1 al progresului social şi spre aceasta trebuie să-şi
iunie 1865, Ciripcău, județul Soroca, Basarabia - îndrepte toată atenţia un revoluţionar, in general d. 26 iunie 1936, Bucov, județul Prahova) a fost un oamenii politici progresişti care îşi propun să om politic, jurist, savant și scriitor român. În servească poporul. Acest crez a stat la baza tinerețe, pentru participarea la mișcarea ideologiei poporaniste, lansată de Constantin Stere revoluționară narodnicistă, este condamnat de la sfirşitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a autoritățile țariste la ani grei de închisoare și rămas credincios pînă la sfîrşitul vieţii. surghiun în Siberia (1886-1892). Personalitate deosebit de complexă, cu activitate La întoarcere se stabilește la Iași unde-și face multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, studiile la Facultatea de drept. În 1897 susține teza scriitor şi om politic — Constantin Stere s-a situat de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la pe linia unei tradiţii vechi şi nezdruncinate, a profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector. În intelectualului angajat. 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică Sfîrşitul vieţii şi-l petrece retras şi izolat de remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul frămintarile politice la Bucov, judeţul Prahova. revistei "Viața românească", apărută la 1 martie Sensul retragerii lui Constantin Stere în conacul de 1906. la Bucov este sensul unei totale renunţări la mediul politic al regimului burghezo-moşieresc de la care A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie nu mai putea aştepta nimic. S-a stins din viaţă la 26 - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în iunie 1936, la Bucov. Unirea Basarabiei cu România.
iunie 1865, Ciripcău, județul Soroca, Basarabia - d. 26 iunie 1936, Bucov Prahova) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționara narodnicistă, este condamnat de autoritățile țariste la ani grei de închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892).
A făcut parte din partidul liberal, a înfiinţat partidul
ţărănesc, a luptat pentru organizarea politică a ţărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerinţelor esenţiale ale revoluţiei burghezo-democratice: reforma agrară şi votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucînd un rol important în Unirea Basarabiei cu România.
La sfirşitul secolului al XIX-lea şi în primul deceniu
al secolului al XX-lea, cînd ani de-a rîndul România a fost zguduită de puternice şi repetate răscoale ţărăneşti culminînd cu marea răscoală ţărănească din 1907, iar viaţa politică a ţării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o ţară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populaţia generală a ţării, Constantin Stere considera că ţărănimea este factorul fundamental
Ion Inculeţ, preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia la momentul Unirii cu România, a rămas în conştiinţa publică prin contribuţia sa la înfăptuirea acestui act istoric, însă destinul a făcut ca el să fie martor