Sunteți pe pagina 1din 3

Evolutia activitatii de standardizare

Ca urmare a dezvoltării producţiei a apărut necesitatea standardizării mai amănunţite


(construcţia de maşini), interschimbabilităţii pieselor (şurub de fixare etc.).

Pentru prima dată interschimbabilitatea în 1841 în Anglia.

Sa continuat în Franţa unde sa ajuns la interschimbabilitatea de 30-40% a pieselor în


armament.

Dezvoltarea rapidă a tehnicii are loc în epoca de dezvoltare vertiginoasă a căilor ferate. Sa
dezvoltat standardizarea la nivel de fabrică şi de grup.

1917 – Organism de standardizare German.

1918 - Organism de standardizare Francez şi American. 1923 -  Organism de standardizare


al URSS

Standardizarea sa extins şi în majoritatea ţărilor unde au apărut organisme naţionale de


standardizare.

1928 a apărut prima tentativă de organism internaţional.

1946, luna noiembrie, Londra a avut intenţia de a organiza activitatea de standardizare pe 
plan internaţional.

1947 – a apărut ISO.

Activitatea de standardizare este influenţată în mod direct de procesul accelerat de apariţie


a unor noi tehnologii, de globalizare a schimburilor comerciale, de problemele de mediu şi
securitate, precum şi de formarea pieţei unice europene.

INS este o instituţie publică, în subordinea Ministerului Economiei şi are drept scop 
realizarea politicii de stat în domeniul standardizării, în conformitate cu prevederile Legii nr.
590- XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare. Organizarea şi funcţionarea INS
sunt reglementate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de
Standardizare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 27 decembrie 2012 privind
unele măsuri de reformare a sistemului

Începuturile activităţii de standardizare datează din perioada premergătoare celui de-al


doilea război mondial, în anul 1975 cu Crearea „Laboratorului Republican Moldovenesc de
Control al Standardelor și Tehnicii de Măsurat". În 1977s-a manifestat cu Formarea
„Centrului de Standardizare și Metrologie din Moldova", iar în anul 1992 Înregistrarea
întreprinderii de stat „Centrul de Standardizare și Metrologie din Moldova”, fondată de
„Departamentul de Stat pentru Standarde și Metrologie al Republicii Moldova”. Tot în
același an Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al EASC (Consiliul Euro-
Asiatic de Standardizare) de la fondarea acestuia (Acord cu privire la promovarea politicii
concordare în domeniul standardizării, metrologiei și certificării din 13 martie 1992). EASC
este recunoscut de Organizația de Internațională de Standardizare (ISO) ca un sistem de
standardizare de tip regional (Rezoluția Consiliului ISO nr.26/1996). EASC, ca organizație
regională de standardizare, colaborează cu ISO, Comisia Electrotehnică Internațională (CEI),
Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare în
domeniul Electrotehnicii (CENELEC) și alte organizații internaționale și regionale de
standardizare.

În anul 1995 Republica Moldova devine membru-corespondent la Organizaţia Internaţională


de Standardizare (ISO) (Hotărîrea Parlamentului nr.596-XIII din 03.10.1995 privind aderarea
Republicii Moldova la ISO). ISO este o organizație internațională, non-guvernamentală,
instituită în 1947, ca succesoare a Federației Internaționale a Asociațiilor Naționale de
Standardizare (ISA), înființată în 1926, care a pus bazele cooperării internaționale în
activitățile de Standardizare. Obiectivul principal al acesteia fiind creșterea importanței
Standardizării internaționale în economia mondială, promovarea rolului ei de asistență în
soluționarea necesităților businessului, industriei, instituțiilor guvernamentale și
consumatorilor din toată lumea.

Republica Moldova devine membru-partener la Comitetul Europeande Standardizare


(CEN) din 01.03.2007. (Legea nr.119-XVI din 04.05.2007 privind aderarea Republicii
Moldova la CEN). CEN - asociație creată în 1961, de drept belgian, neguvernamentală, cu
caracter științific și tehnic. Aderarea Republicii Moldova în calitate de membru-partener la
CEN este în deplină concordanță cu cursul spre integrarea europeană. Obținînd calitatea de
membru-partener la CEN, Republica Moldova își asumă obligația de a utiliza standardele
europene drept bază pentru elaborarea standardelor naționale.

Constituirea Comitetului Electrotehnic Moldovean la 15.07.2010. În vederea depăşirii


barierelor în comerţul internaţional pentru produsele electrice, Institutul Naţional de
Standardizare şi Metrologie (INSM), în calitate de Organism Naţional de Standardizare, a
constituit Comitetul Electrotehnic Moldovean (CEM). Scopul principal al CEM este oferirea
posibilităţii de a selecta şi, prin urmare, a propune Organismului Naţional de Standardizare
pentru adoptare, standard internaţionale în domeniul electrotehnic.

Republica Moldova devine membru asociat al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC)


din 27 ianuarie 2012. Ca urmare a constituirii CEM, Republica Moldova a obţinut
posibilitatea de a adera la Comisia Electrotehnică Internaţională. Astfel, la 27 ianuarie 2012,
Comitetul Electrotehnic Moldovean a fost acceptat în calitate de membru asociat al IEC. În
același  an s-a manifestat cu Semnarea unui acord de cooperare între Institutul Național de
Standardizare și Metrologie din Moldova și Organismul American de Standardizare.

Obținerea statutului de membru observator al ETSI. La data de 18 martie 2014 Institutul


Naţional  de  Standardizare  (INS)  a  devenit  membru  observator  al  Institutului  European 
de

Standardizare în Telecomunicații (ETSI), în urma deciziei luate în cadrul celei de-a 63-a
sesiuni a Asambleei Generale ETSI.

Obținerea statutului de membru afiliat al CENELEC. La data de 4 aprilie 2014 Institutul


Naţional de Standardizare (INS) a aderat la Comitetul European de Standardizare în
Electrotehnică (CENELEC), cu statut de membru afiliat, în baza deciziei adoptate în cadrul
Asambleei Generale a membrilor CENELEC.

Reorganizarea „Institutului Național de Standardizare și Metrologie” în „Institutul Național


de Standardizare” Conform Hotărîrii Guvernului Nr. 996 din 27.12.2012 privind unele măsuri
de reformare a sistemului infrastructurii calității se creează instituţiile publice Institutul
Naţional de Standardizare şi Institutul Naţional de Metrologie. Misiunea INS constă în
facilitarea ameliorării competitivităţii economiei naţionale, asigurarea creşterii durabile a
bunăstării populaţiei şi utilizării sustenabile a resurselor, prin punerea la dispoziţie a
standardelor moldovene corespunzătoare cerinţelor pieței şi armonizate cu standardele
Europene şi internaţionale. Viziunea INS este de a fi un organism naţional de standardizare
modern, dinamic şi performant, ceea ce, în percepţia INS, înseamnă a fi o instituţie:

 cu un stil modern de activitate, care se bazează pe cultura instituţională puternică şi


competenţa profesională înaltă a colaboratorilor săi;
 care utilizează în activitatea sa sisteme şi procese eficiente şi flexibile, bazate pe
instrumente IT moderne, precum şi aplică proceduri clare, transparente şi riguroase,
în scopul prestării serviciilor de înaltă calitate în timp util, în corespundere cu
necesităţile utilizatorilor;
 care participă activ la standardizarea regională şi internaţională.

Conform SR 10000-1:1994 „standardul este un document, stabilit prin consens şi aprobat


de un organism recunoscut, care furnizează pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii
directoare  sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad
optim de ordine într-un context dat”.

În urmă cu câteva decenii, în Europa de Vest standardele şi-au pierdut caracterul de


obligativitate. În noua abordare „New Approach”, standardele sunt obligatorii numai pentru
firma care face public faptul că produsul ei este conform cu un anumit standard. Referirea
la un standard este pentru o firmă garanţia calităţii produsului şi a faptului că consumatorii
vor avea încredere în produs. Pentru consumatori, conformitatea cu un standard le conferă
avantajul cunoaşterii produsului şi încredere în calitatea acestuia.

De asemenea, unele standarde, care sunt citate de reglementări oficiale, devin obligatorii
(de exemplu, unele standarde pentru jucării, metale preţioase, standarde care stabilesc
metodele de prelevare şi analiză a probelor ş.a.).

Conform SR 10000-1:1994 „standardizarea este o activitate specifică, prin care sunt


stabilite, pentru problemele reale sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi
repetate, urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat”.

S-ar putea să vă placă și