Sunteți pe pagina 1din 2

Conţinuturi implicite

DOMENIUL COMUNICARE

comunicarea orală
 comunicarea nonverbală;
 comunicarea paraverbală;
 adaptarea mesajului la variabilele contextului comunicativ;
 monologul (de exemplu, în autoprezentare);
 contexte comunicative de tipul: şcoală online, la telefon/robotul telefonic, Skype/ Messenger, la
radio etc.
comunicarea scrisă
 scrierea folosind mijloace tehnice (tastatura laptopului/ calculatorului, a telefonului mobil etc.);
 aşezarea în pagină a unui text tehnoredactat;
 scrierea funcţională: replică pe Messenger, replica/ postare pe Facebook etc. ;
 scrierea imaginativă: diferite tipuri de compuneri;
 scrierea despre textul literar: fişe de lectură; jurnal de lectură; rezumat; povestire; caracterizare de
personaj etc.

Conţinuturi implicite
DOMENIUL LITERATURA PENTRU COPII/ TEORIA LITERATURII

 genul epic şi speciile sale literare, în proză sau în versuri: schiţa, basmul, povestea, povestirea,
fabula, romanul, snoava, nuvela, parabola, balada etc;
 genul liric şi speciile sale literare, în proză sau în versuri: lirica peisagistică/pastelul, lirica
portretistică, lirica de tip contextual;
 genul dramatic şi speciile/realizările sale literare, în proză sau în versuri: text dramatic propriu-zis
(comedie, feerie), teatru pentru şcolari/scenete în cadrul unor proiecte, text dramatizat;
 caracteristicile genurilor şi ale speciilor literare – planul conţinutului (temă, motive, subiect, conflict,
acţiune, personaj etc.) şi planul formei (moduri de expunere, asociere text-imagine, valori stilistice
etc.);
 diferite ipostaze ale limbajului artistic actualizate în textele suport: figuri de stil, imagini artistice,
elemente de prozodie, elemente de limbă română etc.;
 alte texte nonliterare (textele practic-utilitare, textele formative);

Conţinuturi implicite
DOMENIUL LIMBA ROMÂNĂ

(a) nivelul fonetic/fonologic


 accentul;
 alte ortograme decât cele din programe;
 alte semne de punctuaţie + alte contexte de întrebuinţare;
 semnele de ortografie + contexte ale folosirii acestora;
 proprietăţile sunetului (durata, intensitatea, înălţimea, timbrul);
 alte vocale în hiat, alţi diftongi, triftongi;
(b) nivelul lexical-semantic
 expresia (ca unitate lexicală);
 vocabularul fundamental, masa vocabularului;
 mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului ;
 mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului ;
 alte relaţii semantice: paronimia, polisemia, pleonasmul;
(c) nivelul morfologic
 alte părţile de vorbire: numeralul, articolul, adverbul, interjecţia, prepoziţia, conjuncţia;
 alte tipuri – în cazul părţilor de vorbire din programe (substantivul simplu, compus, epicen, mobil;
pronumele reflexiv, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, de întărire, demonstrativ, negativ şi
adjectivele pronominale corespunzătoare; numeralul colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial/
iterativ, fracţionar; verbul copulativ/ auxiliar, tranzitiv/ intranzitiv, personal/ impersonal);
 alte categorii gramaticale: cazul, gradele de comparaţie, diateza, modul;
 alte realizări ale categoriilor gramaticale din programe (timpul trecut – imperfect, perfect simplu,
perfect compus, mai mult ca perfect; timpul viitor – I, II, literar/ popular; timpul prezent/perfect al
modurilor conjunctiv, condiţional-optativ, infinitiv)
!!! Utilizarea corectă a tuturor părţilor de vorbire şi a categoriilor gramaticale!!!
(d) nivelul sintactic
 propoziţia (propoziţia formată din 1-2-3 cuvinte; propoziţia simplă/ dezvoltată,
exclamativă/neexclamativă, enunţiativă propriu-zisă/ dubitativă/ optativă/ imperativă, interogativă
propriu-zisă/ dubitativă/ optativă/ retorică, principală/ secundară, principală/ regentă etc.); fraza;
 părţile principale/secundare de propoziţie (subiect exprimat prin pronume, numeral, verb, interjecţie,
subiect inclus/ subînţeles; predicat verbal/ nominal; predicat exprimat prin interjecţie predicativă/
adverb predicativ; atribut substantival/ pronominal/ verbal/ adverbial/ interjecţional; complement
exprimat prin substantiv, pronume, numeral, verb, adjectiv, adverb, interjecţie);
 funcţii sintactice (subiect, predicat, nume predicativ, atribut, complement
direct/indirect/prepoziţional/de agent/circumstanţial de loc/timp/mod/cauză/scop etc.);
 raporturi sintactice; de inerenţă/ interdependenţă, de coordonare, de subordonare, de incidenţă etc.;
!!! utilizare corectă!!!
(e) nivelul stilistic
 stiluri ale limbajului oral: stilul conversaţiei familiare/ curente/ oficiale, stilul beletristic oral;
 stiluri ale limbajului scris: stilul beletristic scris, stilul ştiinţific, stilul publicistic;
 valenţele expresiv-stilistice ale limbii române:
 figuri de stil (personificare, epitet, comparaţie, metaforă, antiteză, enumeraţie, repetiţie,
hiperbolă etc.);
 caracteristici prozodice (tipuri de rimă, ritm etc.; structuri rimate/ ritmate) etc.

S-ar putea să vă placă și