Vezi pe larg Virgil Madgearu, Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial, Bucureşti, 1940

Nicolae Păun, Veniturile bugetare guvernamentale ale României în perioada interbelică, în A.I.I.C. nr. XXX, 1990-
1994, p.139
În serviciul patriei. Dare de seamă asupra realizărilor înfăptuite în judeţul Satu Mare. 1933 - 1937, Prefectura Satu
Mare, 1937
Ibidem
Iancu Gheorghe, G. Cipăianu, La Consolidation de l’union de la Transzlvanie et de la Roumanie (1918-1919),
Temoignages francais, Ed Enciclopedică, Bucureşti, 1990 pp 149
Ciubotă Viorel, Dulgău Bujor, Marinescu Vasil Sergiu, Radosav Doru, Lupta românilor din judeţul Satu Mare
pentru făurirea statului naţional unitar român. Documente 1848-1918, DGAS, Bucureşti, 1989, doc. nr.337, p.466-
467; doc. nr.338, p.468-470
Radosav Doru, Ciubotă Viorel - 1918 în Sătmar, pp.58
Ibidem
Ciubotă Viorel, Dulgău Bujor, Marinescu Vasil Sergiu, Radosav Doru, Lupta românilor din judeţul Satu mare pentru
făurirea statului naţional unitar român. Documente 1848-1918, DGAS, Bucureşti 1989, doc. 337, p.446-467; doc nr
338, p.468-470
Viorel Ciubotă - Lupta românilor sătmăreni pentru unire, Ed. Muzeului Judeţean 2004, pp. 290
Direcţia Judeţeană Satu Mare a Arhivelor Naţionale (în continuare se va cita DJSMAN), fond Primăria
Municipiului Satu Mare (în continuare PMSM), seria Directoriul, dos. nr. 5/1919, f. 15-16
Conform Radosav Doru, Ciubotă Viorel – 1918 în Sătmar – (Arh. ST. Baia Mare, fond Consiliul Naţional român
cercual Seini, act nr 18/1918, f. 9)
Radosav Doru, Ciubotă Viorel, op. cit. pp 59
Ibidem
Ibidem
Radosav Doru, Ciubotă Viorel, op. cit. pp 129
Ibidem
Augustin Ferenţiu, primul primar al municipiului Satu Mare de după eliberare (19 aprilie 1919),vede lumina zilei în
localitatea Mădăras, la 28 august 1872. Absolvent al Facultăţii de Drept din Budapesta, Ferenţiu va intra în
administraţia orăşenească cu data de 1 aprilie 1902. Din 1908 a fost numit notar al consiliului orăşenesc, iar mai
târziu a fost consilier economic. Din încredinţarea Consiliului Dirigent va fi numit primar la 19 aprilie 1919, funcţie
pe care o va deţine timp de 10 ani, până la 1 septembrie 1929. Ulterior, va fi din nou primar în perioada 1 august
1930 – 23 mai 1931. S-a remarcat ca un excelent gospodar, contribuind substanţial la înflorirea economică şi sub
aspect edilitar a oraşului de pe Someş. În perioada interbelică, A. Ferenţiu a activat în cadrul PNŢ, fiind un timp
preşedintele organizaţiei orăşeneşti., conform Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, Oameni din Sătmar, Satu
Mare, 2000, p.98 –99
Conform Ciubotă Viorel, op. cit. pp. 441-442
DJSMAN, fond Prefectura Judeţului Satu Mare, dos. Nr.4/1918, f.10
Ciubotă Viorel, op. cit., pp. 442-443
Născut la 24 decembrie 1874 în comuna Hideaga, comitatul Satu Mare (actualmente judeţul Maramureş), Teofil
Dragoş este fiul lui Gabriel şi al Mariei Dragoş. Şcoala primară o face în localitatea natală, iar cea medie la Baia
Mare, după care urmează studiile superioare la budapesta şi Viena. În 1900 obţine diploma de avocat la Budapesta,
devenind apoi doctor în drept. Din acel an practică avocatura în Baia Mare, fiind “unul dintre cei mai remarcabili
membri ai baroului din Satu Mare”. De asemenea, este considerat unul din factorii diriguitori ai vieţii sociale şi
politice din Baia Mare, fiind înnobilat, în timpul administraţiei austro-ungare, cu domeniile Dragomireşti şi Deseşti.
Proaspăt absolvent, devine membru al Partidului Naţional Român, reuşind în scurt timp să câştige încrederea lui
Vasile Lucaciu, liderul politic incontestabil al Sătmarului. Astfel, la doar 28 de ani Teofil Dragoş devine consilierul
politic şi juridic al lui Vasile Lucaciu, fapt ce îi conferă un statut aparte în cadrul P.N.R.. La 31 august 1909 este ales
vicepreşedinte al P.N.R. comitatens Satu Mare, iar la 12 noiembrie 1918 va deţine aceeaşi funcţie în Consiliul
Naţional Român comitatens Satu Mare. În această calitate se implică puternic în lupta dusă de P.N.R. pentru
realizarea Marii Uniri, principalul obiectiv al mişcării naţionale a românilor din Transilvania. În 1919 P.N.R. îi
propune un post de ministru în guvernul Vaida Voevod, însă Teofil Dragoş refuză, jurând credinţă doctrinei liberale.
În acelaşi an, la Baia Mare, s-a constituit organizaţia P.N.L. Satu Mare, fiind prima de acest fel din Ardeal.
Merite deosebite în înfiinţarea P.N.L. Satu Mare îi revin lui Teofil Dragoş, el fiind primul membru liberal din
Transilvania. Bucurându-se de o bună apreciere din partea conducerii centrale a P.N.L., Teofil Dragoş a făcut parte
chiar din cercul intim de prieteni ai lui Ionel şi Vintilă Brătianu.
 Odată cu venirea liberalilor la guvernare, el va fi numit prefect al judeţului Satu Mare în intervalul 31
ianuarie- 30 octombrie 1922, devenind apoi deputat în Cameră şi comisar guvernamental al Societăţii Hidraulice
“Ecsed”. Din acel moment, persoana sa va deveni o prezenţă obişnuită în Parlament, bucurându-se de încrederea
electoratului sătmărean. Atât în 1928, cât şi în 1930, Teofil Dragoş va fi reales preşedinte al P.N.L. Satu Mare.
Pe lângă activitatea politică, pe tărâm economic el a îndeplinit funcţia de director al Casei de Economii
“Aurora” şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Satu Mare, iar pentru merite deosebite a fost decorat de
către Carol al II-lea cu ordinul “Coroana României” în rang de cavaler.
În 1933 este ales pentru ultima oară în Camera Deputaţilor, dar, din păcate, acest mandat va fi întrerupt la
18 ianuarie 1934, datorită decesului survenit la vârsta de doar 60 de ani., conform Claudiu Porumbăcean, Bujor
Dulgău, Oameni din Sătmar, Satu Mare, 2000, p.98 –99

Ciubotă Viorel, op cit. pp.298

Ibidem
Radosav Doru, op. cit pp137
Radosav Doru, op. cit pp140
Ibidem
Ciubotă Viorel, op. cit. pp. 327
DJSMAN, fond Prefectura Judeţului Satu Mare, dos 2382/1919, f.1
Avocatul Ilie Carol Barbul, născut în localitatea Lipău la 31 iulie 1883, se înscrie ca fiind, neîndoielnic,
personalitatea cea mai reprezentativă şi dinamică a mişcării unioniste sătmărene din anii 1918 – 1919. Este
iniţiatorul acţiunilor organizatorice în direcţia constituirii noilor organe ale administraţiei româneşti în părţile
sătmărene. Participant direct la Alba Iulia va fi ales printre cei 250 de membri ai Marelui Sfat Naţional Român.
După eliberare, ca o recunoaştere a meritelor sale, va fi numit primul subprefect român al judeţului Satu Mare, apoi
în două rânduri prefect (decembrie 1919 – iunie 1920, aprilie 1926 – mai 1927). În perioada interbelică îl vom
întâlni în calitate de senator pe listele Partidului Poporului, în Parlamentul României. Ca urmare a Dictatului de la
Viena se refugiază la Arad unde va înceta din viaţă la 6 februarie 1946., conform C. Porumbăcean, B Dulgău, op.
cit., p.20-22
DJSMAN, fond PMSM, seria Acte prezidenţiale, dos. Nr. 3355/1920, f.1
Ibidem, dos nr. 5704/1920 f.1
DJSMAN, fond PMSM, seria Acte Prezidenţiale, dos. nr. 175/1922, f.3; dos. nr. 386/1926, f.2, dos. nr. dos. Nr.
3674/1919, f.1.
Ibidem
Loc. cit., fond PMSM, dos. nr. 2/1927, f.16
Ibidem, dos. nr. 2/1927, f.48
Titu Demian s-a născut în anul 1896 în satul Negreia, comuna Şişeşti, comitatul Satu Mare. Urmează Facultatea de
Drept din Cluj după care va practica avocatura la Satu Mare. Devine primar al oraşului Satu Mare în iunie 1932 până
la 18 decembrie 1933. În această postură confirmă calităţile sale şi se implică în probleme dificile, reuşind
redresarea financiară a oraşului şi pavarea unor străzi. La 3 mai 1936 a fost ales preşedinte al PNŢ Satu Mare,
funcţie pe care o va deţine până la desfiinţarea partidului (1947). A încetat din viaţă la Cluj în anul 1958., conform
C. Porumbăcean, B. Dulgău, op. cit., p. 79 – 81
DJSMAN, fond PMSM, dos. nr. 1/1933, f.1
C. Porumbăcean, B. Dulgău, op. cit., p.29 – 31
Ciubotă Viorel, op. cit. pp. pp. 291
Ibidem
Dariu Pop s-a născut în 16 aprilie 1887, în Măgura Ilvei, va absolvi, în 1905, Şcoala pedagogică din Losonc. Din
1905 până în 1914 a funcţionat ca învăţător în mai multe sate: Măgura Ilvei, Maieru, Feldru, Şant, Beclean, Şişeşti şi
Băseşti. Din ultima localitate, împreună cu corul ia parte la întrecerea de coruri organizată de „Astra” sătmăreană în
anul 1913 la Mădăras, unde câştigă primul loc. În anii primului război mondial a fost refugiat în România şi a luat
parte la luptele de la Mărăşeşti. A depus un imens efort de constituire constituire a unei administraţii şi
învăţământ românesc la Satu Mare. A dus numeroase campanii pentru înfiinţarea de şcoli noi, numeşte învăţători, în
cele existente, completează efectivele didactice. Sub îndrumarea lui au fost construite peste o sută treizeci de şcoli.
Era sincer pătruns de ideea dezvoltării şcolilor şi învăţământului în general şi pe această cale de ridicare a satelor
româneşti. El şi-a promovat ideile privind menirea şcolii, atât prin vizitele făcute la şcolile din judeţ, cât şi prin
paginile primului ziar românesc apărut la Satu Mare şi a cărui prim director a fost. A înfiinţat la Satu Mare prima
revistă pedagogică în limba română „Viaţa Şcolară” sau a unor manuale şcolare foarte bine primite în epocă:
Povestea lui ionel şi a Ilenuţei, Fraţi de cruce, Istoria lui Ion Prigoană şi Nicolae Călin, conform Viorel Ciubotă, op
cit. pp292
Radosav Doru, Ciubotă Viorel, op. cit. pp 143-144
Ibidem
C. Martinovici, N. Istrati - Dicționarul Transilvaniei, Banatului şi celorlate ţinuturi alipite, Cluj 1922,
pp. 94-96
Radu David – Grupul Şcolar de industrializare a lemnului din Satu Mare : 1907-2007, Ed. Someşul, 2007,
pp 5
Satu Mare, anul IV, nr. 1 din 1 ianuarie 1922, p.p. 2
Satu Mare, anul IV, nr. 1 din 1 ianuarie 1922, p.p. 2
Satu Mare, anul IV, nr. 1 din 1 ianuarie 1922, p.p. 2
Satu Mare, anul IV, nr. 5 din 15 ianuarie 1922 pp. 2
Satu Mare, anul IV, nr. 5 din 15 ianuarie 1922 pp. 4
Satu Mare, anul IV, nr. 13 din 12 februarie 1922 pp. 3
Satu Mare, anul IV, nr. 13 din 12 februarie 1922 pp. 4
Satu Mare, anul IV, nr. 9 din 29 ianuarie 1922 pp. 4
Satu Mare, anul IV, nr. 11 din 5 februarie 1922 pp. 4
Satu Mare, anul IV, nr. 12 din 8 februarie 1922 pp. 4
Satu Mare, anul IV, nr. 15 din 19 februarie 1922 pp. 3
Satu Mare, anul IV, nr. 14 din 15 februarie 1922 pp. 2
Satu Mare, anul IV, nr. 9 din 29 ianuarie 1922 pp. 3
Satu Mare, anul IV, nr. 10 din 1 februarie 1922 pp. 3
Satu Mare, anul IV, nr. 11 din 5 februarie 1922 pp. 3
Satu Mare, anul IV, nr. 12 din 8 februarie 1922 pp. 2
Satu Mare, anul IV, nr. 15 din 19 februarie 1922 pp. 2
Satu Mare, anul VIII, nr.19 din 7 martie 1926 pp. 2
Satu Mare, anul IX, nr.5 din2 6 ianuarie 1927 pp. 3
Satu Mare, anul IV, nr. 4 din 11 ianuarie 1922 pp. 3
Satu Mare, anul VII, nr.26 din 1 aprilie 1925 pp. 2
Satu Mare, anul VII, nr.45 din 7 iunie 1925 pp. 1
Satu Mare, anul VII, nr.77 din27 septembrie 1925 pp. 1
Satu Mare, anul VIII, nr.2 din6 ianuarie 1926 pp. 1
Satu Mare, anul IX, nr.22 din 29 mai 1927 pp. 1
Satu Mare, anul VIII, nr.37 din 12 mai 1926 pp. 2
Satu Mare, anul IX, nr 5 din 26 ianuarie 1927 pp. 2
Satu Mare, anul IX, nr. 28 din 10 iulie 1927 pp. 1

Satu Mare, anul XI, nr 33 din 18 august 1929 pp. 2

Gazeta Sătmarului, nr.4/7 noiembrie 1928
Gazeta Sătmarului, nr. 3/4 noiembrie 1928
Gazeta Sătmarului, nr. 4/7 noiembrie 1928
În serviciul patriei, p.81
Ibidem. p. 56-86