ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti

STANDARDIZAREA

PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ

Bucureşti 2006
2
© ASRO 2006 - Se admite reproducerea unor părţi din acest studiu, cu condiţia
menţionării sursei şi a autorului.

3
 CUPRINS

pag
1 Introducere şi scurt istoric 5
2 Obiectivele standardizării 8
3 Ce este un standard 8
4 Cum pot factorii interesaţi să beneficieze de avantajele 9
utilizării standardelor şi a participării la activitatea de
standardizare?
5 Cum se realizează activitatea de standardizare 12
6 Cum pot participa la activitatea de standardizare 13
factorii interesaţi
7 Standardizarea internaţională, europeană şi naţională 21
complementare unele cu altele
8 Ajutorul oferit de standarde în procesul de integrare 21
europeană
9 Beneficiile agenţilor economici implicaţi activ în 22
standardizare
10 Concluzii privind implicarea agenţilor economici în 23
standardizare
11 ONS partenerul dumneavoastră 25
Servicii de informare gratuite sau contra cost? 29
ONS – parteneriat pentru integrare 29
Consultanţă specializată în domeniul standardizării 33
Diseminarea standardelor şi a publicaţiilor din 35
standardizare
Traducerea standardelor 39
Reglementări şi standarde 40
Sisteme de management 42

4
Autorii îndrumarului sunt:

Eugenia Aghinii, expert standardizare

Valentin Bărdeanu, expert standardizare

Maruca Humelnicu, asistent programe de standardizare

Speranţa Stomff, redactor

5
 1 Introducere şi scurt istoric

Standardizarea, aşa cum este definită în Ghidul ISO/CEI 2:1996,

este o activitate prin care sunt stabilite pentru probleme reale sau
potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate,
urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat.
Această activitate constă în particular în elaborarea, difuzarea şi
punerea în aplicare a standardelor, standardul fiind
produsul final al acestei activităţi,
document stabilit prin consens şi
aprobat de un organism de
standardizare şi care este pus
la dispoziţia publicului.
Standardizarea oferă avantaje
importante, în special prin obţinerea unei mai bune adaptări a
produselor, proceselor şi serviciilor la scopurile cărora le sunt
destinate, prin prevenirea barierelor din calea comerţului şi prin
uşurarea cooperării tehnologice internaţionale.
Activitatea de standardizare este atributul organizaţiilor şi
organismelor de standardizare. Cele mai importante sunt structurate
după cum urmează:
 La nivel internaţional organizaţiile de standardizare sunt:
ISO, CEI, ITU;
 La nivel european organizaţiile de standardizare sunt: CEN,
CENELEC şi ETSI;
 La nivel naţional sunt Organismele Naţionale de
Standardizare (ONS).

6
ISO (Organismul Internaţional de Standardizare, ISO fiind un nume
universal acceptat care provine din cuvântul grecesc ”isos” ceea ce
înseamnă ”egal”) este cea mai mare organizaţie de standardizare din
lume şi principala activitate este de a elabora standarde
internaţionale utilizate de orice tip de organizaţii industriale şi
economice, de guverne şi organisme de reglementare şi de
evaluarea conformităţii, de furnizorii şi utilizatorii de servicii şi
produse din sectoarele publice şi particulare, de public în general, în
dubla calitate de consumator şi de utilizator. ISO colaborează cu
partenerii săi CEI şi ITU (Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii)
în standardizarea internaţională. Cele trei organizaţii menţionate au
sediul la Geneva şi formează World Standards Cooperation (WSC) în
vederea unei mai bune coordonări a activităţilor.
CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) este o organizaţie
mondială a cărei principală activitate este de a elabora standarde
internaţionale în domeniul electricităţii, electronicii şi tehnologiilor
asociate acestora. Standardele CEI furnizează industriei şi
utilizatorilor un cadru pentru organizare şi concepţie, produse şi
servicii de înaltă calitate precum şi o producţie eficientă şi cu un mare
randament.

Standardizarea internaţională a început în domeniul electrotehnic

prin constituirea CEI în anul 1906 (în anul 2006 se sărbătoreşte
Centenarul CEI, unul dintre preşedinţii CEI între 1964-1967 a fost
prof. dr. Remus Răduleţ). În mod special pentru domeniul ingineriei
mecanice, standardizarea a fost iniţiată de Federaţia Internaţională a
Asociaţiilor Naţionale de Standardizare (ISA) în 1926. În 1947 s-a

7
constituit ISO având ca scop coordonarea şi unificarea standardelor
la nivel internaţional.
CEN (Comitetul European de Standardizare) a fost în mod oficial
recunoscută ca organizaţie europeană de standardizare pentru alte
domenii decât electrotehnică şi telecomunicaţii în 1961, iar membrii
CEN lucrează împreună pentru a dezvolta standarde europene sau
documente de armonizare, voluntare (EN) şi (HD) în diferite sectoare
şi pentru construirea unei pieţe interne europene de produse şi
servicii.
CENELEC (Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică)
este în mod oficial responsabil pentru standardizarea în domeniul
electrotehnic la nivel european şi s-a constituit în 1973. Membrii
CENELEC lucrează împreună din 1950 pentru a dezvolta standarde
europene şi documente de armonizare voluntare care să ajute la
construirea unei pieţe interne europene de produse şi servicii, să
permită dezvoltarea tehnologică şi să garanteze securitatea şi
sănătatea consumatorilor.
ETSI (Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii)
are un rol important în standardizarea globală în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor, cuprinzând peste 700 de membrii,
companii din peste 60 de ţări.
Între organizaţiile de standardizare europene şi internaţionale există
acorduri de colaborare şi anume: acordul de la Viena între CEN şi
ISO şi acordul de la Dresda între CENELEC şi CEI.
Organismul naţional de standardizare din România este ASRO. Din
anul 2006 România este membru cu drepturi depline al CEN şi
CENELEC ceea constituie o provocare şi în acelaşi timp o mare

8
responsabilitate din partea tuturor factorilor interesaţi în activitatea de
standardizare.

2 Obiectivele standardizării
Obiectivele generale ale standardizării rezultă din definiţia enunţată
anterior. Standardizarea poate avea
unul sau mai multe obiective
specifice, în special de a asigura
aptitudinea de utilizare a unui
produs, proces sau serviciu. Astfel
de obiective specifice pot fi controlul
varietăţii, comoditatea de utilizare, compatibilitatea,
interschimbabilitatea, sănătatea, securitatea, protecţia mediului,
protecţia unui produs, înţelegerea mutuală, performanţele economice
şi comerţul. Pot exista şi suprapuneri ale acestor obiective.

3 Ce este un standard
Aşa cum este definit în Directivele ISO/CEI Partea 2:2001,
standardul este un document, stabilit prin consens şi aprobat de un
organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi
repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau
rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un
context dat. Standardele trebuie să se bazeze pe rezultatele
conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop
promovarea avantajelor optime ale comunităţii. Un standard se aplică
la un produs, proces sau serviciu.
Efectele potenţiale ale standardelor pentru piaţă sunt ilustrate în
mod simplificat de următoarea diagramă:

9
 Dacă nu există standarde Dacă există standarde

Neîncrederea Creşterea încrederii

consumatorilor în consumatorilor în
produsele, procesele şi produsele, procesele şi
serviciile oferite serviciile oferite

Vânzări scăzute → cresc Vânzări mari → scad

preţurile şi costurile preţurile şi costurile

Dacă nu există standarde, prin neîncrederea consumatorilor

manifestată faţă de produsele, procesele şi serviciile oferite de către
producători rezultă o creştere a preţurilor şi costurilor din cauza unei
vânzări sau achiziţii scăzute ceea ce va genera o economie de piaţă
care nu este competitivă. Existenţa standardelor (standarde care
înglobează şi pun la dispoziţia pieţei cele mai cunoscute concepte
ştiinţifice şi tehnologice) duce la creşterea încrederii consumatorilor
în produsele, procesele şi serviciile oferite de producători, rezultă o
scădere a preţurilor şi costurilor datorită vânzărilor şi achiziţiilor mari
ceea ce va conduce la o economie de piaţă competitivă.

4 Cum pot factorii interesaţi să beneficieze de avantajele

utilizării standardelor şi a participării la activitatea de
standardizare?

Fiecare producător poate să utilizeze standardele prin strategia

proprie. Una din strategii este utilizarea standardelor deja existente
ca o sursă de informare din care se obţin beneficii prin reducerea

10
riscului de a nu fi competitiv pe piaţă. Standardul existent conţine
soluţii deja verificate iar informarea se referă la gradul de dezvoltare
tehnologică în acel moment (cum ar fi standardele de produs) sau
prescripţiile determinate de reglementările în vigoare (cum ar fi
standardele europene armonizate sub directive). Conformitatea cu
standardul existent asigură pătrunderea pe o piaţă existentă şi
extinsă cu beneficiile care rezultă din această oportunitate.
O altă strategie este implicarea în dezvoltarea de standarde noi
pentru a promova propriile produse, procese sau servicii.
Conformitatea cu standardul nou deschide un tronson nou de piaţă,
promovând o recunoaşterea internaţională.
Un alt beneficiu al utilizării standardelor rezultă din faptul că
standardele constituie prima cale pentru demonstrarea conformităţii
cu reglementările şi legislaţia, ceea ce poate influenţa alegerea
pieţei.

Atunci când se dezvoltă un produs apar întrebări pe care fiecare

producător trebuie să şi le pună în relaţia produs – standard. Pornind
de la enunţul:
Întrebări despre standarde pe care fiecare
producător şi le pune atunci când dezvoltă un produs,
acesta fiind prima piesă din partea stângă a careului, se construieşte
un careu de întrebări aşa cum se prezintă în figura următoare. Piesa
centrală, care trebuie să se îmbine perfect cu toate celelalte pentru a
închide careul, conţine cea mai importantă întrebare pe care trebuie
să şi-o pună producătorul:
Care sunt caracteristicile produsului pe care le scoate
în evidenţă standardul pentru consumator?

11
 De exemplu: securitatea, fiabilitatea, calitatea etc.

Fiecare producător poate să găsească răspunsurile la întrebări dacă

este implicat în activitatea de standardizare prin participarea în

comitetele tehnice.

12
5 Cum se realizează activitatea de standardizare?

Activitatea de standardizare se desfăşoară în comitetele tehnice,

care sunt constituite astfel:

 La nivel internaţional sunt comitetele

tehnice ISO şi CEI pe domenii de
activitate constituite în conformitate
cu Directivele ISO/CEI Partea 1;
 La nivel european sunt comitetele
tehnice CEN, CENELEC şi ETSI pe domenii de activitate
constituite în conformitate cu Regulamentul Intern
CEN/CENELEC;
 La nivel naţional sunt comitetele naţionale ale ONS
constituite în oglindă cu comitetele tehnice europene şi
internaţionale. Pentru mai multe informaţii despre comitetele
tehnice naţionale române se poate consulta pagina de
internet www.asro.ro

Aceste comitete tehnice cuprind experţi din sectoarele economiei cât

şi din mediul de afaceri, adică toţi cei interesaţi în dezvoltarea de
standarde şi care vor pune în aplicare aceste standarde. Aceşti
experţi pot fi însoţiţi de reprezentanţi ai agenţiilor guvernamentale,
laboratoarelor de încercări, organismelor de acreditare şi evaluarea
conformităţii, asociaţii ale consumatorilor, ecologişti, mediul
academic şi universitar şi alţii. Ei participă constituiţi în delegaţii
naţionale alese de către organismele naţionale de standardizare
membre ale CEN respectiv ISO şi comitetele naţionale
electrotehnice membre ale CENELEC respectiv CEI. ASRO

13
reprezintă România la ISO, CEI, CEN şi CENELEC prin comitele
tehnice naţionale constituite în oglindă cu cele europene şi
internaţionale în care trebuie să fie implicaţi toţi factorii interesaţi în
dezvoltarea de standarde şi care trebuie să participe la constituirea
unui punct de vedere naţional bine consolidat printr-un consens
naţional.

6 Cum pot participa la procesul de standardizare factorii

interesaţi

Lucrările de standardizare la nivel naţional, precum şi lucrările de

standardizare internaţională şi europeană se
realizează de către comitetele tehnice
naţionale (CT), înfiinţate de fiecare ONS
pe domenii de specialitate.

Componenţa CT trebuie să asigure

reprezentarea echilibrată a factorilor interesaţi în domeniu, respectiv,
după caz: producători (de produse şi/sau servicii), utilizatori, asociaţii
sau organizaţii profesionale sau cele reprezentând consumatorii,
sindicate, reprezentanţi ai Administraţiei Publice centrale şi/sau
locale, laboratoare de încercări, centre de cercetare etc.
Reprezentarea în CT a fiecărui factor interesat din componenţa
comitetului se face prin câte un singur specialist, împuternicit ca
reprezentant permanent al său, numit membru al CT. Calitatea de
membru al CT implică următoarele obligaţii:
a) participarea regulată şi activă la şedinţele CT;

14
b) participarea regulată şi activă la lucrările realizate prin
corespondenţă;
c) susţinerea, în cadrul CT, a punctului de vedere al factorului
pe care îl reprezintă, stabilit prin consultarea compartimentelor din
unitatea respectivă;
d) informarea factorului pe care îl reprezintă asupra lucrărilor
din cadrul CT;
e) informarea CT asupra modificărilor care consideră că sunt
necesare pentru a ţine un standard în actualitate;
f) iniţierea de propuneri privind elaborarea de standarde noi
sau revizuirea de standarde existente.

În acest sens factorul interesat de a participa într-un CT transmite o

cerere în acest sens către ONS în care numeşte reprezentantul său.
În urma acceptului ONS factorul interesat poate să participe la
lucrările CT.

Lucrările CT trebuie să asigure respectarea interesului naţional, să

ţină seama de toate punctele de vedere importante şi să asigure, prin
anchetele efectuate, ca fiecare standard român, precum şi toate
celelalte lucrări elaborate să se bazeze pe un ansamblu de opinii de
autoritate. CT răspunde de proiectele de standard şi de toate
celelalte lucrări elaborate (programe de standardizare, examinarea
periodică a standardelor, lucrări de standardizare europeană şi
internaţională etc).
Fiecare CT îşi desfăşoară activitatea în baza unui program de
standardizare care cuprinde teme aparţinând domeniului de activitate
al CT.

15
Orice persoană fizică sau juridică sau un comitet tehnic poate face
propuneri de teme pentru elaborarea de standarde noi sau pentru
revizuirea unor standarde existente. Propunerile de teme se transmit
la ONS cu o motivare detaliată şi, pe cât posibil, însoţite de
anteproiect. Propunerile se repartizează de către ONS, pentru
examinare, CT funcţie de domeniile de activitate. Temele acceptate
sunt incluse în programul de standardizare al CT respective şi
comunicate acestora.

Exemplu privind participarea la activitatea de standardizare

europeană

Din anul 2006 România este membru cu drepturi depline al

organizaţiilor de standardizare europene CEN şi CENELEC prin
organismul naţional de standardizare (ONS) - ASRO. Activitatea de
standardizare europeană se desfăşoară în conformitate cu
Regulamentul Intern CEN/CENELEC.

Standardele sunt elaborate de experţii din domeniile specifice. În

construcţia consensului european industria, federaţiile patronale şi
profesionale, autorităţile publice, mediul academic, reprezentanţi ai
organizaţiilor nonguvernamentale sunt invitaţi să contribuie la
procesul de standardizare. Această participare deschisă arată
soliditatea standardizării europene. Participarea la standardizarea
europeană se desfăşoară numai prin organismele naţionale de
standardizare (pentru România prin ASRO). Datoria acestora este de
a trimite delegaţii bine echilibrate din punct de vedere al reprezentării

16
punctului de vedere naţional, care să reprezinte interesul naţional
într-un anume proiect de standardizare. Grupuri de interese
organizate la nivel european – reprezentând ecologiştii, consumatorii,
întreprinderile mici şi mijlocii, printre alţii – de asemenea, au
oportunitatea să contribuie la dezvoltarea unui standard.

Participarea în procesul de standardizare CEN/CENELEC a oricărui

factor interesat este asigurată numai de organismul naţional de
standardizare (ONS) – ASRO – prin comitetele tehnice naţionale
constituite în oglindă cu comitetele tehnice CEN şi CENELEC, în
care acesta participă ca membru al comitetului respectiv. Oricare
membru al comitetului tehnic naţional poate să devină membru al
delegaţiei naţionale în Comitetul Tehnic CEN/CENELEC sau să fie
nominalizat pentru a lucra în calitate de expert într-un Grup de Lucru
al comitetului CEN/CENELEC.

 Dezvoltare unui standard european

Lansarea activităţii de elaborare a unui standard european
O propunere pentru un standard european poate să apară de la toţi
factorii interesaţi, aceste propuneri ajung prin organismele naţionale
de standardizare, sau acolo unde legislaţia europeană este
cunoscută respectiv în ţările membre ale Uniunii Europene prin
Comisia Europeană sau Secretariatul AELS, la CEN/CENELEC.
Comitetul Tehnic CEN/CENELEC respectiv va lua o decizie pentru
adoptarea propunerii , ţinând seama de necesitatea paneuropeană,
de timpul necesar pentru punerea la dispoziţie a standardului şi de
resursele disponibile. Propunerea acceptată este alocată unui grup
de lucru responsabil în cadrul proiectului pentru elaborarea

17
proiectului de standard. Dacă propunerea este pentru un domeniu
nou al activităţii de standardizare, o primă decizie va fi luată în Biroul
Tehnic al CEN/CENELEC, prin alocarea temei unui comitet tehnic
existent sau prin constituirea unui comitet tehnic nou.

În conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC după ce un

proiect de standard a fost acceptat , Organismele Naţionale de
Standardizare nu mai pot să dezvolte un standard nou naţional pe
aceeaşi tematică (cu acelaşi domeniu de aplicare) sau să revizuiască
un standard existent fără permisiunea Biroului Tehnic – această
obligaţie este cunoscută sub numele de procedură de oprirea a
activităţii (standstill) şi permite ca toate eforturile să fie concentrate
pe armonizarea europeană.

 Ancheta publică – un plus de soliditate

După ce s-au parcurs toate etapele conform Regulamentului Intern

CEN/CENELEC prin care propunerea de standard european s-a
concretizat într-un proiect de standard european acesta este lansat
pentru comentarii prin procesul cunoscut sub numele de anchetă
publică CEN/CENELEC. În timpul alocat pentru ancheta publică, toţi
factorii interesaţi (de exemplu fabricanţii, autorităţile publice,
consumatorii etc.) pot să transmită comentarii asupra proiectului.
Ancheta publică este o etapă foarte importantă în dezvoltarea unui
standard deoarece numai în acest moment se pot introduce în
conţinutul viitorului standard condiţiile naţionale particulare
(caracteristici sau practici naţionale care nu pot fi modificate, cum ar
fi condiţiile climatice sau condiţiile electrice de legare la pământ) şi

18
divergenţele de tip A (divergenţă naţională datorată unor
reglementări a căror modificare nu este în prezent de competenţa
membrului CEN/CENELEC). Aceste puncte de vedere sunt analizate
în comitetul tehnic naţional constituind punctul de vedere naţional pe
care organismul naţional de standardizare - ASRO îl transmise
comitetului tehnic CEN/CENELEC pentru a fi luat în considerare.
Standardul european după ce este aprobat prin votul membrilor
CEN/CENELEC este publicat şi trebuie adoptat de către fiecare
organism naţional de standardizare ca standard naţional. Acesta este
obligat să adopte standardul european ca standard naţional (SR EN
pentru ASRO) identic şi să anuleze orice standard naţional existent
care este conflictual cu standardul european. În acest fel un standard
european devine standard naţional în toate cele 29 de state membre
ale CEN/CENELEC şi este pus la dispoziţia publicului prin
organismul naţional de standardizare – ASRO, pentru România.
Următoarea diagramă prezintă un proces tipic pentru elaborarea unui
standard european începând cu iniţierea activităţii de standardizare
până la publicarea standardului european. Prin această diagramă
este ilustrată implicarea tuturor factorilor interesaţi ceea ce
demonstrează că întreaga activitate de standardizare este o
activitate în parteneriat cu aceşti factori interesaţi şi care se
desfăşoară numai prin organismul naţional de standardizare –ASRO
- respectiv prin comitetele tehnice naţionale constituite pe domenii de
interes.

19
Federaţii Europene Industrie Organisme Organizaţii Comisia
Organizaţii Naţionale de europene şi Europeană şi
Nonguvernamentale Standardizare internaţionale secretariatul
AELS
Propunere de temă nouă

CEN/CENELEC

Biroul tehnic

Comitetele Tehnice

( membrii comitetelor şi observatori)

ACCEPTARE

Grup de lucru

( experţii desemnaţi)

Proiect de standard
(prEN)

20
 Transmiterea şi circularea pentru comentarii
la
Afiliaţi Consultanţi Membrii Publicul în
(Comisia Europeană & EFTA) general
( ONS & Asociaţii)

Comitete tehnice

Ponderea de vot
(Organismele naţionale de standardizare – ONS)

ACCEPTARE

STANDARD (EN)

Organismele Naţionale de Standardizare

Adoptare la nivel naţional, publicare şi distribuire

UTILIZATORI

21
7 Standardizarea internaţională, europeană şi naţională
complementare unele cu altele

Activitate de standardizare naţională este considerată

complementară procesului de
standardizare europeană şi internaţională
deoarece standardizarea naţională ţine
seama de particularităţile naţionale şi
locale, inclusiv acelor caracteristici
geografice, culturale şi lingvistice. Aceasta întăreşte capacitatea
procesului de standardizare europeană şi internaţională de a ţine
seama de interesele locale şi de a promova o largă participare a
tuturor celor interesaţi. Este important ca sistemul de standardizare
naţional să asigure o participare efectivă a tuturor părţilor interesate
şi să reflecte poziţia naţională.

8 Ajutorul oferit de standarde în procesul de integrare

europeană

Politica esenţială a UE este de a o păstra o piaţă unică şi este

benefic pentru ţările în curs de integrare şi nou intrate în UE să
înţeleagă şi să lucreze cu principiile europene. În mod special, ţările
care doresc o cât mai rapidă integrare trebuie să aibă un interes
deosebit pentru principiile standardizării europene. Standardele sunt
unul dintre elementele de bază într-un sistem care include, printre
altele, procedurile de evaluare a conformităţii şi de supraveghere a
pieţei.

22
Comunitatea europeană şi statele membre furnizează asistenţă
tehnică considerabilă ţărilor în curs de integrare pentru a le ajuta să-
şi alinieze reglementările tehnice, standardele, structurile de evaluare
a conformităţii, procedurile, calitatea produselor şi serviciilor la
cerinţele Comunităţii Europene. Tipul de asistenţă furnizat este decis
de la caz la caz ţinând seama de situaţia şi nivelul de dezvoltare a
fiecărei ţări.

9 Beneficiile agenţilor economici implicaţi activ în

standardizare

Beneficiile standardizării sunt legate în mod esenţial de cerinţele de

integrare pe piaţă şi de reducere a costurilor prin:

 Scăderea costurilor şi realizarea de economii

Prin oferirea aceluiaşi produs pe diferite pieţe, agentul economic

poate realiza economii prin raportarea costurilor de producţie asupra
unui volum mai mare de produse care va conduce la un preţ mai mic
pe produs.
 Imagine coerentă în faţa consumatorilor

Agentul economic beneficiază în urma standardizării unui produs de

o imagine a mărcii sale omogenă şi coerentă prin care îşi păstrează
fidelitatea consumatorilor.
 Simplificarea planificării şi verificării

Prin aplicarea unei strategii de standardizare a unui produs sau

serviciu nou devine mai simplu ca acesta să fie pus în practică.

23
10 Concluzii privind implicarea agenţilor economici în
standardizare

 Agenţii economici sunt coloana vertebrală a dinamismului

economic prin susţinerea creşterii economice şi angajării
forţei de muncă. Agenţii economici trebuie să se preocupe de
activitatea de standardizare pentru a deveni din ce în ce mai
competitivi. Deoarece standardizarea este de primă
importanţă în competiţia pe piaţă, agenţii economici trebuie
să se preocupe de o instruire adecvată în acest domeniu.

 Standardele trebuie să devină instrumente apropiate pe care

agenţii economici să le poată utiliza cu uşurinţă şi pe care să
le considere un sprijin în activitatea lor. Sănătatea
economică a oricărei firme depinde de capacitatea ei de a
deveni susţinătoare activă a standardizării şi de capabilitatea
de utilizare a standardelor, astfel încât acestea să devină
instrumente de zi cu zi pentru ea.

 Procesul de standardizare oferă beneficii considerabile

mediului de afaceri, consumatorilor şi societăţii, impulsionând
inovaţia şi întărind competitivitatea economică. Acest proces
încă nu este pe deplin înţeles de cei mai mulţi potenţiali
participanţi şi beneficiari ai acestuia. Înţelegerea şi implicarea
rapidă în acest proces va conduce la obţinerea beneficiilor cu
eforturi mai reduse decât în cazul amânării acestei decizii.

24
  Standardele stau la baza economiei. Sistemul standardizării
contribuie la bunăstarea socială, intensifică competitivitatea,
ajută la liberalizarea comerţului mondial. Acest sistem este
important pentru toţi şi fiecare trebuie să înţeleagă această
importanţă şi să se implice în permanenta dezvoltare a
activităţii de standardizare.

 Activitatea de standardizare este cu atât mai eficientă cu cât

este mai puternică prin modul în care cât mai mulţi factori
participanţi la această activitate o desfăşoară împreună
pentru a ajunge la o poziţie comună. Standardele sunt
esenţiale pentru o economie sănătoasă şi pentru
promovarea comerţului.

ONS din România, cu rolul său de organizare şi coordonare a

activităţii naţionale de standardizare prin care este reprezentat
interesul naţional pe plan internaţional şi regional, este un partener
pentru toate părţile interesate care doresc să participe la această
activitate prin care se obţin beneficii şi avantaje.

25
 ONS PARTENERUL DVS.

Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială

pentru toţi agenţii economici, care trebuie să depună eforturi pentru
cunoaşterea motivaţiilor şi a implicaţiilor acesteia. Astăzi, companiile
au preluat standardizarea ca un element tehnic şi comercial
major. Ele conştientizează faptul că trebuie să joace un rol activ în
acest domeniu sau să fie gata să accepte standardizarea care se
desfăşoară fără contribuţia lor sau fără luarea în considerare a
intereselor lor. Mai mulţi factori au contribuit la definirea acestei
tendinţe:

Integrarea economică a României

Paşii alerţi spre integrarea economică

europeană şi decizia Comisiei CE de a da
standardelor o valoare decisivă în ceea ce
priveşte libera circulaţie a mărfurilor şi a
serviciilor în cadrul Uniunii au condus la
rolul cheie pe care îl joacă instrumentul
normativ. Concurenţa în creştere şi
specializarea pe care le determină vor conduce la o dezvoltare
majoră a schimburilor în cadrul Pieţei Unice. Aceste schimburi
trebuie să se conformeze anumitor reguli. Comisia CE şi-a limitat
rolul prin afirmarea obiectivelor – cerinţele esenţiale – lăsând
agenţilor economici, implicaţi în elaborarea standardelor, posibilitatea
de a specifica modalităţile şi mijloacele de atingere a obiectivelor.

26
Cerinţa calităţii

Apărută în anii ’50, cerinţa calităţii a dobândit o importanţă crescută

şi se evidenţiază din ce în ce mai mult ca un factor determinant al
competitivităţii. Dacă astăzi este uşor să compari
preţuri, este mult mai dificil să compari nivelurile
de calitate. Existenţa unui sistem de calitate de
referinţă, recunoscut unanim, reprezintă un
instrument preţios de clarificare. Acesta este exact
rolul standardelor.

Evoluţia tehnică şi tehnologică

Un alt factor pozitiv

pentru expansiunea
standardizării este
apariţia noilor tehnici şi
tehnologii. Toate
tehnicile privind
informaţia, prelucrarea şi
transmiterea la distanţă
a acesteia (prelucrarea datelor, telecomunicaţiile, căile de informaţii
etc.) implică stabilirea reţelelor. În ceea ce priveşte alte tehnici
bazate pe reţele (transmisii electronice), dezvoltarea acestora
depinde de acceptul utilizatorilor în privinţa regulilor comune care
facilitează interoperabilitatea. Într-o economie a ţărilor dezvoltate,
aceste tehnici joacă un rol considerabil, fapt atestat, spre exemplu,
de expansiunea ridicată a Electronic Data Interchange (EDI).

27
Un studiu recent efectuat în Marea Britanie de către Departamentul
Industriei şi comerţului (Departament of Trade and Industry – DTI) şi
British Standards Institution - BSI, organismul naţional de
standardizare din Marea Britanie a demonstrat importanţa uriaşă a
standardelor asupra economiei. Acest studiu, realizat în 2005, a
cuantificat rolul standardelor în economia britanică, şi anume:
- standardele contribuie anual la economia ţării cu 2,5 miliarde
lire sterline;
- 13% din creşterea productivităţii muncii este atribuită
standardelor;
- pe de altă parte standardele contribuie la construirea unor
relaţii economice durabile, îmbunătăţesc managementul şi
reduc riscurile organizaţiilor.
Standardele sunt prezente în toate aspectele vieţii de zi cu zi şi
există pentru a ne face lumea mai sigură şi mai confortabilă prin
îmbunătăţirea efectivă a numeroase produse şi servicii pe care le
folosim. Standardele acoperă o gamă foarte variată de activităţi de la
ghiduri tehnice pentru industria aero-spaţială până la specificaţii
referitoare la transmisia programelor TV, modul de tratare al
reclamaţiilor de la clienţi şi măsurile pentru haine.
De altfel rolul important al standardelor este foarte clar exprimat şi de
Ministrul Ştiinţei şi Tehnologiei din Marea Britanie, lord Sainsbury:
“ Industria standardizării, care încurajează cele mai bune practici,
este esenţială pentru eficientizarea afacerilor şi creşterea
competitivităţii. Standardele reprezintă fundamentul pe care afacerile
Marii Britanii îşi construiesc succesul, noile tehnologii şi creşterea
productivităţii. Acestea sunt în mijlocul drumului spre excelenţă şi
sunt instrumente strategice pentru afaceri.”

28
De altfel şi Acordul TBT - Acordul privind Barierele Tehnice în Calea
Comerţului (WTO TBT), recunoaşte contribuţia importantă pe care
standardele internaţionale şi sistemele de evaluarea conformităţii o
pot aduce la îmbunătăţirea eficienţei producţiei şi la facilitarea
comerţului internaţional. Codul de Bună Practică menţionează că
organismele de standardizare ar trebui să folosească, integral sau
parţial, în cazul în care există, standardele internaţionale sau când
finalizarea lor este iminentă, proiectele de standarde, ca bază pentru
standardele pe care le elaborează. De asemenea, acesta are ca
scop armonizarea standardelor, cât mai mult posibil, încurajând toate
organismele de standardizare să utilizeze la maximum resursele
disponibile în pregătirea standardelor internaţionale prin intermediul
organismelor internaţionale de standardizare.

Pentru a contribui la creşterea economică a ţării fiecare organism

naţional de standardizare îşi administrează propria colecţie de
standarde şi are acces la colecţiile altor instituţii. Acesta face
disponibilă colecţia pentru agenţii economici şi oferă o gamă largă de
servicii. Acestea pot include:

• Instrumente şi servicii de informare pentru identificarea

standardelor sau pentru anunţarea standardelor noi:
cataloage, reviste informative, servere web, materiale
promoţionale etc;
• Servicii pentru accesul la textele standardelor în diferite
formate: abonamente, format hârtie, CD-ROM, online;

29
 • Serviciile de notificare sau abonare pentru informaţii
actualizate: newsletter, e-mail-uri dedicate etc.;
• Consultanţă, incluzând exportatorii.

Servicii de informare gratuite sau contra cost?

În funcţie de tipul de informaţii dorite, răspunsul

furnizat poate fi gratuit sau poate intra în cadrul
serviciilor contra cost.

Ca regulă, informaţiile privind standardizarea şi sistemele de

certificare, identificarea anumitor informaţii
privind standardele, produsele şi serviciile
oferite de către fiecare ONS (Organism
Naţional de Standardizare) vor fi gratuite.
Publicaţiile organismelor de standardizare
(standarde, manuale, cataloage pe hârtie
etc.) sunt contra cost şi fiecare organism are propriile sale tarife.

Serviciile de documentare (bazele de date, serviciul de supraveghere

a normativelor – format de hârtie, sau electronic – şi servicii online,
servicii care adaugă valoare) vor fi, de asemenea, contra cost.

ONS – parteneriat pentru integrare

ONS sprijină societatea economică românească în procesul
complex al integrării europene prin:

 armonizarea standardelor şi îmbunătăţirea nivelului de

instruire al personalului companiilor ce activează în acest domeniu;

30
  furnizarea standardelor naţionale ce adoptă standarde
europene şi internaţionale solicitate, precum şi a informaţiilor
necesare activităţii în diferite domenii;

 elaborarea de colecţii noi de standarde în conformitate cu

legislaţia specifică în domeniile de activitate relevante;

 sprijinirea companiilor, prin consultanţă, instruire, expertiză şi

alte asemenea, în eforturile acestora de a obţine produse şi servicii
de înaltă calitate.

Activitatea de elaborarea a standardelor naţionale şi adoptare a

standardelor europene, participarea la activitatea de standardizare
europeană şi internaţională poate fi solicitată şi finanţată de:

 Autorităţile statului, pentru standardele care privesc

aspectele generale ale vieţii sociale (sănătate, protecţia vieţii şi a
mediului, securitatea muncii etc.);

 Autorităţile statului, pentru adoptarea standardelor în domeniile

reglementate de Legea 608/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor;

 Producători, importatori, exportatori pentru standardele care

stabilesc cerinţele esenţiale ale produselor care fac obiectul lor de
activitate;

 Orice agent economic, asociaţie profesională, laborator de

încercări etc. care doreşte un referenţial de condiţii în domeniile în
care are interese legitime.

31
 Standardul reprezintă regula de conduită
tehnică incontestabilă, recunoscută şi consacrată
în spectrul tehnic şi legislativ românesc.

Implementarea şi utilizarea standardelor

naţionale sunt promovate de actele normative
-cadru al infrastructurii calităţii din România:

• Legea 608/2001 – privind evaluarea conformităţii;

• OG nr. 39/1998 – privind activitatea naţională de

standardizare;

• OG nr. 38/1998 – activitatea naţională de acreditare;

• Cartea Albă a Infrastructurii Calităţii şi Evaluării Conformităţii

Produselor.

Prevederi din legislaţia în vigoare:

Art. 4 din OG nr. 38/1998 – „activitatea de acreditare se bazează

pe principiul aplicării standardelor naţionale de referinţă”,

Art. 6 din OG nr. 38/1998 – „în conformitate cu standardele

naţionale se stabilesc regulile acreditării şi criteriile de selectare a
evaluatorilor”,

Art. 4 din Legea 608/2001 – „certificare a conformităţii” –

acţiunea care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un
produs/serviciu este conform cu un anumit standard,

Art. 7 din Legea 608/2001 – „reglementările tehnice vor face

referire la standardele europene armonizate, adoptate la nivel
naţional, care conferă prezumţia de conformitate”,

32
 Cartea Albă – „în cazurile în care nu există standarde armonizate
specifice unui anumit domeniu, standardele naţionale pot oferi
prezumţia de conformitate”.
Standardizarea este o activitate de interes general care are un
impact specific asupra economiei naţionale, cât si unul general
asupra societăţii în ansamblul ei.

Serviciile şi publicaţiile cu care ONS vine în întâmpinarea economiei

româneşti vor ajuta în soluţionarea problemelor de retehnologizare,
organizare, management, certificarea conformităţii si multe altele, cu
care agenţii economici mari şi mici se confruntă zi de zi!

Obiectivele ONS din România sunt:

• Coordonarea activitãţii de
elaborare a standardelor
naţionale;

• Crearea unui climat favorabil

aplicãrii standardelor naţionale
în economie;
• Reprezentarea intereselor
economiei naţionale în
activitãţile de standardizare internaţionale şi europene.

În cadrul serviciilor importante în care un ONS se implicã în

sprijinirea organizaţiilor în procesul de aplicare a standardelor se află
instruirea si prestarea de asistenţã calificatã. În acest mod ONS
participã de fapt la efortul national de pregãtire a producãtorilor

33
români pentru accesul pe piaţa unicã europeanã, ceea ce reprezintã
interesul de bază al ţãrii noastre.

Lectorii proprii ai ONS, cât şi

colaboratorii acesteia (Universitatea
Politehnica Bucureşti, Institutul
Român de Management, Institutul de
Statisticã Matematicã al Academiei
Române, Direcţia de Sãnãtate
Publicã Bucureşti, Departamentul de
Integrare Europeanã, Institutul
Naţional de Metrologie etc.) de o înaltã ţinutã profesionalã sunt
angrenaţi în procesul de instruire. Acestea au loc într-un cadru
modern de instruire prin dotãri audio-video şi informatice şi un sistem
dinamic şi interactiv de formare, care urmãreşte implicarea directã a
participanţilor, prin efectuarea unor studii de caz şi simularea de
audituri având la bazã documentaţia corespunzãtoare.

Consultanţă specilizată în domeniul standardizării

ONS prin activitatea de standardizare

specifică poate oferi, prin consultanţă,
informaţii corecte şi complete despre un
anumit domeniu tehnic (standarde, mod de
a înţelege şi interpreta informaţiile din
standarde etc.). Consultanţa în domeniul
standardizării contribuie la:

34
 Depăşirea concurenţei în domeniul de activitate prin cunoaşterea
celor mai noi tehnologii aplicabile în domeniul de activitate;
 Obţinerea de beneficii economice prin oferirea de produse şi
servicii de calitate, competitive pe piaţa internă şi comunitară;
 Scăderea cheltuielilor prin eliminarea unor testări suplimentare în
domeniile unde există deja standarde şi prin identificarea în avans a
tendinţelor de dezvoltare incluse în standarde;
 Uşurarea comunicării între furnizori;
În conformitate cu atribuţiile legale ONS asigură următoarele servicii
de consultanţă în domeniul standardizării:
 Identificarea necesarului de standarde ţinând cont de
reglementările legale din domeniul /domeniile de interes ale
solicitanţilor;
 Interpretarea prescripţiilor din standardele din domeniul de
interes pentru standardizare;
 Documentare referitoare la gradul de coespondenţă al
standardelor române cu standardele europene şi/sau
internaţionale;
 Informaţii referitoare la stadiul în care se găsesc standardele
în momentul consultanţei: standard publicat, aprobat, anulat,
suspendat, modificat;
 Informaţii referitoare la prospectarea domeniului pe termen
scurt şi mediu/program de standardizare, adoptare a
standardelor europene, internaţionale sau române originale;
 Alte informaţii în legătură cu domeniul de interes, de exemplu
legătura dintre standarde şi reglementările în vigoare;
 Identificarea necesarului de standarde ;

35
  Indicaţii referitoare la alcătuirea unei colecţii personalizate
necesare activităţii organizaţiei care solicită sprijin în acest
sens.
Diseminarea standardelor şi a publicaţiilor din standardizare

Standardele române SR aprobate, pot fi

procurate pe bază de abonamente sau prin
vânzare la liber numai de la ONS. Abonamentele
pot fi generale (toate standardele) sau specifice
(standarde ce aparţin unuia sau mai multor
domenii). Standardele apărute în anii anteriori
pot fi, de asemenea, comandate individual,
direct la ONS.

Totodată ONS oferă posibilitatea procurării de standarde, colecţii de

standarde şi publicaţii originale ale Organismelor internaţionale şi
europene de standardizare ISO, CEI, ETSI, sau ale altor ţări cum
sunt: Franţa (NF), Germania (DIN), Anglia (BS), RUSIA (GOST),
SUA (ASTM), SUA (ANSI), SUA (API) etc., contra cost. Preţul
acestora se stabileşte având la baza preţul din Catalogul
standardelor editat de ISO, CEI, ETSI, sau de ţara respectivă plus
comision bancar şi TVA.

Revista STANDARDIZAREA este o

publicaţie lunară ce promovează utilizarea
standardelor, participarea la lucrările de
standardizare şi oferă informaţii de ultimă

36
oră referitoare la activitatea naţională şi internaţională de
standardizare. În cuprinsul revistei se regăsesc:
 articole ale specialiştilor în standardizare;
 informaţii apărute în revistele de specialitate din întreaga lume
privind standardizarea, acreditarea şi certificarea produselor şi
serviciilor;
 noutăţi privind procesul de integrare europeană;
 prezentări de standarde naţionale, europene şi internaţionale de
larg interes;
 prezentări ale directivelor europene;
 informaţii cu privire la reglementările europene şi naţionale şi
aplicarea standardelor relevante în domeniu;
 prezentarea activităţii Comitetelor Tehnice române şi
internaţionale;
 noutăţi ISO/CEI/CEN/CENELEC/ETSI şi lista standardelor ISO,
CEI şi a altor standarde străine intrate în Biblioteca ASRO.

Revista este elaborată ţinându-se cont de panorama

standardizării române, europene şi internaţionale, esenţial fiind
interesul cititorilor din organismele publice şi private. Informaţiile
oferite prin intermediul revistei STANDARDIZAREA sunt grupate
într-o mare diversitate de rubrici (acest lucru variază de la un număr
al revistei la altul, în funcţie de relevanţa contribuţiilor – studiilor – în
contextul actual din standardizarea română).
Articolele publicate în revista Standardizarea sunt semnate
de specialişti români şi străini. Contribuţiile străine sunt alese în
funcţie de relevanţa lor pentru contextul românesc, din periodice de

37
prestigiu: Enjeux, ISO Focus, Seen in the Press, CEN Networking,
ISO Management Systems, ASTM Standardization News, ANSI
Reporter şi altele.
Revista încearcă să surprindă cât mai bine tendinţele
standardizării la nivel global şi, în special, la nivel european. Prin
acest aspect, editorii revistei îşi aduc propria contribuţie la amplele
dezbateri privitoare la integrarea europeană a României.

BULETINUL STANDARDIZĂRII este de

asemenea o publicaţie lunară ce conţine:
• informaţii privind Comitetele
Tehnice naţionale şi programele lor de
lucru;
• proiectele de standarde în
anchetă publică;
• o actualizare a Catalogului
Standardelor Române prin informaţii referitoare la noile standarde
române aprobate, revizuite şi anulate;
• informaţii privind standardizarea internaţională şi europeană.
• lunar sunt prezentate informaţii despre standardele române
aprobate, amendamente şi erate ale standardelor, informaţii despre
standardele române anulate în luna anterioară.

CATALOGUL STANDARDELOR ROMÂNE, apare anual în format

hârtie sau în format electronic. Actualizarea lunară a Catalogului se
realizează prin informaţii publicate în Buletinul Standardizării –
standarde noi aprobate, standarde revizuite, standarde anulate.

38
Catalogul Standardelor Române, format hârtie este structurat în cinci
capitole:
- lista standardelor române în vigoare, grupate în ordinea
clasificării internaţionale a standardelor (ICS), care
reprezintă partea principală a catalogului ;
- lista standardelor române în vigoare în ordine numerică ;
- lista standardelor române anulate ;
- lista standardelor române traduse în limba engleză şi
clasificate după ICS.
Catalogul Standardelor Române pe CD este o aplicaţie software ce
asigură documentarea şi informarea rapidă şi eficientă a utilizatorului
prin informaţii actuale, corecte şi cuprinzătoare, în domeniul
standardizării. Căutarea se face prin
intermediul unui sistem de căutare
multicriterial care include căutarea după
indice, după corespondentul internaţional,
după lista de cuvinte întregi sau parţiale,
comitetul tehnic, clasificarea internaţională
a standardelor etc.
Informaţii ce se pot obţine consultând Catalogul Standardelor
Române, format hârtie şi/sau format electronic :
- indicativul complet al standardelor (sigla, număr
standard, an apariţie);
- titlul standardului în limba română ;
- indicele de clasificare al standardelor (ICS);
- actualizarea documentaţiilor tehnice prin folosirea de
informaţii în legătură cu starea standardului (în vigoare,
anulat);

39
 - numărul comitetului tehnic responsabil cu domeniul de
aplicare al standardului;
- modificări şi erate ale standardului;
- numărul de pagini etc.

Standardizarea face parte integrantă din politicile Uniunii Europene

pentru creşterea competitivităţii industriei şi înlăturarea barierelor
tehnice din calea comerţului. Calitatea de membru CEN şi
CENELEC a organismului naţional de standardizare, dobândită la
începutul anului 2006, conferă noi posibilităţi, din acest moment,
pentru economia românească, aceasta putând să participe efectiv la
activitatea de standardizarea europeană şi astfel să cunoască din
timp tendinţele pieţei europene şi schimbările tehnologice la care va
trebui să se adapteze, şi totodată să-şi afirme punctul de vedere
naţional. Primul pas în acest sens, din partea organizaţiilor
economice, este achiziţionarea publicaţiilor reprezentative din acest
domeniu, publicaţii pe care le-am prezentat anterior.

Traducerea standardelor

În cazul în care agenţii economici au

nevoie de un standard european sau
internaţional care nu este inclus în
programul de standardizare şi nu a fost
preluat ca standard român pot apela la ONS
pentru a putea rezolva această problemă prin
două moduri:

40
 1. pot deveni membri ai unui CT (Comitet Tehnic) naţional care
se va ocupa, la propunerea agentului/agenţilor economici de
traducerea şi adoptarea standardului respectiv ca standard
român;
2. agenţii economici pot finanţa traducerea şi preluarea
standardului respectiv, acest lucru putându-se face, conform
legislaţiei în vigoare, doar de organismul naţional de
standardizare.
În cazul în care se doreşte preluarea unui standard naţional străin
(englez, german, american etc.), ONS are disponibilitatea necesară
de a intermedia acest lucru cu organismele deţinătoare ale dreptului
de autor asupra standardului şi posibilitatea de a traduce şi prelua
standardul ca standard român. La fel dacă se doresc standarde
române originale traduse în altă limbă de circulaţie, ONS vă pune la
dispoziţie serviciul de traducere a standardelor, traducere care
beneficiază de experienţa experţilor în standardizare.

Reglementări şi standarde

Aceleaşi criterii privind siguranţa şi securitatea

lucrătorilor şi a mediului înconjurător sunt acum
valabile în întreaga comunitate europeană.
Criteriile sunt valabile pentru toţi cei care
proiectează, produc, distribuie sau operează cu
aparate şi maşini, atât cei care produc jucării sau roboţi de bucătărie,
cât şi cei care produc linii industriale complexe sau lifturi.
De regulă modul de lucru la nivel european în scopul asigurării
securităţii utilizării aparatelor şi utilajelor constă în asocierea

41
directivelor europene obligatorii cu standardele europene cu aplicare
voluntară. Aceste standarde au fost adoptate şi în România ca
standarde naţionale (SR EN) la fel ca şi în celelalte ţări din UE.
Pentru a veni în sprijinul agenţilor economici din sectoarele
industriale interesate ONS elaborează şi oferă Colecţiile de
standarde pe CD şi format hârtie ce cuprind în afara standardelor
europene de sub fiecare directivă în
parte şi baza legală, anume legea sau
hotărârea de guvern, din România,
care adoptă fiecare directivă
europeană în parte.
Orice organizaţie care a pătruns pe
piaţă şi doreşte să-şi menţină poziţia sau să şi-o îmbunătăţească
trebuie să deţină şi să actualizeze permanent două colecţii de bază:
 colecţia actelor normative care reglementează activitatea
desfăşurată de organizaţie;
 colecţia standardelor care asigură
conformitatea cu cerinţele din actele
normative.
Bineînţeles utilizarea standardelor europene
este voluntară. De aceea, pentru respectarea
cerinţelor esenţiale din directivele europene, producătorii pot alege
orice soluţie tehnică. Această ultimă variantă poate părea
confortabilă pentru agentul economic, dar asta doar la prima vedere.
Utilizarea altor specificaţii decât cele din standarde implică şi
demonstrarea, de cele mai multe ori prin încercări repetate şi
costisitoare, faptului că produsele obţinute sunt în conformitate cu
cerinţele esenţiale; pe când produsele realizate în conformitate cu

42
 standardele armonizate beneficiază de
prezumţia de conformitate cu cerinţele
esenţiale din directivele europene.
Prin respectarea cerinţelor esenţiale care
se referă în mod special la sănătate,
securitate şi mediu, directivele conferă
consumatorilor o mai mare încredere în produsele introduse pe piaţă.
Standardele furnizează un plus de garanţie în ceea ce priveşte
calitatea produselor şi/sau serviciilor oferite.
Pentru a facilita accesul tuturor agenţilor economici la standardele de
care este nevoie, ONS realizează la cerere colecţii personalizate
care să cuprindă standardele specifice unui anumit domeniu de
activitate, sau doar standardele care nu se află la momentul cererii în
colecţia agentului economic.

Sisteme de management

43
Doriţi să vă selectaţi furnizorii, doriţi să folosiţi doar produse şi servicii
de calitate?, atunci cu siguranţă
trebuie să utilizaţi standardele din
familia SR ISO 9000. Ce înseamnă
aceste standarde? Cum vă pot ele
ajuta ? Cum puteţi fi sigur că furnizorii
dvs. vor înţelege tot ceea ce doriţi de
la ei şi cum vor putea fi capabili
aceştia să vă satisfacă toate cerinţele ? Toate aceste informaţii şi
multe altele le veţi găsi apelând colecţiile tematice în domeniul
managementului calităţii, managementului de mediu şi evaluarea
conformităţii.
Organizaţiile din întreaga lume caută să-şi integreze sistemele de
management în scopul creşterii eficienţei şi eficacităţii, utilizând
standardele din familia ISO 9000 (calitate), ISO 14000 (mediu) şi
OHSAS (sănătate ocupaţională şi securitate). În acest scop ONS
oferă partenerilor săi mijloacele de a-şi îndeplinii obiectivele în mod
consecvent în domeniul calităţii, mediului şi asigurării sănătăţii
ocupaţionale, astfel organizaţia asigură părţile externe că este în
măsură să-şi îndeplinească cerinţele incluzând şi reglementările
legale, prin furnizarea colecţiile de mai sus, în limba română,
actualizate conform standardizării europene şi/sau internaţionale şi
totodată prin furnizarea de servicii de certificare.

Certificarea sistemelor de management dintr-o organizaţie va aduce

multiple beneficii acesteia:
 recunoaşterea competitivităţii societăţii pe plan naţional, iar
în viitor şi în spaţiul
european şi internaţional;

44
  creşterea încrederii partenerilor de afaceri în capacitatea
societăţii de a furniza servicii competitive;
 crearea unei imagini mai bune şi credibilităţi crescute în
mediul de afaceri;
 promovarea unor produse şi servicii ecologice competitive pe
piaţa europeană;
 prevenirea accidentelor de muncă;
 asigurarea unui instrument performant care atestă calitatea
şi performanţa produselor într-un mediu de muncă adecvat
din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Prin politica lor, Organismele de certificare din ONS respectă
principiul de imparţialitate şi asigură accesul la serviciile de certificare
în mod nediscriminatoriu. Echipele Organismelor de certificare sunt
formate din personal permanent şi numeroşi colaboratori externi -
auditori şi experţi - cu o înaltă calificare în diverse domenii de
activitate.
ONS acordă la cerere, în urma unui proces de certificare, mărcile
naţionale de conformitate SR şi SR-S.

Marca SR este destinată produselor Marca SR-S este destinată produselor

conforme cu cerinţele din standardele conforme cu cerinţele din standardele
române de produs române de securitate

Mărcile SR şi SR-S sunt proprietatea exclusivă a Organismului

Naţional de Standardizare din România conform Legii nr. 355/2002
pentru aprobarea O.G. nr. 39/1998, sunt înregistrate la OSIM şi sunt

45
similare mărcilor naţionale acordate de către organismele de
standardizare din ţările europene.

46