Stilul indirect-liber este introdus de Slavici in limba romana.

Este un text mixt in care fuzioneaza

limbajul naratorului, care dezvaluie gandurile personajelor dupa ce acestea in vorbirea directa (cu
linie de dialog) nu le-au exprimat.

Exemple:

Capitolul 6: “- Bine! grai nevasta. Tu fa cum stii, dar sa nu zici apoi ca nu ti-am spus.”

“Ghita ar fi voit sa vorbeasca, insa ii erau greu, dupa ce ii zice o data ca nu are nimic cu
Lica, isi puse in gand ca-I va vorbi alta data.”

Deznodamantul nuvelei este datorat derularii unor intamplari nefericite. In capitolele 11-17
personajele invoca puterea intamplarii, a destinului sau a lui Dumnezeu.

Exemple:

Personajele simt ca pierd controlul actiunilor. Atat Ghita, cat si Lica si Ana, trec printr-un moment de
criza morala

Dimensiunea realista a nuvelei. Manifestul realismului este teoretizat de balzac in “Prefata comediei
umane” Moara cu noroc surprinde veridic realitatea de jumatate de secol 19 din vestul tarii.
Personajele sunt complexe tip. Reunesc si trasaturi pozitive si negative.