Dictionar contabilitate

Active circulante (curente): numerar si alte active care se estimeaza ca vor fi transformate
innumerar, in maxim un an , cum ar fi creantele, stocurle instrumentele financiare tranzactionabile.De
regula activele curente nu sunt foarte profitabile, dar tind sa confere lichiditate si siguranta
operatiunilor unei societati

Mijloacele
reprezintă patrimoniul entităţii văzut ca existenţă concretă, fizică. Într-o abordare
mairecentă, prin mijloace (sau active) se înţeleg bunuri, drepturi sau valori
controlate de întreprindere ca
rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii
economice viitoare
pentru întreprindere. Aceasta înseamnă că, pentru a recunoaşte în contabilitate un
element de mijloace
(de activ) este necesar să se îndeplinească următoarele condiţii:
- elementul să provină dintr-o tranzacţie anterioară, dintr-un eveniment deja trecut;
- să fie probabilă generarea de către elementul respectiv a unor cîştiguri viitoare prin
utilizarea în
producţie sau în prestarea de servicii, prin schimbarea cu alte active, prin folosirea
lui pentru stingerea
unor datorii;
- elementului i se poate atribui, de o manieră credibilă, un cost sau o valoare.

Pentru a clasifica mijloacele, reţinem drept prim criteriu durata pe care unitatea îşi
propune să le deţină, completat cu numărul de cicluri economice la care participă.
Identificăm astfel, douăcategorii mari de mijloace:

- mijloacele imobilizate (imobilizările) care rămîn în unitate pe o perioadă mai

mare de un an şiparticipă la mai multe cicluri de producţie;
- mijloacele circulante care se utilizează într-o perioadă mai mică de un an şi
participă, deregulă, la un singur ciclu de producţie (chiar dacă uneori, durata
acestuia depăşeşte un an).
La rîndul lor, mijloacele imobilizate se împart, în funcţie de natura lor, în trei
categorii:
- imobilizări necorporale;
- imobilizări corporale;
- imobilizări financiare.

U.T.M. 521.8. 930

Mod. Coala N.Document Semnat Data
A efectuat Bliznicenco V Litera Coala Coli
A verificat
MIJLOACE
T. contr. CIRCULANTE U.T.M. F.I.M.M.
Aprobat gr. TOT-082
 În cadrul mijloacelor circulante distingem, de asemenea, trei categorii, în funcţie de
forma concretă pe care o îmbracă:
- mijloace circulante materiale (stocuri);
- mijloace circulante în decontare (creanţe);
- mijloace circulante financiare (de trezorerie);

O sistematizare a clasificării mijloacelor şi resurselor se prezintă astfel:

MIJLOACE RESURSE

Mijloace imobilizate (imobilizări) Resurse proprii (capitaluri proprii)

1. Imobilizări necorporale 7. Resurse proprii ale activităţii
2. Imobilizări corporale 8. Resurse proprii cu destinaţie specială
3. Imobilizări financiare

Mijloace circulante Resurse străine (datorii)

4. Mijloace circulante materiale (stocuri) 9. Resurse străine în credite
5. Mijloace circulante în decontare (creanţe) 10. Resurse străine în angajamente
6. Mijloace circulante financiare (de trezorerie)

TOTAL MIJLOACE = TOTAL RESURSE

Mijloacele circulante sînt bunuri si valori care rãmîn în unitatea patrimonialã pe

termen scurt, de pînã la un an, participînd, de regulã, la un singur ciclu de producþie
(chiar dacã acesta depãºeºte anul).
4. Mijloacele circulante materiale (stocurile) reprezintã bunuri destinate utilizãrii în
procesul deproducþie sau vînzãrii în aceeaºi stare ºi care participã, de regulã, la un
singur ciclu de producþie.

4.1. Materiile prime sînt bunuri care se consumã la prima utilizare, participã direct
la obþinereaprodusului finit ºi se regãsesc în acesta, integral sau parþial, în forma
iniþialã sau transformate.

4.2. Materiale consumabile participã sau ajutã la procesul de fabricaþie, se consumã

ºi ele laprima utilizare dar nu se regãsesc în produsul finit (materiale auxiliare,
combustibili, materiale pentruambalat, piese de schimb, seminþe ºi materiale de
plantat, furaje, alte materiale consumabile).

4.3. Producþia în curs de execuþie este producþia care nu a parcurs toate fazele
procesului defabricaþie, urmînd sã fie supusã în continuare unor prelucrãri. Intrã aici
ºi produsele nesupuse probelorºi recepþiei tehnice sau necompletate în întregime.

4.4. Semifabricatele sînt produse care au parcurs doar o parte din fazele procesului
de fabricaþie,sînt recepþionate ca atare (pe bazã de documente justificative) ºi sînt

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 destinate fie vînzãrii ca atare, fieutilizãrii în continuare în altã fazã a procesului de
producþie.

4.5. Produsele finite sînt bunuri care au parcurs toate fazele procesului de fabricaþie
ºi nu mai aunevoie de prelucrãri ulterioare în cadrul unitãþii patrimoniale, sînt
corespunzãtoare din punct de vederecalitativ ºi au fost recepþionate la magazia de
produse pe bazã de documente justificative.
4.6. Produsele reziduale se compun din rebuturi, deºeuri, materiale recuperabile ºi
refolosibile.

4.7. Stocuri aflate la terþi. Apar situaþii în care întreprinderea este proprietara unor
elemente destoc, dar aceste bunuri nu se aflã în depozitele proprii ci la alte persoane
fizice sau juridice, în vedereapãstrãrii, prelucrãrii, vînzãrii etc.

4.8. Animale ºi pãsãri, respectiv animalele nãscute ºi cele tinere de orice fel (viþei,
miei, purcei,mînji ºi altele), animalele ºi pãsãrile la îngrãºat, coloniile de albine.
4 În IAS/IFRS se foloseºte termenul de valoare justã prin care înþelegem suma la
care poate fi tranzacþionat un activ sau
decontatã o datorie, de bunãvoie, între pãrþi aflate în cunoºtinþã de cauzã, în cadrul
unei tranzacþii în care preþul este
determinat obiectiv (vezi OMFP 94/2001).
Bazele contabilitãþii – seminar pagina

4.9. Mãrfurile sînt bunuri cumpãrate pentru a fi vîndute în aceeaºi stare sau dupã
transformãrineesenþiale.

4.10. Ambalaje. În aceastã categorie se încadreazã bunurile destinate protecþiei,

transportului,prezentãrii altor bunuri ºi care circulã în regim de restituire, adicã sînt
refolosibile ºi pot fi pãstrate deterþi, cu obligaþia restituirii lor.
Se asimileazã stocurilor ºi:

4.11. Obiectele de inventar care reprezintã bunuri care nu îndeplinesc decît una din
condiþiile necesare pentru a fi considerate mijloace fixe, precum ºi bunurile
asimilate acestora (echipamentul de protecþie, echipamentul de lucru, aparate de
mãsurã ºi control etc.). Tot aici se încadreazã ºi baracamentele ºi amenajãrile
provizorii care sînt bunuri achiziþionate sau construite de unitãþile patrimoniale
pentru executarea lucrãrilor ºi prestaþiilor de construcþii.

5. Mijloacele circulante în decontare (creanþele pe termen mai mic de un an) sînt

drepturile exprimate în bani pe care le are unitatea patrimonialã asupra altor
persoane ºi care îi permit acesteia sã cearã plata unor sume de bani sau livrarea de
bunuri ori servicii.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 5.1. Clienþi. În aceastã structurã se regãsesc drepturile întreprinderii de a cere
clienþilor sã-i plãteascã sumele reprezentînd preþul bunurilor livrate, serviciilor
prestate sau lucrãrilor executate acestora.
Creanþele din aceastã categorie se înregistreazã, de regulã, pe baza facturii fiscale
sau afacturii. Se consemneazã aici doar creanþele rezultate din vînzãri de bunuri sau
servicii care fac obiectul activitãþii de bazã a întreprinderii (creanþe de exploatare).
5.2. Efectele de primit sînt creanþele faþã de clienþii cãrora li s-a acordat un termen
de platã mai îndepãrtat. Pentru înregistrarea creanþei în aceastã structurã,
înþelegerea dintre întreprindere ºi client trebuie sã fie consemnatã într-un document
distinct: efectul de comerþ (cambie sau bilet la ordin).
Efectul comercial este un înscris prin care o persoanã (tras) se angajeazã ca, la o
scadenþã datã, sã achite o sumã de bani unei alte persoane (beneficiar), eventual la
ordinul unei a treia personae (trãgãtor).

5.3. Clienþi incerþi. Atunci cînd întreprinderea nu mai are certitudinea cã va încasa
sumele pe care i le datoreazã unii clienþi, creanþa faþã de aceºtia se considerã
depreciatã ºi se separã în aceastã structurã distinctã.

5.4. Clienþi – facturi de întocmit reprezintã creanþa rezultatã în urma livrãrii de

bunuri pentru care nu s-a întocmit încã factura. Situaþia trebuie sã rãmînã
excepþionalã ºi documentul care se va emite la vînzare este avizul de însoþire.

Factura trebuie întocmitã, în mod obligatoriu, în termen de cinci zile

de la data livrãrii, dar nu mai tîrziu de sfîrºitul lunii în care s-a fãcut livrarea,
moment în care creanþa
aceasta se transferã la postul Clienþi.
5.5. Furnizori – debitori. În aceastã structurã se consemneazã creanþele faþã de
furnizori rezultate, de exemplu, din avansurile plãtite acestora.

5.6. Avansuri acordate personalului reprezintã dreptul unitãþii patrimoniale ca, la

sfîrºitul lunii, sã reþinã din sumele totale datorate angajaþilor pentru munca depusã
în cursul lunii, sumele plãtite déjà ca avans (sau chenzina I).

5.7. Alte creanþe faþã de personal cuprind alte drepturi ale unitãþii faþã de angajaþi
rezultate, de exemplu, din vînzãri de bunuri sau prestãri de servicii cãtre aceºtia, din
imputaþii fãcute acestora etc.

5.8. Alte creanþe sociale sînt creanþe faþã de bugetul asigurãrilor sociale.

5.9. Taxa pe valoarea adãugatã (TVA) deductibilã este dreptul unitãþii ca, la sfîrºitul
lunii, sã reþinã taxa aferentã cumpãrãrilor (sau deductibilã), din taxa aferentã
vînzãrilor (sau colectatã), în vederea stabilirii obligaþiei de platã faþã de bugetul
statului.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 5.10. TVA de recuperat reprezintã diferenþa, calculatã la sfîrºitul lunii, dintre taxa
deductibilã, mai mare, ºi taxa colectatã, mai micã.

5.11. Subvenþii. În aceastã structurã se înregistreazã dreptul unitãþii rezultat din

angajamentul statului sau al altei entitãþi de a-i oferi sume de bani sau bunuri, cu
titlu gratuit.

5.12. Decontãri cu asocitii privind capitalul. La înfiinþarea societãþilor comerciale,

asociaþii sau acþionarii îºi iau angajamentul de a pune la dispoziþia acestora
aporturi în bani sau în naturã. Pînã la vãrsarea efectivã a acestor aporturi, societatea
comercialã are dreptul de a cere asociaþilor sau acþionarilor sã facã vãrsãmintele
respective, drept care se regãseºte ca o creanþã asupra lor.

5.13. Debitori diverºi. Aici se înregistreazã creanþele în afara exploatãrii, adicã cele
rezultate din operaþiuni mai puþin obiºnuite cum ar fi vînzarea de imobilizãri sau
dreptul da a primi despãgubiri de la alte persoane etc.

6. Mijloacele circulante de trezorerie (financiare) sînt formate din elemente de

naturã financiarã pe care întreprinderea le deþine pe termen scurt:

6.1.Investiţiile financiare pe termen scurt (sau titlurile de plasament) sînt titluri de

valoare (acţiuni, obligaţiuni, certificate de trezorerie, alte titluri) deţinute în vederea
realizării de profituri pe termen scurt.

6.2. Cecuri de încasat. Se încadrează aici cecurile primite de întreprindere şi pe

care le-a depus la bancă, în vederea transformării lor în bani.

6.3.Efecte depuse spre încasare sînt efectele de comerţ ajunse la scadenţă şi pe

care unitatea patrimonială le trimite la bancă pentru ca aceasta să se ocupe de
transformarea lor în bani.

6.4.Efecte depuse spre scontare sînt efectele de comerţ neajunse la scadenţă şi pe

care unitatea patrimonială doreşte să le transforme în bani. Operaţiunea este posibilă
prin scontarea acestora pe lîngă o bancă.

6.5.Conturi la bănci în lei. Această structură reflectă disponibilul pe care unitatea

patrimonială îl are la bănci în lei.

6.6.Conturi la bănci în devize. Intră aici disponibilul pe care unitatea patrimonială

îl are la bănci în devize.

6.7.Dobînzi de încasat: dreptul de a primi dobînzi de la bănci sau de la alte

persoane fizice sau juridice.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 6.8.Casa în lei şi în devize. Este vorba despre numerarul (lei sau devize) de care
unitatea patrimonială dispune în casierie.

6.9.Alte valori: timbre fiscale şi poştale, bilete de călătorie, alte valori, bonuri
valorice, tichete de masă.

6.10. Acreditive în lei şi în devize. Acreditivele sînt conturi deschise la bănci

pentru o operaţiune specifică şi din care nu se pot face plăţi decît pe destinaţia
pentru care au fost deschise şi atunci cînd se îndeplinesc anumite condiţii.

6.11. Avansuri de trezorerie. Sînt sumele avansate unor angajaţi pentru a face plăţi
în numele întreprinderii.

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA
CONTURILOR DE ACTIVE CIRCULANTE

Aceste conturi evidenţiază bunurile şi valorile economice de folosinţă

temporară, cu durata de cel mult 1 an. În structura bilanţieră se găsesc
următoarele forme de active circulante:
 Sub formă materială: mat. prime, mărfuri, materiale, produse.
 Sub formă de creanţe în relaţii cu terţii: clienţi, debitori, etc.
 Sub formă bănească:
 Investiţii financiare pe t.s.
 Casa şi conturile la bănci.

În raport de această structură, conturile de active circulante se împart în:

I. Conturile de stocuri

- sunt conturi de active circulante, cu funcţie contabilă de A

- se debitează cu operaţiile de intrare în patrimoniu a stocurilor, la cost de
achiziţie prin: cumpărare, producţie proprie, aport al acţionarilor, plusuri
constatate la inventariere;
- se creditează cu operaţiile privind ieşirea de stocuri prin: consum,
vânzare, minusuri la inventariere;
- au sold final debitor, care exprimă valoarea stocurilor existente în
gestiunea întreprinderii.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 EXEMPLUL 1
O s.c. cumpără de la un furnizor un lot de materii prime, în valoare de
4.000lei, TVA 19%. Din acest stoc, se dau în consum materii prime în valoare de
3.000lei.

EXEMPLUL 2
Din procesul de producţie rezultă produse finite la costul de producţie de
1.500lei.

Contul care se foloseşte pentru a înregistra variaţia stocurilor de produse

finite obţinute şi vândute este 711 Variaţia stocurilor, cont bifuncţional, în sensul
că poate prezenta la sfârşitul lunii fie sold final creditor, fie sold final debitor:
- se creditează cu val p.f. obţinute în cursul lunii
- se debitează cu valoarea p.f. vândute în cursul lunii
- SFC = val p.f. obţinute şi nevândute (aflate în stoc)
- SFD = val p.f. obţinute în perioadele anterioare şi vândute în perioada
curentă.

EXEMPLUL 3
Soc. comercială cumpără de la un furnizor mărfuri, la costul de achiziţie de
10.000lei, TVA 19%. Datoria faţă de furnizor se plăteşte din contul curent de la
bancă (contul 512 CCB), care are un sold iniţial debitor de 50.000lei.

II. Conturile de creanţe

- evidenţiază relaţiile de decontare ale societăţii cu clienţii şi cu alte terţe

persoane, privind creanţele constituite ca urmare a valorilor avansate
temporar acestora şi de la care se aşteaptă un echivalent valoric
- sunt conturi de active circulante, cu funcţie contabilă de A
- se debitează la constituirea creanţei faţă de terţe persoane
- se creditează la încasarea creanţei
- SFD = creanţele aflate în curs de încasare

EXEMPLUL 4
Din p.f. existente în depozit, societatea vinde unui client un lot de p.f. la
preţul de vânzare de 900ei, TVA 19%. Costul de producţie al p.f. vândute este de
700lei. Societatea primeşte de la client un efect comercial sub forma unei cambii, cu
scadenţa la 45 de zile. Încasarea cambiei se face prin contul curent de la bancă.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 EXEMPLUL 5
Societatea vinde unui client, întregul stoc de mărfuri pe care îl are în depozit,
la preţul de vânzare de 12.000lei, TVA 19%. Încasarea va avea loc ulterior, prin
CCB.

III. Conturile de trezorerie

A. Conturile de investiţii financiare pe termen scurt

- sunt conturi de active circulante, cu funcţie contabilă de A

- se debitează cu operaţiile privind achiziţia de titluri financiare pe t.s.
(acţiuni, obligaţiuni, acţiuni proprii răscumpărate)
- se creditează cu operaţiile privind cedarea titlurilor financiare pe t.s.
- SFD = valoarea titlurilor financiare pe termen scurt deţinute de societate

EXEMPLUL 6
La data de 3.09.2005 societatea A achiziţionează de pe piaţa de capital 100 de
acţiuni emise de societatea B, la preţul unitar de 7lei/acţiune, cu plata directă din
disponibilul de la bancă.
În data 15.11.2005 societatea A vinde acţiunile prin intermediul Bursei, la
preţul de vânzare unitar de 9,5lei, cu încasare imediată. Variantă: preţul de vânzare
unitar este de 6lei.

B. Conturile de disponibilităţi băneşti

- evidenţiază disponibilităţile băneşti ale întreprinderii, au funcţie contabilă

de A
- se debitează cu operaţiile de încasări de disponibilităţi
- se creditează cu operaţiile de plăţi efectuate de societate
- SFD = lichidităţile aflate în conturi la bănci şi în casieria societăţii sau sub
formă de valori de încasat (cecuri de încasat).

EXCEPŢIE face contul 5121 Conturi curente la bănci în lei, în cazul în care este
folosit şi ca instrument privind creditele de trezorerie pe termen scurt acordate de
bancă societăţii. În acest caz, contul are funcţie contabilă de A/D (bifuncţional), în
sensul că poate prezenta la sfârşitul lunii sold final creditor, care exprimă valoarea
creditului de trezorerie acordat de bancă societăţii.

EXEMPLUL 7
Societatea vinde unui client produsele finite pe care le mai are în stoc la preţul de
vânzare 1.000lei, TVA 19%, pentru care primeşte de la client un cec bancar.
Ulterior, societatea încasează cecul prin intermediul băncii. Comisionul reţinut de
bancă este de 0.5% din valoarea tranzacţiei.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 EXEMPLUL 8
Casierul societăţii ridică din bancă suma de 50 lei pe care o depune în casierie.
ATENŢIE: pentru a evidenţia tranzacţionarea unei sume dintr-un cont de
disponibilităţi băneşti în alt cont de disponibilităţi băneşti se foloseşte contul 581
Viramente interne.

Bibliografie :

http://www.translators.md/pubeng2.htm
http://www.fisc.md/ro/lege/acte_legislative/hotariri/hotarirea3/
http://www.dictionare-online.ro/1-Accize-4.html

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data