UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

PROGRAMUL DE MASTERAT „GESTIUNE ŞI AUDIT FINANCIAR”

LUCRARE DE DISERTAŢIE
TITLUL LUCRĂRII DE DISERTAŢIE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. VICTOR MUNTEANU

ABSOLVENT:
CONSTANTIN I. DAN ALEXANDRU

BUCUREŞTI
2014
APRECIEREA LUCRĂRII DE DISERTAŢIE
Lucrarea de disertaţie este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunţate în temă, este/nu este de nivel ştiinţific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conţine/nu conţine contribuţii şi interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare similară,
şi, în consecinţă poate/nu poate fi susţinută în faţa comisiei .
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Calificative / Note acordate*
Nr. Satisfă- Nesatis-
Criterii de apreciere Foarte bine Bine
crt. cător făcător
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea şi originalitatea temei lucrării
de disertaţie
2. Documentarea din literatura naţională şi internaţională

3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz

4. Utilizarea unor surse statistice din ţară şi din străinătate

5. Prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor din literatura de

specialitate
6. Prezentarea informaţiilor şi rezultatelor în tabele statistice
şi sub formă grafică
7. Elaborarea şi fundamentarea economică a propunerilor

8. Concluziile finale ale lucrării şi contribuţia personală a

autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice şi modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării şi utilizarea diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura conducătorului ştiinţific:

*
Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului şi notei acordate.
**
Nota acordată de conducătorul ştiinţific se calculează cu relaţia: Suma totală a notelor acordate / 10

Declaraţia pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de disertaţie

Subsemnatul / subsemnata ...................................................................................................................

declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor legale şi morale, că la redactarea
lucrării mele de disertaţie nu am folosit decât sursele bibliografice menţionate în text şi în
bibliografia de la finalul lucrării de disertaţie. Declar că nu am mai prezentat această lucrare
în faţa unei alte comisii de examen .

Semnătura absolventului:
LUCRARE DE DISERTAŢIE

CUPRINS

I N T R O D U C E R E.............................................................................................................1

1. AUDITUL FINANCIAR CONTABIL................................................................................1

1.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE............................................................................................1

1.2 ROLUL AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL..........................................................1

1.3 OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL............................................1

2. ETAPELE MISIUNII DE AUDIT......................................................................................1

2.1 ETAPELE FUNDAMENTALE ALE METODOLOGIEI DE AUDIT INTERN.........1

2.2 METODOLOGIA AUDITULUI FINANCIAR)..................................................................1

LUCRARE DE DISERTAŢIE

INTRODUCERE

Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorinţa de
a răspunde necesităţilor în continuă schimbare ale entităţilor. Axat, la început, pe probleme
contabile, obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale
entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora.
Profesia de audit intern se bazează pe standarde de audit intern şi pe standardele de
implementare sau de bună practică, recunoscute în întreaga lume, care se adaptează la
particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări, în vederea respectării regulilor
specifice ce guvernează diferite sectoare de activitate şi cultura organizaţiei respective.
Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor
de reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni.
Nerespectarea lor nu înseamnă numai să te situezi în afara profesiei, dar mai ales să te privezi
de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil.
Auditul intern a fost confundat cu inspecţia, controlul intern sau controlul financiar.
Utilizarea acestor termeni, din păcate chiar şi de către specialişti în domeniu, au creat multe
confuzii pentru majoritatea oamenilor/practicienilor şi în special în rândul managerilor, care
atunci când auzeau de un auditor exclamau cu înţeles: “bine aţi venit pentru că niciodată un
control nu este în plus”.
Totuşi practicienii auditului intern au constat cu satisfacţie evoluţia rapidă şi pertinentă
a acestuia, în ciuda unor confuzii şi disfuncţii; obiectivele auditului au fost atinse şi el a
devinit un ajutor de neevitat pentru manager. Auditul intern îşi atinge obiectivele dacă există
un sistem de control intern organizat, formalizat, periodic, constituit din standarde şi norme
profesionale, ghiduri procedurale, coduri deontologice, care să susţină morala profesiei de
audit.
Aceasta lucrare se axeaza in special pe misiunea de audit intern. Lucrarea este
structurata pe trei capitole.
Primul capitol are ca scop definirea termenului de “audit”, precum si rolul si
obiectivele lui.
Al doilea capitol evidentiaza detaliat etapele misiunii de audit.
In al treilea capitol sunt prezentate etapele misiunii de audit printr-un studiu de caz.
Amatorismul nu poate să funcţioneze în auditul intern, ci doar o abordare sistematică
şi metodică poate aduce un plus de valoare organizaţiilor.

1
LUCRARE DE DISERTAŢIE

1. AUDITUL FINANCIAR CONTABIL

1.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE

Auditul, respectiv examinarea de către o persoană independentă şi competentă a

fidelităţii reprezentarilor contabile şi financiare, a constituit şi constituie cheia de boltă pentru
probitatea şi credibilitatea tranzacţiilor economice.1
Activitatea de audit reprezintă o examinare profesională a unei informaţii, în vederea
exprimării unei opinii responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu sau standard
de calitate.
Denumirea de audit îşi are originea din latinescul „audiere”, care înseamnă a asculta, a
audia, iar verbul englezesc „to audit” este tradus prin a controla, a verifica, a inspecta.
De fapt, termenul „audit” de conotaţie anglo-saxonă, acoperă în esenţă aceeaşi idee ca
şi termenii de revizie, verificare sau control, dar lui i se asociază adesea conceptele de calitate,
de rigoare, modernism, calificare.
Organizaţiile economice şi sociale au produs întotdeauna informaţii contabil
financiare. Nevoia de a verifica aceste informaţii implică un control al conturilor, o revizuire a
acestora, o examinare critică efectuată de persoane de specialitate independente.
Realizarea oricărei misiuni de audit la organizaţiile economice, implică existenţa unor
reguli precise, formalizate, cunoscute şi acceptate de emiţătorii şi receptorii informaţiei
supuse auditului.
Aceste reguli sunt definite la nivel general naţional sau internaţional. Se ajunge la
noţiunea de normă, care permite aprecierea calităţii unui audit în raport cu un sistem de
referinţă2.

1.2 ROLUL AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL

Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a impus în mod inevitabil

armonizarea reglementărilor legale ale contabilităţii cu principiile şi normele dreptului
contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene, urmărindu-se o cât mai bună
armonizare cu prevederile Directivelor Europene şi ale Standardelor Naţionale de
Contabilitate şi Audit.

11
M. Boulescu, M Ghita ,V. Mareş „Fundamentele auditului Ed. Didactică şi pedagogică Buc. 2001 pag.9
22
Dan Vilaia, Ion Scarlat, Ion Mihăilescu – Expertiza contabilă şi audit financiar, Editura Independenţa
Economică, Piteşti, 2000, pag.88.

2
LUCRARE DE DISERTAŢIE

Auditul financiar are rolul de a :

▬ verifica respectarea cadrului conceptual al contabilităţii (postulate, principii, norme
şi reguli de evaluare) general acceptate, a procedurilor interne stabilite de managementul
agentului economic (audit intern şi statutar).
Procedura reprezintă o înlănţuire logică de operaţiuni cu scopul de a atinge un anumit
obiectiv.
▬ verificarea şi certificarea reflectării corecte în contabilitate a situaţiilor financiare,
imaginea lor fidelă, clară şi completă pe întregul exerciţiu financiar. Corelarea acestor
verificări cu modul de aplicare a legislaţiei contabile inclusiv a Cadrului general de
armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor
financiare elaborate de Fundatia Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate
(I.A.S.C.)3
Din Standardele de Contabilitate Internaţionale şi Naţionale, se desprinde că acest
organismul internaţional I.A.S.C., are următoarele obiective principale :
▬ să elaboreze în interesul public, un set unic de standarde globale de contabilitate cu o
calitate ridicată, inteligibile şi cu caracter executoriu, care să solicite în situaţiile financiare şi
în alte raportări financiare, informaţii calitative transparente şi comparabile, astfel încât să
ajute participanţii pe pieţele de capital ale lumii, precum şi alţi utilizatori să îşi fundamenteze
deciziile economice;
▬ să promoveze şi să accepte aplicarea riguroasă a acestor standarde;
▬ să găsească soluţii calitative pentru realizarea convergenţelor standardelor naţionale
de contabilitate şi a standardelor internaţionale de contabilitate.4
Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere şi prelucrare a datelor sunt
bine stabilite şi dacă se aplică în permanenţă. Auditul reprezintă o revedere critică pentru
evaluarea unei situaţii financiar-contabile determinate.
Reprezintă o examinare efectuată de un profesionist competent şi independent în
vederea exprimării unei opinii motivate asupra :
▬ Validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de managementul
unităţii patrimoniale.
▬ Imaginii fidele, clare şi complete a patrimoniului, a situaţiilor financiare şi a
rezultatelor obţinute de entitate.
Imaginea fidelă este asociată cu prudenţa, regularitatea şi sinceritatea care caracterizează
câmpul de aplicaţii nelimitat al contabilităţii.5

3
A.Stoian, E.Ţurlea –Auditul financiar-contabil, pag.13, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
4
Standarde Internationale de Audit 2001 pag. 15, Buc. Edit. Ec. 2001

3
LUCRARE DE DISERTAŢIE

1.2.1 Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS)

Regularitatea contabilităţii presupune respectarea regulilor şi procedurilor contabile şi

a principiilor general acceptate prevăzute în legislaţia contabilă internă şi de Cadrul general de
întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborate de I.A.S.C., precum şi de Standardele
de Contabilitate Internaţionale şi Naţionale.
Pentru a fi utile informaţiile oferite de situaţiile financiare trebuie sa o serie de
caracteristici calitative principale care determina utilitatea informatiei oferite de acestea dintre
care se pot aminti : inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea . 6
Inteligibilitatea7
O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele
pot fi uşor înţelese de utilizatori. în acest scop, se presupune că utilizatorii dispun de
cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni
de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu atenţia cuvenită. Totuşi,
informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare
datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice,nu ar trebui
excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.
Relevanţa8
Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie relevante pentru luarea deciziilor de către
utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale
utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare,
confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.
Rolul de previziune şi cel de confirmare a informaţiilor sunt în strânsă legătură. De
exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru
utilizatori atunci când aceştia încearcă să previzioneze capacitatea entităţii de a profita de
oportunităţi şi de a reacţiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de
a confirma previziunile anterioare, de exemplu, modul în care entitatea poate fi
structurată sau rezultatul activităţilor planificate.
Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite
ca bază pentru previzionarea poziţiei şi performanţei financiare viitoare şi a altor
probleme de care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi plata dividendelor şi a
salariilor, variaţiile în preţul titlurilor de valoare, precum şi capacitatea entităţii de a-şi onora

5
M.Boulescu, C.Bârnea – Auditul financiar, reorganizarea judiciară şi lichidarea societăţilor comerciale, pag.12,
Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2001
6
Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS ) . Ed. CECCAR 2005.Pag 40 pct 25-42
7
Op. Cit. pct25
8
OP.Cit.pct26

4
LUCRARE DE DISERTAŢIE

obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare predictivă, informaţiile nu trebuie să fie sub forma
unei prognoze explicite. Capacitatea de a elabora previziuni pe baza situaţiilor financiare
este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile referitoare la tranzacţiile
şi evenimentele trecute. De exemplu, valoarea predictivă a contului de profit şi pierdere este
îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobişnuite, anormale şi cu
frecvenţă rară sunt prezentate separat.
Pragul de semnificaţie9
Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. în
anumite cazuri, natura informaţiei este suficientă, prin ea însăşi, pentru a determina relevanţa
sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor
şi oportunităţilor entităţii, indiferent de semnificaţia rezultatelor obţinute în cadrul
segmentului respectiv în perioada de raportare. în alte cazuri, atât natura, cât şi pragul de
semnificaţie sunt importante, de exemplu, volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie
principală pe care o entitate ar trebui să le deţină pentru a avea o activitate adecvată.
Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau prezentarea lor eronată ar putea
influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de
semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecat în împrejurările specifice
omisiunii sau prezentării eronate. Astfel, pragul de semnificaţie oferă mai degrabă un plafon
sau o limită decât să reprezinte o însuşire calitativă primară pe care informaţia trebuie să o
aibă pentru a fi utilă.

Credibilitatea10
Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie şi credibilă. Informaţia are calitatea de a fi
credibilă atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot
avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în
mod rezonabil, să reprezinte.
Informaţia poate fi relevantă, dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau repre -
zentării, încât recunoaşterea acesteia să inducă în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi
valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru
entitate să înregistreze în bilanţ întreaga sumă

Reprezentarea fidelă11

9
Op.Cit .pct 29
10
Op.Cit. pct.31
11
OPp. Cit.pct33

5
LUCRARE DE DISERTAŢIE

Pentru a fi credibilă, informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte

evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie ceea ce ar putea fi de aşteptat,
în mod rezonabil, să reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte, în mod credibil,
tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capitaluri proprii ale
entităţii la data raportării, care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o
reprezentare mai puţin credibilă decât ar trebui. Aceasta nu se datorează părtinirii, ci mai
degrabă dificultăţilor inerente fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente ce urmează
a fi evaluate, fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite
mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. în anumite cazuri, evaluarea efectelor
financiare ale elementelor ar putea fi atât de incertă, încât entităţile, în general, să nu le
recunoască în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea entităţilor generează fond
comercial pe plan intern în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond
comercial în mod credibil. în alte cazuri, totuşi, poate fi relevantă recunoaşterea elementelor
respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planează asupra recunoaşterii
şi evaluării lor.

Prevalenta economicului asupra juridicului12

Pentru ca informaţia să prezinte, credibil, evenimentele şi tranzacţiile pe care îşi propune
să le reprezinte, este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu
fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică.
Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce
transpare din forma lor juridică sau convenţională. De exemplu, o entitate cedează un activ
altei părţi, într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de
proprietate părţii respective; cu toate acestea, pot exista contracte care să asigure entităţii
dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului
respectiv. în astfel de circumstanţe, raportarea unei vânzări nu ar reprezenta, credibil,
tranzacţia încheiată (dacă într-adevăr ar exista o tranzacţie de această natură).
Neutralitatea13
Pentru a fi credibilă, informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră,
adică lipsită de influenţe. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă, prin selectarea şi
prezentarea informaţiei, influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru
a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.

12
Op. Cit. pct 35
13
Op. Cit. pct.36

6
LUCRARE DE DISERTAŢIE

Prudenţa14
Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care,
inevitabil, planează asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi încasarea creanţelor
îndoielnice, durata de utilizare probabilă a imobilizărilor corporale şi numărul eventualelor
reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin
prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudenţei în ' întocmirea situaţiilor
financiare. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea
raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine, astfel
încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie
subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve
ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici
supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai
fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Integralitatea15
Pentru a fi credibilă, informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă, în
limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O
omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă
un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punct de vedere al relevanţei.
Comparabilitatea16
Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei entităţi în timp pentru a
identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată
să poată compara situaţiile financiare ale diverselor entităţi, pentru a le evalua poziţia
financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare. Astfel, măsurarea şi prezentarea
efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră
consecventă în cadrul unei entităţi şi de-a lungul timpului pentru acea entitate şi într-o
manieră consecventă pentru diferite entităţi.
O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să
fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre
orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări.
Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru
tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi entitate de la o perioadă la alta,
cât şi de diferite entităţi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv
prezentarea politicilor contabile utilizate de entitate, ajută la realizarea comparabilităţii.

14
Op. Cit. pct 37
15
Op.Cit. pct 38
16
Op.Cit. pct 39

7
LUCRARE DE DISERTAŢIE

Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundată cu simpla uniformitate şi nu trebuie

lăsată să devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu
este indicat pentru o entitate să continue să evidenţieze în contabilitate, în aceeaşi manieră, o
tranzacţie sau un alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de
relevanţă şi credibilitate. Nu este indicat pentru o entitate nici să lase politicile sale contabile
neschimbate, atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile.
Deoarece utilizatorii doresc să compare poziţia financiară, performanţa şi modificările
poziţiei financiare ale unei entităţi în timp, este important ca situaţiile financiare să releve
informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.
Auditul financiar contabil necesită o metodologie de examinare care să asigure o
opinie independentă, astfel încât să apere în mod egal toţi utilizatorii informaţiei contabile
cum sunt : acţionarii, statul, salariaţii, băncile, organismele de bursă, debitorii, furnizorii,
clienţii.

2. ROLUL AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL

2.1 SUBTILU CAPITOLUL 2 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

2.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.Paragraf
text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la
1,5 rânduri.
Tabelul 2.1

Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

8
LUCRARE DE DISERTAŢIE

2.1.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf
text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la
1,5 rânduri.17

Figura 2.1 – Denumirea figurii

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

2.2 SUBTILU CAPITOLUL 2 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Tabelul 2.2

Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

2.2.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

17
Nota de subsol cu font de 10 pt.

9
LUCRARE DE DISERTAŢIE

Figura 2.2 – Denumirea figurii

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

2.2.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

10
LUCRARE DE DISERTAŢIE

3. TITLUL CAPITOLULUI 3 (HEADING 1)

3.1 SUBTILU CAPITOLUL 3 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

3.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

3.1.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

3.2 SUBTILU CAPITOLUL 3 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

3.2.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf
text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la
1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu
stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal
12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text
scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

11
LUCRARE DE DISERTAŢIE

3.2.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

12
LUCRARE DE DISERTAŢIE

4. TITLUL CAPITOLULUI 4 (HEADING 1)

4.1 SUBTILU CAPITOLUL 4 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

4.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

4.1.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

4.2 SUBTILU CAPITOLUL 4 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

4.2.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

4.2.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

13
LUCRARE DE DISERTAŢIE

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

14
LUCRARE DE DISERTAŢIE

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf
text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la
1,5 rânduri.
Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul
Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

15
LUCRARE DE DISERTAŢIE

BI BLIO G RAFI E
1. Numele autorului, P. – Titlul cărţii. Editura, Oraşul, 2008
.
.
.
12. Nortcraft, M.E., Neale, M.A. - Organizational Behavior. The Dryden Press, London, 1990
.
.
.
25

16
LUCRARE DE DISERTAŢIE

A N E X E

17