Sunteți pe pagina 1din 46
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti STANDARDIZAREA PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ Bucureşti

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti

STANDARDIZAREA PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ

Bucureşti 2006

© ASRO 2006 - Se admite reproducerea unor părţi din acest studiu, cu condiţia menţionării sursei şi a autorului.

3

CUPRINS

 

pag

  • 1 Introducere şi scurt istoric

5

  • 2 Obiectivele standardizării

8

  • 3 Ce este un standard

8

  • 4 Cum pot factorii interesaţi să beneficieze de avantajele utilizării standardelor şi a participării la activitatea de standardizare?

9

  • 5 Cum se realizează activitatea de standardizare

 

12

  • 6 Cum

pot

participa

la

activitatea

de

standardizare

13

factorii interesaţi

  • 7 Standardizarea internaţională, europeană şi naţională complementare unele cu altele

21

  • 8 Ajutorul oferit de standarde în procesul de integrare europeană

21

Beneficiile

  • 9 agenţilor

economici

implicaţi

activ

în

22

standardizare

Concluzii

  • 10 privind

implicarea

agenţilor

economici

în

23

standardizare

  • 11 ONS partenerul dumneavoastră

 

25

Servicii de informare gratuite sau contra cost?

29

ONS – parteneriat pentru integrare

29

Consultanţă specializată în domeniul standardizării

33

Diseminarea

standardelor

şi

a

publicaţiilor

din

35

standardizare Traducerea standardelor

39

Reglementări şi standarde

40

Sisteme de management

42

4

Autorii îndrumarului sunt:

Eugenia Aghinii, expert standardizare

Valentin Bărdeanu, expert standardizare

Maruca Humelnicu, asistent programe de standardizare

Speranţa Stomff, redactor

5

1Introducere şi scurt istoric

Standardizarea, aşa cum este definită în Ghidul ISO/CEI 2:1996,

este o activitate prin care sunt stabilite pentru probleme reale sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat. Această activitate constă în particular în elaborarea, difuzarea şi punerea în aplicare a standardelor, standardul fiind

1Introducere şi scurt istoric Standardizarea, aşa cum este definită în Ghidul ISO/CEI 2:1996, este o activitate

produsul

final

al

acestei

activităţi,

document stabilit prin consens şi

aprobat

de

un

organism

de

standardizare şi care este pus

la

dispoziţia

oferă

publicului.

avantaje

Standardizarea

importante, în special prin obţinerea unei mai bune adaptări a

produselor, proceselor şi serviciilor la scopurile cărora le sunt destinate, prin prevenirea barierelor din calea comerţului şi prin uşurarea cooperării tehnologice internaţionale. Activitatea de standardizare este atributul organizaţiilor şi organismelor de standardizare. Cele mai importante sunt structurate după cum urmează:

La nivel internaţional organizaţiile de standardizare sunt:

ISO, CEI, ITU;

 

La nivel european organizaţiile de standardizare sunt: CEN, CENELEC şi ETSI;

La

nivel

naţional

sunt

Organismele

Naţionale

de

Standardizare (ONS).

6

ISO (Organismul Internaţional de Standardizare, ISO fiind un nume universal acceptat care provine din cuvântul grecesc ”isos” ceea ce înseamnă ”egal”) este cea mai mare organizaţie de standardizare din lume şi principala activitate este de a elabora standarde internaţionale utilizate de orice tip de organizaţii industriale şi economice, de guverne şi organisme de reglementare şi de evaluarea conformităţii, de furnizorii şi utilizatorii de servicii şi produse din sectoarele publice şi particulare, de public în general, în dubla calitate de consumator şi de utilizator. ISO colaborează cu partenerii săi CEI şi ITU (Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii) în standardizarea internaţională. Cele trei organizaţii menţionate au sediul la Geneva şi formează World Standards Cooperation (WSC) în vederea unei mai bune coordonări a activităţilor. CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) este o organizaţie mondială a cărei principală activitate este de a elabora standarde internaţionale în domeniul electricităţii, electronicii şi tehnologiilor asociate acestora. Standardele CEI furnizează industriei şi utilizatorilor un cadru pentru organizare şi concepţie, produse şi servicii de înaltă calitate precum şi o producţie eficientă şi cu un mare randament.

Standardizarea internaţională a început în domeniul electrotehnic prin constituirea CEI în anul 1906 (în anul 2006 se sărbătoreşte Centenarul CEI, unul dintre preşedinţii CEI între 1964-1967 a fost prof. dr. Remus Răduleţ). În mod special pentru domeniul ingineriei mecanice, standardizarea a fost iniţiată de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Naţionale de Standardizare (ISA) în 1926. În 1947 s-a

7

constituit ISO având ca scop coordonarea şi unificarea standardelor la nivel internaţional. CEN (Comitetul European de Standardizare) a fost în mod oficial recunoscută ca organizaţie europeană de standardizare pentru alte domenii decât electrotehnică şi telecomunicaţii în 1961, iar membrii CEN lucrează împreună pentru a dezvolta standarde europene sau documente de armonizare, voluntare (EN) şi (HD) în diferite sectoare şi pentru construirea unei pieţe interne europene de produse şi servicii. CENELEC (Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică) este în mod oficial responsabil pentru standardizarea în domeniul electrotehnic la nivel european şi s-a constituit în 1973. Membrii CENELEC lucrează împreună din 1950 pentru a dezvolta standarde europene şi documente de armonizare voluntare care să ajute la construirea unei pieţe interne europene de produse şi servicii, să permită dezvoltarea tehnologică şi să garanteze securitatea şi sănătatea consumatorilor. ETSI (Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii) are un rol important în standardizarea globală în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cuprinzând peste 700 de membrii, companii din peste 60 de ţări. Între organizaţiile de standardizare europene şi internaţionale există acorduri de colaborare şi anume: acordul de la Viena între CEN şi ISO şi acordul de la Dresda între CENELEC şi CEI. Organismul naţional de standardizare din România este ASRO. Din anul 2006 România este membru cu drepturi depline al CEN şi CENELEC ceea constituie o provocare şi în acelaşi timp o mare

8

responsabilitate din partea tuturor factorilor interesaţi în activitatea de standardizare.

  • 2 Obiectivele standardizării

Obiectivele generale ale standardizării rezultă din definiţia enunţată anterior. Standardizarea poate avea unul sau mai multe obiective specifice, în special de a asigura aptitudinea de utilizare a unui produs, proces sau serviciu. Astfel de obiective specifice pot fi controlul varietăţii, comoditatea de utilizare, compatibilitatea, interschimbabilitatea, sănătatea, securitatea, protecţia mediului, protecţia unui produs, înţelegerea mutuală, performanţele economice şi comerţul. Pot exista şi suprapuneri ale acestor obiective.

responsabilitate din partea tuturor factorilor interesaţi în activitatea de standardizare. 2 Obiectivele standardizării Obiectivele generale ale
  • 3 Ce este un standard

Aşa cum este definit în Directivele ISO/CEI Partea 2:2001, standardul este un document, stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat. Standardele trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop

promovarea avantajelor optime ale comunităţii. Un standard se aplică la un produs, proces sau serviciu. Efectele potenţiale ale standardelor pentru piaţă sunt ilustrate în mod simplificat de următoarea diagramă:

9

Dacă nu există standarde

Neîncrederea consumatorilor în produsele, procesele şi serviciile oferite

Neîncrederea consumatorilor în produsele, procesele şi serviciile oferite

Vânzări scăzute → cresc preţurile şi costurile

Vânzări scăzute → cresc preţurile şi costurile

Dacă există standarde

Creşterea încrederii consumatorilor în produsele, procesele şi serviciile oferite

Creşterea încrederii consumatorilor în produsele, procesele şi serviciile oferite

Dacă nu există standarde Neîncrederea consumatorilor în produsele, procesele şi serviciile oferite Vânzări scăzute → cresc

Vânzări mari → scad

preţurile şi costurile

Dacă nu există standarde, prin neîncrederea consumatorilor manifestată faţă de produsele, procesele şi serviciile oferite de către producători rezultă o creştere a preţurilor şi costurilor din cauza unei vânzări sau achiziţii scăzute ceea ce va genera o economie de piaţă care nu este competitivă. Existenţa standardelor (standarde care înglobează şi pun la dispoziţia pieţei cele mai cunoscute concepte ştiinţifice şi tehnologice) duce la creşterea încrederii consumatorilor în produsele, procesele şi serviciile oferite de producători, rezultă o scădere a preţurilor şi costurilor datorită vânzărilor şi achiziţiilor mari ceea ce va conduce la o economie de piaţă competitivă.

4

Cum

pot

factorii

interesaţi

beneficieze

de

avantajele

utilizării

standardelor

şi

a

participării

la

activitatea

de

standardizare?

 

Fiecare producător poate să utilizeze standardele prin strategia proprie. Una din strategii este utilizarea standardelor deja existente ca o sursă de informare din care se obţin beneficii prin reducerea

10

riscului de a nu fi competitiv pe piaţă. Standardul existent conţine soluţii deja verificate iar informarea se referă la gradul de dezvoltare tehnologică în acel moment (cum ar fi standardele de produs) sau prescripţiile determinate de reglementările în vigoare (cum ar fi standardele europene armonizate sub directive). Conformitatea cu standardul existent asigură pătrunderea pe o piaţă existentă şi extinsă cu beneficiile care rezultă din această oportunitate. O altă strategie este implicarea în dezvoltarea de standarde noi pentru a promova propriile produse, procese sau servicii. Conformitatea cu standardul nou deschide un tronson nou de piaţă, promovând o recunoaşterea internaţională. Un alt beneficiu al utilizării standardelor rezultă din faptul că standardele constituie prima cale pentru demonstrarea conformităţii cu reglementările şi legislaţia, ceea ce poate influenţa alegerea pieţei.

Atunci când se dezvoltă un produs apar întrebări pe care fiecare producător trebuie să şi le pună în relaţia produs – standard. Pornind de la enunţul:

Întrebări despre standarde pe care fiecare producător şi le pune atunci când dezvoltă un produs,

acesta fiind prima piesă din partea stângă a careului, se construieşte un careu de întrebări aşa cum se prezintă în figura următoare. Piesa centrală, care trebuie să se îmbine perfect cu toate celelalte pentru a închide careul, conţine cea mai importantă întrebare pe care trebuie să şi-o pună producătorul:

Care sunt caracteristicile produsului pe care le scoate în evidenţă standardul pentru consumator?

11

De exemplu: securitatea, fiabilitatea, calitatea etc.

Fiecare producător poate să găsească răspunsurile la întrebări dacă

De exemplu: securitatea, fiabilitatea, calitatea etc. Fiecare producător poate să găsească răspunsurile la întrebări dacă este

este implicat în activitatea de standardizare prin participarea în comitetele tehnice.

12

5

Cum se realizează activitatea de standardizare?

Activitatea de standardizare se desfăşoară în comitetele tehnice, care sunt constituite astfel:

5 Cum se realizează activitatea de standardizare? Activitatea de standardizare se desfăşoară în comitetele tehnice, careţ ionale române se poate consulta pagina de internet www.asro.ro Aceste comitete tehnice cuprind experţi din sectoarele economiei cât şi din mediul de afaceri, adică toţi cei interesaţi în dezvoltarea de standarde şi care vor pune în aplicare aceste standarde. Aceşti experţi pot fi însoţiţi de reprezentanţi ai agenţiilor guvernamentale, laboratoarelor de încercări, organismelor de acreditare şi evaluarea conformităţii, asociaţii ale consumatorilor, ecologişti, mediul academic şi universitar şi alţii. Ei participă constituiţi în delegaţii naţionale alese de către organismele naţionale de standardizare membre ale CEN respectiv ISO şi comitetele naţionale electrotehnice membre ale CENELEC respectiv CEI. ASRO 13 " id="pdf-obj-12-9" src="pdf-obj-12-9.jpg">

La nivel internaţional sunt comitetele

tehnice ISO şi CEI pe domenii de

activitate constituite în conformitate

cu Directivele ISO/CEI Partea 1; La nivel european sunt comitetele

tehnice CEN, CENELEC şi ETSI pe domenii de activitate

 

constituite

în

conformitate

cu

Regulamentul

Intern

CEN/CENELEC;

 

La nivel

naţional

sunt

comitetele

naţionale ale ONS

constituite în oglindă cu

comitetele tehnice europene şi

internaţionale. Pentru mai multe informaţii despre comitetele tehnice naţionale române se poate consulta pagina de internet www.asro.ro

Aceste comitete tehnice cuprind experţi din sectoarele economiei cât şi din mediul de afaceri, adică toţi cei interesaţi în dezvoltarea de standarde şi care vor pune în aplicare aceste standarde. Aceşti experţi pot fi însoţiţi de reprezentanţi ai agenţiilor guvernamentale, laboratoarelor de încercări, organismelor de acreditare şi evaluarea conformităţii, asociaţii ale consumatorilor, ecologişti, mediul academic şi universitar şi alţii. Ei participă constituiţi în delegaţii naţionale alese de către organismele naţionale de standardizare membre ale CEN respectiv ISO şi comitetele naţionale electrotehnice membre ale CENELEC respectiv CEI. ASRO

13

reprezintă România la ISO, CEI, CEN şi CENELEC prin comitele

tehnice naţionale constituite în oglindă cu cele europene şi internaţionale în care trebuie să fie implicaţi toţi factorii interesaţi în dezvoltarea de standarde şi care trebuie să participe la constituirea unui punct de vedere naţional bine consolidat printr-un consens naţional.

  • 6 Cum pot participa la procesul de standardizare factorii interesaţi

Lucrările de standardizare la nivel naţional, precum şi lucrările de standardizare internaţională şi europeană se realizează de către comitetele tehnice naţionale (CT), înfiinţate de fiecare ONS pe domenii de specialitate.

reprezintă România la ISO, CEI, CEN şi CENELEC prin comitele tehnice naţionale constituite în oglindă cu
reprezintă România la ISO, CEI, CEN şi CENELEC prin comitele tehnice naţionale constituite în oglindă cu

Componenţa CT trebuie să asigure reprezentarea echilibrată a factorilor interesaţi în domeniu, respectiv, după caz: producători (de produse şi/sau servicii), utilizatori, asociaţii sau organizaţii profesionale sau cele reprezentând consumatorii, sindicate, reprezentanţi ai Administraţiei Publice centrale şi/sau locale, laboratoare de încercări, centre de cercetare etc. Reprezentarea în CT a fiecărui factor interesat din componenţa comitetului se face prin câte un singur specialist, împuternicit ca reprezentant permanent al său, numit membru al CT. Calitatea de membru al CT implică următoarele obligaţii:

  • a) participarea regulată şi activă la şedinţele CT;

14

  • b) participarea regulată şi activă la lucrările realizate prin

corespondenţă;

  • c) susţinerea, în cadrul CT, a punctului de vedere al factorului

pe care îl reprezintă, stabilit prin consultarea compartimentelor din unitatea respectivă;

  • d) informarea factorului pe care îl reprezintă asupra lucrărilor

din cadrul CT;

  • e) informarea CT asupra modificărilor care consideră că sunt

necesare pentru a ţine un standard în actualitate;

  • f) iniţierea de propuneri privind elaborarea de standarde noi

sau revizuirea de standarde existente.

În acest sens factorul interesat de a participa într-un CT transmite o cerere în acest sens către ONS în care numeşte reprezentantul său. În urma acceptului ONS factorul interesat poate să participe la lucrările CT.

Lucrările CT trebuie să asigure respectarea interesului naţional, să ţină seama de toate punctele de vedere importante şi să asigure, prin anchetele efectuate, ca fiecare standard român, precum şi toate celelalte lucrări elaborate să se bazeze pe un ansamblu de opinii de autoritate. CT răspunde de proiectele de standard şi de toate celelalte lucrări elaborate (programe de standardizare, examinarea periodică a standardelor, lucrări de standardizare europeană şi internaţională etc). Fiecare CT îşi desfăşoară activitatea în baza unui program de standardizare care cuprinde teme aparţinând domeniului de activitate al CT.

15

Orice persoană fizică sau juridică sau un comitet tehnic poate face propuneri de teme pentru elaborarea de standarde noi sau pentru revizuirea unor standarde existente. Propunerile de teme se transmit la ONS cu o motivare detaliată şi, pe cât posibil, însoţite de anteproiect. Propunerile se repartizează de către ONS, pentru examinare, CT funcţie de domeniile de activitate. Temele acceptate sunt incluse în programul de standardizare al CT respective şi comunicate acestora.

Exemplu

privind

participarea

la

activitatea

de

standardizare

europeană

Din anul 2006 România este membru cu drepturi depline al organizaţiilor de standardizare europene CEN şi CENELEC prin organismul naţional de standardizare (ONS) - ASRO. Activitatea de standardizare europeană se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC.

Standardele sunt elaborate de experţii din domeniile specifice. În construcţia consensului european industria, federaţiile patronale şi profesionale, autorităţile publice, mediul academic, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale sunt invitaţi să contribuie la procesul de standardizare. Această participare deschisă arată soliditatea standardizării europene. Participarea la standardizarea europeană se desfăşoară numai prin organismele naţionale de standardizare (pentru România prin ASRO). Datoria acestora este de a trimite delegaţii bine echilibrate din punct de vedere al reprezentării

16

punctului de vedere naţional, care să reprezinte interesul naţional într-un anume proiect de standardizare. Grupuri de interese organizate la nivel european – reprezentând ecologiştii, consumatorii, întreprinderile mici şi mijlocii, printre alţii – de asemenea, au oportunitatea să contribuie la dezvoltarea unui standard.

Participarea în procesul de standardizare CEN/CENELEC a oricărui factor interesat este asigurată numai de organismul naţional de standardizare (ONS) – ASRO – prin comitetele tehnice naţionale constituite în oglindă cu comitetele tehnice CEN şi CENELEC, în care acesta participă ca membru al comitetului respectiv. Oricare membru al comitetului tehnic naţional poate să devină membru al delegaţiei naţionale în Comitetul Tehnic CEN/CENELEC sau să fie nominalizat pentru a lucra în calitate de expert într-un Grup de Lucru al comitetului CEN/CENELEC.

Dezvoltare unui standard european

Lansarea activităţii de elaborare a unui standard european

O propunere pentru un standard european poate să apară de la toţi factorii interesaţi, aceste propuneri ajung prin organismele naţionale de standardizare, sau acolo unde legislaţia europeană este cunoscută respectiv în ţările membre ale Uniunii Europene prin Comisia Europeană sau Secretariatul AELS, la CEN/CENELEC. Comitetul Tehnic CEN/CENELEC respectiv va lua o decizie pentru adoptarea propunerii , ţinând seama de necesitatea paneuropeană, de timpul necesar pentru punerea la dispoziţie a standardului şi de resursele disponibile. Propunerea acceptată este alocată unui grup de lucru responsabil în cadrul proiectului pentru elaborarea

17

proiectului de standard. Dacă propunerea este pentru un domeniu nou al activităţii de standardizare, o primă decizie va fi luată în Biroul Tehnic al CEN/CENELEC, prin alocarea temei unui comitet tehnic existent sau prin constituirea unui comitet tehnic nou.

În conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC după ce un proiect de standard a fost acceptat , Organismele Naţionale de Standardizare nu mai pot să dezvolte un standard nou naţional pe aceeaşi tematică (cu acelaşi domeniu de aplicare) sau să revizuiască un standard existent fără permisiunea Biroului Tehnic – această obligaţie este cunoscută sub numele de procedură de oprirea a activităţii (standstill) şi permite ca toate eforturile să fie concentrate pe armonizarea europeană.

Ancheta publică – un plus de soliditate

După ce s-au parcurs toate etapele conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC prin care propunerea de standard european s-a concretizat într-un proiect de standard european acesta este lansat pentru comentarii prin procesul cunoscut sub numele de anchetă publică CEN/CENELEC. În timpul alocat pentru ancheta publică, toţi factorii interesaţi (de exemplu fabricanţii, autorităţile publice, consumatorii etc.) pot să transmită comentarii asupra proiectului. Ancheta publică este o etapă foarte importantă în dezvoltarea unui standard deoarece numai în acest moment se pot introduce în conţinutul viitorului standard condiţiile naţionale particulare (caracteristici sau practici naţionale care nu pot fi modificate, cum ar fi condiţiile climatice sau condiţiile electrice de legare la pământ) şi

18

divergenţele de tip A (divergenţă naţională datorată unor reglementări a căror modificare nu este în prezent de competenţa membrului CEN/CENELEC). Aceste puncte de vedere sunt analizate în comitetul tehnic naţional constituind punctul de vedere naţional pe care organismul naţional de standardizare - ASRO îl transmise comitetului tehnic CEN/CENELEC pentru a fi luat în considerare. Standardul european după ce este aprobat prin votul membrilor CEN/CENELEC este publicat şi trebuie adoptat de către fiecare organism naţional de standardizare ca standard naţional. Acesta este obligat să adopte standardul european ca standard naţional (SR EN pentru ASRO) identic şi să anuleze orice standard naţional existent care este conflictual cu standardul european. În acest fel un standard european devine standard naţional în toate cele 29 de state membre ale CEN/CENELEC şi este pus la dispoziţia publicului prin organismul naţional de standardizare – ASRO, pentru România. Următoarea diagramă prezintă un proces tipic pentru elaborarea unui standard european începând cu iniţierea activităţii de standardizare până la publicarea standardului european. Prin această diagramă este ilustrată implicarea tuturor factorilor interesaţi ceea ce demonstrează că întreaga activitate de standardizare este o activitate în parteneriat cu aceşti factori interesaţi şi care se desfăşoară numai prin organismul naţional de standardizare –ASRO - respectiv prin comitetele tehnice naţionale constituite pe domenii de interes.

19

Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale

Federaţii Europene

Industrie

Organisme

Organizaţii

Comisia

Organizaţii

Naţionale de

europene şi

Europeană şi

Nonguvernamentale

Standardizare

internaţionale

secretariatul

 

AELS

 

Propunere de temă nouă

 
 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
 
 

CEN/CENELEC

 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
   

Biroul tehnic

 
 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
   

Comitetele Tehnice

 
(
(

membrii comitetelor şi observatori)

 
 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
   

ACCEPTARE

 
 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
   

Grup de lucru

 
 
(
(

experţii desemnaţi)

 
 
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi Nonguvernamentale Standardizare internaţionale
Proiect de standard (prEN)
Proiect de standard
(prEN)

20

Transmiterea şi circularea pentru comentarii la Afiliaţi Consultanţi Membrii Publicul în (Comisia Europeană & EFTA) (
 

Transmiterea şi circularea pentru comentarii la

 

Afiliaţi

Consultanţi

 

Membrii

Publicul în

(Comisia Europeană & EFTA)

(
(

general

ONS & Asociaţii)

ONS & Asociaţii)
Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale

Comitete tehnice

Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale

Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS)

Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale

ACCEPTARE

Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale

STANDARD (EN)

Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale

Organismele Naţionale de Standardizare

Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale

Adoptare la nivel naţional, publicare şi distribuire

Comitete tehnice Ponderea de vot (Organismele naţionale de standardizare – ONS) ACCEPTARE STANDARD (EN) Organismele Naţionale
UTILIZATORI
UTILIZATORI

21

7 Standardizarea internaţională, europeană şi naţională complementare unele cu altele

Activitate de standardizare naţională este considerată complementară procesului de standardizare europeană şi internaţională deoarece standardizarea naţională ţine seama de particularităţile naţionale şi locale, inclusiv acelor caracteristici geografice, culturale şi lingvistice. Aceasta întăreşte capacitatea procesului de standardizare europeană şi internaţională de a ţine seama de interesele locale şi de a promova o largă participare a tuturor celor interesaţi. Este important ca sistemul de standardizare naţional să asigure o participare efectivă a tuturor părţilor interesate şi să reflecte poziţia naţională.

7 Standardizarea internaţională, europeană şi naţională complementare unele cu altele Activitate de standardizare naţională este considerată
  • 8 Ajutorul oferit de standarde în procesul de integrare europeană

Politica esenţială a UE este de a o păstra o piaţă unică şi este benefic pentru ţările în curs de integrare şi nou intrate în UE să înţeleagă şi să lucreze cu principiile europene. În mod special, ţările care doresc o cât mai rapidă integrare trebuie să aibă un interes deosebit pentru principiile standardizării europene. Standardele sunt unul dintre elementele de bază într-un sistem care include, printre altele, procedurile de evaluare a conformităţii şi de supraveghere a pieţei.

22

Comunitatea europeană şi statele membre furnizează asistenţă tehnică considerabilă ţărilor în curs de integrare pentru a le ajuta să- şi alinieze reglementările tehnice, standardele, structurile de evaluare a conformităţii, procedurile, calitatea produselor şi serviciilor la cerinţele Comunităţii Europene. Tipul de asistenţă furnizat este decis de la caz la caz ţinând seama de situaţia şi nivelul de dezvoltare a fiecărei ţări.

  • 9 Beneficiile

standardizare

agenţilor

economici

implicaţi

activ

în

Beneficiile standardizării sunt legate în mod esenţial de cerinţele de integrare pe piaţă şi de reducere a costurilor prin:

Scăderea costurilor şi realizarea de economii

Prin oferirea aceluiaşi produs pe diferite pieţe, agentul economic poate realiza economii prin raportarea costurilor de producţie asupra unui volum mai mare de produse care va conduce la un preţ mai mic pe produs.

Imagine coerentă în faţa consumatorilor

Agentul economic beneficiază în urma standardizării unui produs de o imagine a mărcii sale omogenă şi coerentă prin care îşi păstrează fidelitatea consumatorilor.

Simplificarea planificării şi verificării

Prin aplicarea unei strategii de standardizare a unui produs sau serviciu nou devine mai simplu ca acesta să fie pus în practică.

23

10

Concluzii

standardizare

privind

implicarea

agenţilor

economici

în

Agenţii economici sunt coloana vertebrală a dinamismului economic prin susţinerea creşterii economice şi angajării forţei de muncă. Agenţii economici trebuie să se preocupe de activitatea de standardizare pentru a deveni din ce în ce mai competitivi. Deoarece standardizarea este de primă importanţă în competiţia pe piaţă, agenţii economici trebuie să se preocupe de o instruire adecvată în acest domeniu.

Standardele trebuie să devină instrumente apropiate pe care agenţii economici să le poată utiliza cu uşurinţă şi pe care să le considere un sprijin în activitatea lor. Sănătatea economică a oricărei firme depinde de capacitatea ei de a deveni susţinătoare activă a standardizării şi de capabilitatea de utilizare a standardelor, astfel încât acestea să devină instrumente de zi cu zi pentru ea.

Procesul de standardizare oferă beneficii considerabile mediului de afaceri, consumatorilor şi societăţii, impulsionând inovaţia şi întărind competitivitatea economică. Acest proces încă nu este pe deplin înţeles de cei mai mulţi potenţiali participanţi şi beneficiari ai acestuia. Înţelegerea şi implicarea rapidă în acest proces va conduce la obţinerea beneficiilor cu eforturi mai reduse decât în cazul amânării acestei decizii.

24

Standardele stau la baza economiei. Sistemul standardizării contribuie la bunăstarea socială, intensifică competitivitatea, ajută la liberalizarea comerţului mondial. Acest sistem este important pentru toţi şi fiecare trebuie să înţeleagă această importanţă şi să se implice în permanenta dezvoltare a activităţii de standardizare.

Activitatea de standardizare este cu atât mai eficientă cu cât este mai puternică prin modul în care cât mai mulţi factori

participanţi

la

această

activitate

o

desfăşoară împreună

pentru a

ajunge

la

o

poziţie comună. Standardele sunt

esenţiale pentru o economie sănătoasă şi pentru promovarea comerţului.

ONS din România, cu rolul său de organizare şi coordonare a activităţii naţionale de standardizare prin care este reprezentat interesul naţional pe plan internaţional şi regional, este un partener pentru toate părţile interesate care doresc să participe la această activitate prin care se obţin beneficii şi avantaje.

25

ONS PARTENERUL DVS.

Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială pentru toţi agenţii economici, care trebuie să depună eforturi pentru cunoaşterea motivaţiilor şi a implicaţiilor acesteia. Astăzi, companiile au preluat standardizarea ca un element tehnic şi comercial

major. Ele conştientizează faptul că trebuie să joace un rol activ în acest domeniu sau să fie gata să accepte standardizarea care se desfăşoară fără contribuţia lor sau fără luarea în considerare a intereselor lor. Mai mulţi factori au contribuit la definirea acestei tendinţe:

Integrarea economică a României

Paşii alerţi spre integrarea economică europeană şi decizia Comisiei CE de a da standardelor o valoare decisivă în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor în cadrul Uniunii au condus la rolul cheie pe care îl joacă instrumentul normativ. Concurenţa în creştere şi specializarea pe care le determină vor conduce la o dezvoltare majoră a schimburilor în cadrul Pieţei Unice. Aceste schimburi trebuie să se conformeze anumitor reguli. Comisia CE şi-a limitat rolul prin afirmarea obiectivelor – cerinţele esenţiale – lăsând agenţilor economici, implicaţi în elaborarea standardelor, posibilitatea de a specifica modalităţile şi mijloacele de atingere a obiectivelor.

ONS PARTENERUL DVS. Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială pentru toţi agenţii economici, care

26

Cerinţa calităţii

Apărută în anii ’50, cerinţa calităţii a dobândit o importanţă crescută şi se evidenţiază din ce în ce mai mult ca un factor determinant al competitivităţii. Dacă astăzi este uşor să compari preţuri, este mult mai dificil să compari nivelurile de calitate. Existenţa unui sistem de calitate de referinţă, recunoscut unanim, reprezintă un instrument preţios de clarificare. Acesta este exact

Cerinţa calităţii Apărută în anii ’50, cerinţa calităţii a dobândit o importanţă crescută şi se evidenţiază

rolul standardelor.

Evoluţia tehnică şi tehnologică

Un alt factor pozitiv pentru expansiunea standardizării este apariţia noilor tehnici şi tehnologii. Toate tehnicile privind informaţia, prelucrarea şi transmiterea la distanţă a acesteia (prelucrarea datelor, telecomunicaţiile, căile de informaţii etc.) implică stabilirea reţelelor. În ceea ce priveşte alte tehnici bazate pe reţele (transmisii electronice), dezvoltarea acestora depinde de acceptul utilizatorilor în privinţa regulilor comune care facilitează interoperabilitatea. Într-o economie a ţărilor dezvoltate, aceste tehnici joacă un rol considerabil, fapt atestat, spre exemplu, de expansiunea ridicată a Electronic Data Interchange (EDI).

Cerinţa calităţii Apărută în anii ’50, cerinţa calităţii a dobândit o importanţă crescută şi se evidenţiază

27

Un studiu recent efectuat în Marea Britanie de către Departamentul Industriei şi comerţului (Departament of Trade and Industry – DTI) şi British Standards Institution - BSI, organismul naţional de standardizare din Marea Britanie a demonstrat importanţa uriaşă a standardelor asupra economiei. Acest studiu, realizat în 2005, a

cuantificat rolul standardelor în economia britanică, şi anume:

  • - standardele contribuie anual la economia ţării cu 2,5 miliarde lire sterline;

  • - 13% din creşterea productivităţii muncii este atribuită standardelor;

  • - pe de altă parte standardele contribuie la construirea unor relaţii economice durabile, îmbunătăţesc managementul şi reduc riscurile organizaţiilor. Standardele sunt prezente în toate aspectele vieţii de zi cu zi şi există pentru a ne face lumea mai sigură şi mai confortabilă prin îmbunătăţirea efectivă a numeroase produse şi servicii pe care le folosim. Standardele acoperă o gamă foarte variată de activităţi de la ghiduri tehnice pentru industria aero-spaţială până la specificaţii referitoare la transmisia programelor TV, modul de tratare al

reclamaţiilor de la clienţi şi măsurile pentru haine. De altfel rolul important al standardelor este foarte clar exprimat şi de Ministrul Ştiinţei şi Tehnologiei din Marea Britanie, lord Sainsbury:

Industria standardizării, care încurajează cele mai bune practici, este esenţială pentru eficientizarea afacerilor şi creşterea competitivităţii. Standardele reprezintă fundamentul pe care afacerile

Marii Britanii îşi construiesc succesul, noile tehnologii şi creşterea productivităţii. Acestea sunt în mijlocul drumului spre excelenţă şi sunt instrumente strategice pentru afaceri.

28

De altfel şi Acordul TBT - Acordul privind Barierele Tehnice în Calea Comerţului (WTO TBT), recunoaşte contribuţia importantă pe care standardele internaţionale şi sistemele de evaluarea conformităţii o pot aduce la îmbunătăţirea eficienţei producţiei şi la facilitarea comerţului internaţional. Codul de Bună Practică menţionează că organismele de standardizare ar trebui să folosească, integral sau parţial, în cazul în care există, standardele internaţionale sau când finalizarea lor este iminentă, proiectele de standarde, ca bază pentru standardele pe care le elaborează. De asemenea, acesta are ca scop armonizarea standardelor, cât mai mult posibil, încurajând toate organismele de standardizare să utilizeze la maximum resursele disponibile în pregătirea standardelor internaţionale prin intermediul organismelor internaţionale de standardizare.

Pentru a contribui la creşterea economică a ţării fiecare organism naţional de standardizare îşi administrează propria colecţie de standarde şi are acces la colecţiile altor instituţii. Acesta face disponibilă colecţia pentru agenţii economici şi oferă o gamă largă de servicii. Acestea pot include:

Instrumente şi servicii

de informare pentru identificarea

standardelor sau pentru anunţarea standardelor noi:

cataloage, reviste informative, servere web, materiale promoţionale etc; Servicii pentru accesul la textele standardelor în diferite formate: abonamente, format hârtie, CD-ROM, online;

29

Serviciile de notificare sau abonare pentru informaţii

actualizate: newsletter, e-mail-uri dedicate etc.; Consultanţă, incluzând exportatorii.

Servicii de informare gratuite sau contra cost?

∑ Serviciile de notificare sau abonare pentru informaţii ∑ actualizate: newsletter, e-mail-uri dedicate etc.; Consultanţă, incluzând

În funcţie de tipul de informaţii dorite, răspunsul furnizat poate fi gratuit sau poate intra în cadrul serviciilor contra cost.

Ca regulă, informaţiile privind standardizarea şi sistemele de certificare, identificarea anumitor informaţii privind standardele, produsele şi serviciile oferite de către fiecare ONS (Organism Naţional de Standardizare) vor fi gratuite. Publicaţiile organismelor de standardizare (standarde, manuale, cataloage pe hârtie etc.) sunt contra cost şi fiecare organism are propriile sale tarife.

∑ Serviciile de notificare sau abonare pentru informaţii ∑ actualizate: newsletter, e-mail-uri dedicate etc.; Consultanţă, incluzând

Serviciile de documentare (bazele de date, serviciul de supraveghere a normativelor – format de hârtie, sau electronic – şi servicii online, servicii care adaugă valoare) vor fi, de asemenea, contra cost.

ONS – parteneriat pentru integrare

ONS sprijină societatea economică românească în procesul

complex al integrării europene prin:

armonizarea

standardelor

şi

îmbunătăţirea

nivelului

de

instruire al personalului companiilor ce activează în acest domeniu;

30

furnizarea

standardelor

naţionale

ce

adoptă

standarde

europene şi internaţionale solicitate, precum şi a informaţiilor necesare activităţii în diferite domenii;

elaborarea de colecţii noi de standarde în conformitate cu

legislaţia specifică în domeniile de activitate relevante;

sprijinirea companiilor, prin consultanţă, instruire, expertiză şi alte asemenea, în eforturile acestora de a obţine produse şi servicii de înaltă calitate.

Activitatea de elaborarea a standardelor naţionale şi adoptare a standardelor europene, participarea la activitatea de standardizare europeană şi internaţională poate fi solicitată şi finanţată de:

Autorităţile

statului,

pentru

standardele

care

privesc

aspectele generale ale vieţii sociale (sănătate, protecţia vieţii şi a

mediului, securitatea muncii etc.);

Autorităţile statului, pentru adoptarea standardelor în domeniile reglementate de Legea 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor;

Producători, importatori, exportatori pentru standardele care

stabilesc cerinţele esenţiale ale produselor care fac obiectul lor de

activitate;

Orice agent economic, asociaţie profesională, laborator de

încercări etc. care doreşte un referenţial de condiţii în domeniile în care are interese legitime.

31

Standardul reprezintă regula de conduită tehnică incontestabilă, recunoscută şi consacrată în spectrul tehnic şi legislativ românesc.

Standardul reprezintă regula de conduită tehnică incontestabilă, recunoscută şi consacrată în spectrul tehnic şi legislativ românesc.

Implementarea

şi

utilizarea

standardelor

naţionale

sunt

promovate

de actele normative

-cadru al infrastructurii calităţii din România:

Legea 608/2001 – privind evaluarea conformităţii;

OG

nr.

39/1998

privind activitatea naţională de

standardizare;

 

OG nr. 38/1998 – activitatea naţională de acreditare;

Cartea Albă a Infrastructurii Calităţii şi Evaluării Conformităţii

Produselor.

Prevederi din legislaţia în vigoare:

Art. 4 din OG nr. 38/1998 – „activitatea de acreditare se bazează pe principiul aplicării standardelor naţionale de referinţă”,

Art.

6

din

OG nr. 38/1998

– „în conformitate cu

standardele

naţionale se stabilesc regulile acreditării şi criteriile de selectare a

evaluatorilor”,

Art.

4

din

Legea

608/2001

„certificare

a conformităţii” –

acţiunea care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs/serviciu este conform cu un anumit standard,

Art. 7 din Legea 608/2001 – „reglementările tehnice vor face referire la standardele europene armonizate, adoptate la nivel naţional, care conferă prezumţia de conformitate”,

32

Cartea Albă – „în cazurile în care nu există standarde armonizate specifice unui anumit domeniu, standardele naţionale pot oferi prezumţia de conformitate”. Standardizarea este o activitate de interes general care are un impact specific asupra economiei naţionale, cât si unul general asupra societăţii în ansamblul ei.

Serviciile şi publicaţiile cu care ONS vine în întâmpinarea economiei româneşti vor ajuta în soluţionarea problemelor de retehnologizare, organizare, management, certificarea conformităţii si multe altele, cu care agenţii economici mari şi mici se confruntă zi de zi!

Obiectivele ONS din România sunt:

Coordonarea

 

activitãţii

de

∑ Coordonarea activitãţii de

elaborare

a

standardelor

naţionale;

Crearea

unui

climat

favorabil

aplicãrii

standardelor

naţionale

în economie;

 

Reprezentarea

 

intereselor

 

economiei

naţionale

în

activitãţile de standardizare internaţionale şi europene.

În cadrul serviciilor

importante

în

care

un

ONS

se

implicã în

sprijinirea organizaţiilor în procesul de aplicare a standardelor se află instruirea si prestarea de asistenţã calificatã. În acest mod ONS participã de fapt la efortul national de pregãtire a producãtorilor

33

români pentru accesul pe piaţa unicã europeanã, ceea ce reprezintã interesul de bază al ţãrii noastre.

Lectorii

proprii

ai

ONS,

cât

şi

români pentru accesul pe piaţa unicã europeanã, ceea ce reprezintã interesul de bază al ţãrii noastre.

colaboratorii acesteia (Universitatea Politehnica Bucureşti, Institutul Român de Management, Institutul de Statisticã Matematicã al Academiei Române, Direcţia de Sãnãtate

Publicã Bucureşti, Departamentul de Integrare Europeanã, Institutul Naţional de Metrologie etc.) de o înaltã ţinutã profesionalã sunt angrenaţi în procesul de instruire. Acestea au loc într-un cadru modern de instruire prin dotãri audio-video şi informatice şi un sistem dinamic şi interactiv de formare, care urmãreşte implicarea directã a participanţilor, prin efectuarea unor studii de caz şi simularea de audituri având la bazã documentaţia corespunzãtoare.

Consultanţă specilizată în domeniul standardizării

ONS prin activitatea de standardizare specifică poate oferi, prin consultanţă, informaţii corecte şi complete despre un anumit domeniu tehnic (standarde, mod de a înţelege şi interpreta informaţiile din standarde etc.). Consultanţa în domeniul standardizării contribuie la:

34

români pentru accesul pe piaţa unicã europeanã, ceea ce reprezintã interesul de bază al ţãrii noastre.

Depăşirea concurenţei în domeniul de activitate prin cunoaşterea celor mai noi tehnologii aplicabile în domeniul de activitate; Obţinerea de beneficii economice prin oferirea de produse şi servicii de calitate, competitive pe piaţa internă şi comunitară; Scăderea cheltuielilor prin eliminarea unor testări suplimentare în domeniile unde există deja standarde şi prin identificarea în avans a tendinţelor de dezvoltare incluse în standarde; Uşurarea comunicării între furnizori; În conformitate cu atribuţiile legale ONS asigură următoarele servicii de consultanţă în domeniul standardizării:

Identificarea necesarului de standarde ţinând cont de

reglementările legale din domeniul /domeniile de interes ale solicitanţilor; Interpretarea prescripţiilor din standardele din domeniul de

interes pentru standardizare; Documentare referitoare la gradul de coespondenţă al

standardelor române cu standardele europene

şi/sau

internaţionale; Informaţii referitoare la stadiul în care se găsesc standardele

în momentul consultanţei: standard publicat, aprobat, anulat, suspendat, modificat; Informaţii referitoare la prospectarea domeniului pe termen

scurt şi mediu/program de standardizare, adoptare a standardelor europene, internaţionale sau române originale; Alte informaţii în legătură cu domeniul de interes, de exemplu

legătura dintre standarde şi reglementările în vigoare; Identificarea necesarului de standarde ;

35

Indicaţii referitoare la alcătuirea unei colecţii personalizate

necesare activităţii organizaţiei care solicită sprijin în acest sens.

Diseminarea standardelor şi a publicaţiilor din standardizare

 Indicaţii referitoare la alcătuirea unei colecţii personalizate necesare activităţii organizaţiei care solicită sprijin în acest

direct la ONS.

Standardele

române

SR

aprobate,

pot

fi

procurate pe bază de abonamente sau prin vânzare la liber numai de la ONS. Abonamentele pot fi generale (toate standardele) sau specifice (standarde ce aparţin unuia sau mai multor domenii). Standardele apărute în anii anteriori pot fi, de asemenea, comandate individual,

Totodată ONS oferă posibilitatea procurării de standarde, colecţii de standarde şi publicaţii originale ale Organismelor internaţionale şi europene de standardizare ISO, CEI, ETSI, sau ale altor ţări cum sunt: Franţa (NF), Germania (DIN), Anglia (BS), RUSIA (GOST), SUA (ASTM), SUA (ANSI), SUA (API) etc., contra cost. Preţul acestora se stabileşte având la baza preţul din Catalogul standardelor editat de ISO, CEI, ETSI, sau de ţara respectivă plus comision bancar şi TVA.

Revista STANDARDIZAREA este o publicaţie lunară ce promovează utilizarea standardelor, participarea la lucrările de standardizare şi oferă informaţii de ultimă

 Indicaţii referitoare la alcătuirea unei colecţii personalizate necesare activităţii organizaţiei care solicită sprijin în acest

36

oră referitoare la activitatea naţională şi internaţională de standardizare. În cuprinsul revistei se regăsesc:

articole ale specialiştilor în standardizare;

informaţii apărute în revistele de specialitate din întreaga lume

privind standardizarea, acreditarea şi certificarea produselor şi serviciilor; noutăţi privind procesul de integrare europeană;

prezentări de standarde naţionale, europene şi internaţionale de

larg interes; prezentări ale directivelor europene;

informaţii cu privire la reglementările europene şi naţionale şi aplicarea standardelor relevante în domeniu;

prezentarea

activităţii

Comitetelor

Tehnice

române

şi

internaţionale; noutăţi ISO/CEI/CEN/CENELEC/ETSI şi lista standardelor ISO, CEI şi a altor standarde străine intrate în Biblioteca ASRO.

Revista este elaborată ţinându-se cont de panorama standardizării române, europene şi internaţionale, esenţial fiind interesul cititorilor din organismele publice şi private. Informaţiile oferite prin intermediul revistei STANDARDIZAREA sunt grupate într-o mare diversitate de rubrici (acest lucru variază de la un număr al revistei la altul, în funcţie de relevanţa contribuţiilor – studiilor – în contextul actual din standardizarea română). Articolele publicate în revista Standardizarea sunt semnate de specialişti români şi străini. Contribuţiile străine sunt alese în funcţie de relevanţa lor pentru contextul românesc, din periodice de

37

prestigiu: Enjeux, ISO Focus, Seen in the Press, CEN Networking, ISO Management Systems, ASTM Standardization News, ANSI Reporter şi altele. Revista încearcă să surprindă cât mai bine tendinţele standardizării la nivel global şi, în special, la nivel european. Prin acest aspect, editorii revistei îşi aduc propria contribuţie la amplele dezbateri privitoare la integrarea europeană a României.

prestigiu: Enjeux , ISO Focus , Seen in the Press , CEN Networking , ISO Management

BULETINUL STANDARDIZĂRII este de

asemenea o publicaţie lunară ce conţine:

informaţii privind Comitetele

Tehnice

naţionale

şi

programele lor de

lucru;

proiectele de standarde în anchetă publică; o actualizare a Catalogului Standardelor Române prin informaţii referitoare la noile standarde române aprobate, revizuite şi anulate; informaţii privind standardizarea internaţională şi europeană. lunar sunt prezentate informaţii despre standardele române aprobate, amendamente şi erate ale standardelor, informaţii despre standardele române anulate în luna anterioară.

CATALOGUL STANDARDELOR ROMÂNE, apare anual în format hârtie sau în format electronic. Actualizarea lunară a Catalogului se realizează prin informaţii publicate în Buletinul Standardizării – standarde noi aprobate, standarde revizuite, standarde anulate.

38

Catalogul Standardelor Române, format hârtie este structurat în cinci capitole:

  • - lista standardelor române în vigoare, grupate în ordinea clasificării internaţionale a standardelor (ICS), care reprezintă partea principală a catalogului ;

  • - lista standardelor române în vigoare în ordine numerică ;

  • - lista standardelor române anulate ;

  • - lista standardelor române traduse în limba engleză şi clasificate după ICS.

Catalogul Standardelor Române pe CD este o aplicaţie software ce asigură documentarea şi informarea rapidă şi eficientă a utilizatorului prin informaţii actuale, corecte şi cuprinzătoare, în domeniul standardizării. Căutarea se face prin intermediul unui sistem de căutare multicriterial care include căutarea după indice, după corespondentul internaţional, după lista de cuvinte întregi sau parţiale, comitetul tehnic, clasificarea internaţională a standardelor etc. Informaţii ce se pot obţine consultând Catalogul Standardelor Române, format hârtie şi/sau format electronic :

Catalogul Standardelor Române, format hârtie este structurat în cinci capitole: - lista standardelor române în vigoare,
  • - indicativul complet al standardelor (sigla, număr standard, an apariţie);

  • - titlul standardului în limba română ;

  • - indicele de clasificare al standardelor (ICS);

  • - actualizarea documentaţiilor tehnice prin folosirea de informaţii în legătură cu starea standardului (în vigoare, anulat);

39

  • - numărul comitetului tehnic responsabil cu domeniul de aplicare al standardului;

  • - modificări şi erate ale standardului;

  • - numărul de pagini etc.

Standardizarea face parte integrantă din politicile Uniunii Europene pentru creşterea competitivităţii industriei şi înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului. Calitatea de membru CEN şi CENELEC a organismului naţional de standardizare, dobândită la începutul anului 2006, conferă noi posibilităţi, din acest moment, pentru economia românească, aceasta putând să participe efectiv la activitatea de standardizarea europeană şi astfel să cunoască din timp tendinţele pieţei europene şi schimbările tehnologice la care va trebui să se adapteze, şi totodată să-şi afirme punctul de vedere naţional. Primul pas în acest sens, din partea organizaţiilor economice, este achiziţionarea publicaţiilor reprezentative din acest domeniu, publicaţii pe care le-am prezentat anterior.

Traducerea standardelor

În cazul

în

care agenţii

economici au

nevoie de un standard european sau internaţional care nu este inclus în programul de standardizare şi nu a fost preluat ca standard român pot apela la

pentru a putea rezolva această problemă două moduri:

40

- numărul comitetului tehnic responsabil cu domeniul de aplicare al standardului; - modificări şi erate ale

ONS

prin

  • 1. pot deveni membri ai unui CT (Comitet Tehnic) naţional care se va ocupa, la propunerea agentului/agenţilor economici de traducerea şi adoptarea standardului respectiv ca standard român;

  • 2. agenţii economici pot finanţa traducerea şi preluarea

standardului respectiv, acest lucru putându-se face, conform legislaţiei în vigoare, doar de organismul naţional de standardizare. În cazul în care se doreşte preluarea unui standard naţional străin (englez, german, american etc.), ONS are disponibilitatea necesară de a intermedia acest lucru cu organismele deţinătoare ale dreptului de autor asupra standardului şi posibilitatea de a traduce şi prelua standardul ca standard român. La fel dacă se doresc standarde române originale traduse în altă limbă de circulaţie, ONS vă pune la dispoziţie serviciul de traducere a standardelor, traducere care beneficiază de experienţa experţilor în standardizare.

1. pot deveni membri ai unui CT (Comitet Tehnic) naţional care se va ocupa, la propunerea

Reglementări şi standarde

Aceleaşi criterii privind siguranţa şi securitatea lucrătorilor şi a mediului înconjurător sunt acum valabile în întreaga comunitate europeană. Criteriile sunt valabile pentru toţi cei care proiectează, produc, distribuie sau operează cu aparate şi maşini, atât cei care produc jucării sau roboţi de bucătărie, cât şi cei care produc linii industriale complexe sau lifturi. De regulă modul de lucru la nivel european în scopul asigurării securităţii utilizării aparatelor şi utilajelor constă în asocierea

41

directivelor europene obligatorii cu standardele europene cu aplicare voluntară. Aceste standarde au fost adoptate şi în România ca standarde naţionale (SR EN) la fel ca şi în celelalte ţări din UE. Pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din sectoarele industriale interesate ONS elaborează şi oferă Colecţiile de standarde pe CD şi format hârtie ce cuprind în afara standardelor europene de sub fiecare directivă în parte şi baza legală, anume legea sau hotărârea de guvern, din România, care adoptă fiecare directivă europeană în parte. Orice organizaţie care a pătruns pe piaţă şi doreşte să-şi menţină poziţia sau să şi-o îmbunătăţească trebuie să deţină şi să actualizeze permanent două colecţii de bază:

directivelor europene obligatorii cu standardele europene cu aplicare voluntară. Aceste standarde au fost adoptate şi în

colecţia actelor normative care reglementează activitatea desfăşurată de organizaţie; colecţia standardelor care asigură conformitatea cu cerinţele din actele normative. Bineînţeles utilizarea standardelor europene este voluntară. De aceea, pentru respectarea cerinţelor esenţiale din directivele europene, producătorii pot alege orice soluţie tehnică. Această ultimă variantă poate părea confortabilă pentru agentul economic, dar asta doar la prima vedere. Utilizarea altor specificaţii decât cele din standarde implică şi demonstrarea, de cele mai multe ori prin încercări repetate şi costisitoare, faptului că produsele obţinute sunt în conformitate cu cerinţele esenţiale; pe când produsele realizate în conformitate cu

directivelor europene obligatorii cu standardele europene cu aplicare voluntară. Aceste standarde au fost adoptate şi în

42

standardele armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale din directivele europene. Prin respectarea cerinţelor

standardele armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale din directivele europene. Prin respectarea cerinţelor esenţiale care se referă în mod special la sănătate, securitate şi mediu, directivele conferă consumatorilor o mai mare încredere în produsele introduse pe piaţă. Standardele furnizează un plus de garanţie în ceea ce priveşte calitatea produselor şi/sau serviciilor oferite. Pentru a facilita accesul tuturor agenţilor economici la standardele de care este nevoie, ONS realizează la cerere colecţii personalizate care să cuprindă standardele specifice unui anumit domeniu de activitate, sau doar standardele care nu se află la momentul cererii în colecţia agentului economic.

Sisteme de management

43

Doriţi să vă selectaţi furnizorii, doriţi să folosiţi doar produse şi servicii de calitate?, atunci cu siguranţă trebuie să utilizaţi standardele din familia SR ISO 9000. Ce înseamnă aceste standarde? Cum vă pot ele ajuta ? Cum puteţi fi sigur că furnizorii dvs. vor înţelege tot ceea ce doriţi de la ei şi cum vor putea fi capabili aceştia să vă satisfacă toate cerinţele ? Toate aceste informaţii şi multe altele le veţi găsi apelând colecţiile tematice în domeniul managementului calităţii, managementului de mediu şi evaluarea conformităţii. Organizaţiile din întreaga lume caută să-şi integreze sistemele de management în scopul creşterii eficienţei şi eficacităţii, utilizând standardele din familia ISO 9000 (calitate), ISO 14000 (mediu) şi OHSAS (sănătate ocupaţională şi securitate). În acest scop ONS oferă partenerilor săi mijloacele de a-şi îndeplinii obiectivele în mod consecvent în domeniul calităţii, mediului şi asigurării sănătăţii ocupaţionale, astfel organizaţia asigură părţile externe că este în măsură să-şi îndeplinească cerinţele incluzând şi reglementările legale, prin furnizarea colecţiile de mai sus, în limba română, actualizate conform standardizării europene şi/sau internaţionale şi totodată prin furnizarea de servicii de certificare.

Doriţi să vă selectaţi furnizorii, doriţi să folosiţi doar produse şi servicii de calitate?, atunci cu

Certificarea sistemelor de management dintr-o organizaţie va aduce multiple beneficii acesteia:

recunoaşterea competitivităţii societăţii pe plan naţional, iar

în

viitor

şi

în

spaţiul

european şi internaţional;

44

creşterea încrederii partenerilor de afaceri în capacitatea

societăţii de a furniza servicii competitive; crearea unei imagini mai bune şi credibilităţi crescute în

mediul de afaceri; promovarea unor produse şi servicii ecologice competitive pe

piaţa europeană; prevenirea accidentelor de muncă;

asigurarea unui instrument performant care atestă calitatea şi performanţa produselor într-un mediu de muncă adecvat din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Prin politica lor, Organismele de certificare din ONS respectă principiul de imparţialitate şi asigură accesul la serviciile de certificare în mod nediscriminatoriu. Echipele Organismelor de certificare sunt formate din personal permanent şi numeroşi colaboratori externi - auditori şi experţi - cu o înaltă calificare în diverse domenii de activitate. ONS acordă la cerere, în urma unui proces de certificare, mărcile naţionale de conformitate SR şi SR-S.

 creşterea încrederii partenerilor de afaceri în capacitatea  societăţii de a furniza servicii competitive; crearea

Marca SR este destinată produselor conforme cu cerinţele din standardele române de produs

Marca SR-S este destinată produselor conforme cu cerinţele din standardele române de securitate

Mărcile SR şi SR-S sunt proprietatea exclusivă a Organismului Naţional de Standardizare din România conform Legii nr. 355/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 39/1998, sunt înregistrate la OSIM şi sunt

45

similare mărcilor naţionale acordate de către organismele de standardizare din ţările europene.

46