Sunteți pe pagina 1din 3

Introducere

D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

9
România în perioada „Războiului Rece”

ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN A DOUA JUMĂTATE A


SECOLULUI XX
Care este evoluţia politicii externe a României în perioada Războiului Rece?

Introducere

regim democratic (S.U.A.)


1947-1991 – Războiul Rece – confruntare
regim comunist (U.R.S.S.)

Cortina de fier
- 1962 – coexistenţa paşnică
- 1985 – perestroika, glasnost
- 1991 – prăbuşirea U.R.S.S.

Forme de manifestare a Războiului Rece


• plan economic – economie centralizată
capitalistă
- C.A.E.R (1949) C.E.E. (1957)

• plan politico-militar - sistem democratic


totalitar

- blocuri miltare N.A.T.O. (1949)


Tratatul de la Varşovia (1955)
- conflicte şi crize militare:
- războiul din Coreea (1950-1953)
- războiul din Vietnam (1959-1975)
- criza cubaneză (1962)
- conflictele israeliano-arabe (1967)
- agresiunea sovietică în Afganistan (1979)

1
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE


ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI al XX-lea
Care este evoluţia politicii externe a României în perioada Războiului Rece?

- etape:
1. perioada subordonării totale faţă de Uniunea Sovietică;
2. perioada distanţării de Uniunea Sovietică;
3. izolarea diplomatică a României.

A. Supunerea totală a României faţă de Uniunea Sovietică


Context istoric
• 1948 – Constituţie comunistă, România în sfera U.R.S.S.

Acţiuni de politică externă


• 1948 – conflictul ideologic Tito-Stalin; România de partea U.R.S.S.;
• 1948 – România semnează Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală cu U.R.S.S.;
• 1949 – România – membră C.A.E.R.;
• 1955 – România este membru fondator al Pactului de la Varşovia;
• 1955 – România aderă la Organizaţia Naţiunilor Unite;
• 1956 – revoluţie anticomunistă în Ungaria – România sprijină militar U.R.S.S;
• 1958 – retragerea Armatei Roşii din România.

Consecinţe
- România – subordonată intereselor Moscovei.

B. Distanţarea de Uniunea Sovietică


Context istoric
• după 1953 şi, mai ales, după 1958 – politică de detaşare faţă de U.R.S.S.

Acţiuni de politică externă


- din1960 – comerţul românesc extern orientat spre Occident;
- 1961 – legaţiile Marii Britanii şi ale Franţei – rang de ambasade;
- 1963 – acord româno-iugoslav – complexul hidroenergetic de la Porţile de Fier;
- 1964 – respingerea Planului Valev;
- Declaraţia P.M.R;
- 1967 – războiul de 6 zile (arabo-israeliean) – România – neutră;
- 1967 – România recunoaşte Republica Federală Germană;
- 1968 – Primăvara de la Praga – România refuză participarea;
- 1971 – Nicolae Ceauşescu – vizită în China comunistă;
- 1975 – Conferinţa de la Helsinki – România contribuie activ;
- 1979 – agresiunea sovietică din Afganistan – România critică U.R.S.S.;
- 1980 – România – acord comercial cu C.E.E.

Consecinţe
- prestigiul României pe plan mondial creşte foarte mult, aceasta având roluri active fie în
medierea unor conflicte armate, fie contribuţii în cadrul unor conferinţe internaţionale.
- politica iniţiată de Ceauşescu după anii ’80 a reprezentat şi începutul izolării diplomatice a
României.

2
9. România în perioada „Războiului Rece”

C. Perioada izolării internaţionale


Context istoric
- 1985 – Mihail Gorbaciov – perestroika
- glasnost

Acţiuni de politică externă


- 1987 – vizită la Bucureşti a lui Mihail Gorbaciov – Ceauşescu refuză reformele;
- 1989 – alegeri libere în blocul statelor comuniste;
- revoluţia anticomunistă din România;
- 1991 – prăbuşirea U.R.S.S.

Consecinţe
- politica de izolare internaţională şi aspră austeritate – culminează cu începerea revoluţiei
din 1989.

Concluzii

- România a avut, în cadrul Războiului Rece, atitudini diferite;


- până la sfârşitul anilor ’70, atitudinea României de detaşare de U.R.S.S. a adus beneficii României
în relaţiile cu Occidentul;
- după 1985, din cauza opoziţiei lui Ceauşescu faţă de reformarea sistemului, s-a creat o imagine
defavorabilă României, ceea ce a dus la izolarea ei diplomatică.

S-ar putea să vă placă și