorul. Slujbele nu încep a fi oficiate decât în
1765, deoarece iconostasul nu era terminat. În anul 1837, sub episcopul Ioan Lemeny, biserica
suferă transformări radicale, adăugiri ce-i vor da forma de astăzi.

O piesă de o deosebită valoare artistică este iconostasul, despre care Nicolae Iorga spunea
că este unul dintre cele mai mari şi mai frumoase din ţară. A fost lucrat în lemn de tei de către
meşterul tâmplar Aldea din Târgu Mureş, între anii 1749-1765. Aici la 2/14 mai 1848 şi-a rostit
epocalul său discurs Simion Bărnuţiu, în preziua Marii Adunări de pe Câmpia Libertăţii. Are un
program de vizitare de luni până vineri între orele 08:00-16:00, și nu se percepe taxă.
Castelul Arhiepiscopal

În partea de sud-vest a Pieţii 1848, se află vechiul castel nobiliar, cea mai veche clădire
din oraş, monument istoric şi de arhitectură care adăposteşte în prezent reşedinţa Arhiepiscopului
Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, Cardinalul Lucian Mureșan.
Începuturile construcției aparțin secolelor XIII- XIV, fiind apoi complet refăcută în anul 1535 de
către Georgiu Bagdi. Construţia este tipică pentru această parte a Transilvaniei, cu silueta-i
ridicându-se spre cer, dar cu ziduri masive şi scări de lemn întortocheate. Are doua etaje, un
acoperiş ascuţit şi o faţadă simplă.

Timp de aproape doua secole, acest castel a funcţionat ca reşedinţa a diferiţilor feudali.
Din anul 1737, castelul a funcţionat ca sediu al episcopiei şi apoi al mitropoliei unite de la Alba
Iulia și Făgăraș.

Imediat după instaurarea comunismului, începând cu anul 1848, castelul a fost

transformat la început în şcoală cadastrală şi apoi în şcoală specială de învăţători. În anul 1964,
castelului i s-au încredinţat exponatele muzeului de istorie.

În prezent, castelul este reşedinţa Arhiepiscopului Major al Bisericii Române Unite cu Roma
Greco-Catolică.
Centrul istoric

Piața proiectată de către arhitectul vienez Martinelli, un fel de piazza San Pietro a
Vaticanului, servea la început ca loc de comerț pentru comercianții de animale și diverse
produse, dar și pentru diversele activități și evenimente școlare sau bisericești.

Aici a fost inițial locul adunării populare din zilele de 3 aprilie şi 12-14 mai 1848, aşa
cum reiese şi din cunoscuta stampă (dealtfel singura păstrată) cu Marea Adunare Naţională de la
Blaj. Astăzi, pe locul acesta se află un mic parc (Parcul Piața 1848) în care se încrucișează câteva
alei, interesant prin aceea că grupează laolaltă cele mai importante specii de arbori din pădurile
noastre, pe o suprafață mai mică de un hectar. Parcul este înțesat de statui ale diverselor
personalități.
Campia Libertății

În lunca Târnavei Mari, situate în spatele catedralei şi a şcolilor, se află câmpia unde s-a
ţinut Marea Adunare Naţionala de la 3/15 mai 1848. Tot aici, în anul 1911 s-au ţinut serbările
semicentenarului ASTREI la care au luat parte numeroşi literaţi, oameni de ştiinţă şi cultură din
toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său deasupra mulţimii. La 28
noiembrie 1918, aici a aterizat avionul care aduce vestea cea mare a reintrării României în război
pentru eliberarea Transilvaniei. Ansamblul monumental “Gloria” care domină Câmpia Libertăţii
a fost inaugurat în anul 1977.La baza monumentului propriu-zis dăltuit din piatră, înalt de circa
18 m. , reprezentând o poartă a istoriei-sunt încrustate istoricele cuvinte “Vrem să ne unim cu
ţara!”.Cel de-al doilea monument este constituit din trei statui din bronz, întruchipând trei fete
care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti: Ţara
Românească, Moldova şi Transilvania. În formă de semicerc în dreapta şi în stânga
monumentului se află o suită de 26 de busturi din bronz reprezentând pe cei mai de seamă
cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti.Aceste busturi au fost dezvelite în anul 1973.

Se poate vizita fără restricții.

Stejarul lui Avram Iancu

Din Bulevardul Republicii se poate intra în Parcul Avram Iancu, de fapt un complex
natural şi antropic .În partea stangă a parcului se află Stejarul lui Avram Iancu, declarat
monument al naturii, a cărui vârstă, după tradiţie, depăşeşte 600 de ani, păstrându-se şi azi
viguros şi impunător. Sub acest stejar, generalul Caraffa a dus tratative cu ultimul principe al
Transilvaniei, Mihai Apafi II, stabilind condiţiile de trecere a Transilvaniei în stăpânirea
împaratului de la Viena în 1687.Stejarul poartă numele lui Avram Iancu deoarece în ultimii ani
de viaţa se spune că tribunul venea la curtea prietenului său, mitropolitul Alexandru Şterca
Şuluţiu şi adeseori stătea la umbra acestui stejar.

Teiul lui Eminescu

Știm că în România, la Iași, în parcul Copou, există un tei bătrân care este considerat a fi
al poetului nostru național, Mihai Eminescu.

Dar și la marginea nordică a oraşului Blaj, în apropierea şoselei ce duce spre Târnăveni,
se află Teiul lui Eminescu, declarat monument al naturii.
 În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care lega Bucovina de
cetatea culturii transilvanene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atât de frumos
profesorul său de limba română, Aron Pumnul.

Ajuns după un drum greu pe Dealul Hula, Eminescu s-a oprit la umbra acestui tei şi
văzând oraşul şi-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând cu entuziasm „Te salut din
inimă, Mică Romă!”

Lacul Chereteu

Pe partea opusă a şoselei ce duce la

Târnăveni se află micul lac numit Chereteu,
pe care l-a îndrăgit mult poetul Mihai
Eminescu pentru pitorescul lui, petrecând
multe ore de reverie pe malurile acestuia.
Manifestări culturale

 Martie- Sărbătoarea Mierii

Din dorinţa de a promova miraculoasele produse ale stupului în contextul în care cel mai
mare procesator de miere din Romania are sediul la Blaj, an de an, în luna martie este
organizată “ Sărbătoarea mierii”.Timp de doua zile vizitatorii pot alege dintre sutele de tipuri
de miere în diferite culori şi texturi şi pot asista la spectacole pentru toate
gusturile.Sărbătoarea reuneşte apicultori din toată ţara dar şi din străinătate.

 Mai- Sărbătoarea Libertății

În fiecare an, în prima jumătate a lunii mai Blajul îmbracă straie de sărbătoare pentru a
comemora cel mai important eveniment din istoria sa, Marea Adunare Naţională din 3/15 mai
1848.Pe parcursul unei saptămâni vizitatorii pot participa la numeroase evenimente culturale
precum: expoziţii de artă, lansări de carte sau sesiuni de comunicări.Începând din anul 2009 a
fost reînviat un obicei al elevilor şi dascălilor din perioada interbelică, parade cu torţe şi
călăreţi, eveniment deosebit de spectaculos care este aşteptat de toată lumea.Sărbătoarea se
încheie în fiecare an pe Câmpia Libertăţii cu spectacole de muzică populară şi pentru tineret
dar şi cu un superb foc de artificii.

 Iunie- Blaj aLive

La Marea Adunare de la Blaj aLive de pe Câmpia Libertății, fanii vor putea asculta și
dansa în iarbă pe ritmurile unora dintre cei mai cunoscuți artiști ai momentului. Aflat la cea
de-a cincea ediție, festivalul va avea loc pe 4 iunie 2017, pe Câmpia Libertății și va oferi
fanilor bilete special gândite pentru distracția în gașcă.Festivalul Blaj aLive promovează
libertatea, educația și inovația ca suport tehnologic pentru dezvoltarea culturală și găzduiește
inițiativele tinerelor organizații, parte din noua revoluție culturală. De asemenea, el susține
unirea comunităților de pretutindeni, devenind locul de întâlnire pentru petrecerea unui
weekend de experiențe culturale binevenite pentru dezvoltarea unei comunități de oameni
frumoși, uniți și pregătiți să aducă un plus de culoare și valoare în jurul lor. Amy Macdonald
(UK), Walking On Cars (Irlanda), Lola Marsh (Israel), Alternosfera (Rep. Moldova), Șuie
Paparude (Ro), Coma (Ro) și Sinoptik (Ucraina) se numără printre primele confirmări Blaj
aLive 2017.

 Septembrie- Bogățiile toamnei

Manifestarea organizată în fiecare an în luna septembrie marchează sfârşitul recoltei

pentru producătorii agricoli de pe Valea Târnavelor.Ţăranii se întrec în competiţie deschisă
pentru titlul de “cel mai bun”, dar şi profită de ocazia de a comercializa rodul muncii
lor.Vizitatorii pot asista de asemenea la spectacole de muzică populară.

 Octombrie- Ziua școlilor

În ziua de 11 octombrie 1754, la Blaj şi-au deschis porţile concomitent trei şcoli cu
predare în limba română.De la această dată în şcolile renumite ale Blajului s-au cultivat
valori şi s-au format caractere în spiritul întăririi conştiinţei naţionale a românilor.An de an,
elevii şi dascălii din Blaj comemorează acel început prin manifestări culturale şi artistice.

 Decembrie- Festivalul de colinde

În fiecare an sărbătorile de iarnă încep la Blaj odată cu spectacolul de colinde organizat

pe scena Centrului Cultural.Tradiţiile româneşti seculare sunt reprezentate la superlative în
cadrul acestui spectacol care reuneşte grupuri de colindători din întreaga vale a Târnavelor.
Analiza SWOT a municipiului Blaj

Puncte forte:

 Municipiul Blaj este unul dintre cele mai vechi orașe din Transilvania, fiind atestat
documentar în 1252, an în care contele Herbord a cumpărat domeniul "de la întâlnirea
Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi".
 Amplasarea Blajului într-o zonă geografică care favorizează schimburile economice (nod
rutier (DN 14B (legătura cu București, Cluj, Oradea) și DN 7 (legătură cu Arad,
Timișoara)), conexiuni feroviare cu București, Cluj, Tg. Mureș, Sovata, Budapesta, Viena
etc.)
 Existența unor importante vestigii istorice şi culturale care recomandă oraşul ca o zonă
potențială pentru turismul cultural.
 Existența unei zone pietonale în zona centrului municipiului Blaj, amenajată cu toate
dotările necesare (spații verzi, fântâni, spații de odihnă la standarde europene).

Puncte slabe:

 Turism slab dezvoltat.

 Lipsa unei preocupări colective de dezvoltare durabilă locală şi zonală.
 Lipsa unei reale planificări urbanistice.
 Lipsa trotuarelor cu dale din municipiul Blaj.
 Poluarea mediului cauzată de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor şi a
echipamentelor energofage.

Oportunități:

 Posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentru reconversie şi dezvoltare

profesională.
 Posibilitatea atragerii de noi investitori strategici în principalele ramuri ale economiei.
  Modernizarea mijloacelor de transport în comun prin implementarea sistemelor moderne
de încălzire, aer condiționat şi camere video de supraveghere.
 Modernizarea căminelor culturale și a infrastructurii din Blaj.

Amenințări:

 Migrația locuitorilor din municipiul Blaj spre orașele mai dezvoltate din imediata
apropriere.
 Riscul de creștere al șomajului.
 Poluarea urbană care poate afecta calitatea mediului înconjurător.
 Planul de marketing

Planul de marketing ales este de tip strategic deoarece acoperă un interval de timp mai
mare de 1 an. Perioada în care se desfășoară campania de promovare a Municipiului Blaj este
iunie 2017-decembrie 2020. Pentru promovarea orașului, am ales să realizăm un brand care să fie
asociat cu toate obiectivele turistice pe care le întâlnim în Blaj (Crucea lui Iancu, teiul lui
Eminescu, catelul Arhiepiscopal etc.). Campania de promovare poartă denumirea de “Walking
through Blaj” urmând a fi completată cu numele obiectivului turistic, a tradiției sau al obiceiului.
Spre exemplu: Walking through Blaj for History Museum “Augustin Bunea”
Publicul țintă este format din: grupele de vârstă 18-24, 25-44, 44-64, și 65+; familii cu
copii; persoane cu un venit mic și mediu; persoane care călătoresc frecvent; persoane interesate
de activități culturale și persoane care urmăresc platformele sociale.
Obiectivul principal al campaniei “Walking through Blaj” este creșterea numărului de
vizitatori în Municipiul Blaj. Obiectivele secundare sunt obținerea notorietății orașului în randul
diferitelor țări, creșterea cererii pentru turismul cultural și asigurarea unei distribuții echilibrate
asupra obiectivelor turistice din oraș.
Strategia de comunicare pe care dorim să o realizăm în cadrul acestei campanii se referă
la crearea unei identități și idei originale, atractive și unice (istoria este la modă) și transmiterea
acesteia prin intermediul platformelor sociale și site-urilor de socializare (Facebook, Twitter,
Instagram, Youtube etc.).
Strategie de marketing pe care o vom folosi în promovarea obiectivelor turistice este
realizare de mini-documentare cu o durată de 1 minut fiecare, în care vom rezuma istoria fiecărui
obiectiv turistic din Blaj. Ulterior, acestea vor fi încărcate pe Youtube și site-urile de socializare,
urmând a fi distribuite populației din România și din afară. Cea de a doua strategie de marketing
pe care o vom folosi este realizarea unui traseu ce include atât vizitarea fiecărui obiectiv din
Blaj, cât și cele mai reprezentative construcții din jurul Municipiului Blaj. Pe perioada circuitului
stabilit, turiștii pot avea parte, pe lângă vizitele normale și de diferite activități culturale.
Alte modalități de promovare constă în realizarea unor bannere, stickere, cărți de vizită, afișe și
flyere care să fie împărțite în capusurile universitare din țară și crearea unui site web unde vor fi
prezentate evenimentele, tradițiile și obiceiurile din oraș.