INTRODUCERE

Începând cu 28 aprilie 2014 a fost liberalizat regimul de vize pentru cetățenii RM prin
modificarea Regulamentului UE nr. 539/2001 privind abolirea obligației de viză pentru
călătoriile de scurtă durată pentru cetățenii RM posesori ai pașaportului biometric în spațiul
Schengen.
Anul acesta Republica Moldova marchează cea de-a șasea aniversare a liberalizării
regimului de vize cu UE. În această perioadă, mai mult de 2.3 milioane de cetățeni moldoveni au
efectuat peste 8.5 milioane de călătorii în statele din spațiul Schengen.
Liberalizarea vizelor a permis reducerea cheltuielilor și optimizarea timpului pentru
efectuarea călătoriilor. Mai exact, moldovenii au putut economisi circa 70 mln EUR, care
altminteri urmau să acopere costul vizelor Schengen corespunzătoare regimului facilitat de vize
(35 EUR pe persoană), funcțional între 2007-2014. Iar aflarea legală a moldovenilor a fost
extinsă către toți deținătorii pașapoartelor biometrice (90 zile pe durata a șase luni).
Consecințele neintenționate ale liberalizării vizelor au cuprins însă încurajarea unei serii
de practici negative, precum depășirea perioadei de ședere, solicitările de azil nejustificate sau
integrarea criminalității în circuitul deplasărilor facilitate către UE.
Proporțiile crescânde ale acestor iregularități încep să îngrijoreze autoritățile UE și în
contextul revizuirii Mecanismului de Suspendare a Regimului de Vize  de către Comisia
Europeană există riscul ca Republica Moldova să piardă acest beneficiu acordat de UE?

Revizuirea mecanismul de suspendare a regimului liberalizat de vize

Spre deosebire de Moldova, liberalizarea vizelor cu Georgia și Ucraina a durat mai mult
în timp. În mod principal, procesul a fost tărăgănat cu câteva luni din cauza revizuirii
mecanismului de suspendare a regimului fără vize cu țările terțe.
Criza migrației din 2015 a tensionat atitudinea guvernelor europene față de aplicabilitatea
regimului fără vize de către țările terțe. Negocierile părților europene pe marginea consolidării
Zonei Schengen a rezultat în simplificarea procesului de suspendare a regimului fără vize.
Reforma în sine denotă insistența îndemnurilor protecționiste, dar și complementează
instrumentele de țintire a corupției și criminalității din vecinătatea estică a UE.
În contextul Mecanismului de Suspendare a Regimului de Vize revizuit de către Comisia
Europeană, suspendarea poate fi declanșată de o notificare din partea unui stat membru sau de
către Comisia Europeană.
În cazul unei notificări din partea unei majorități simple a statelor membre, Comisia va
trebui să adopte o decizie de punere în aplicare care suspendă temporar exonerarea de obligația
de a deține viză pentru anumite categorii de resortisanți ai țării terțe în cauză pentru o perioadă
de 9 luni. În cursul acestei perioade, Comisia stabilește un dialog consolidat cu țara terță în
cauză, pentru a remedia circumstanțele respective.
Disponibilitatea mecanismului de suspendare a regimului fără vize este deja testat de
către parlamentul olandez, care în aprilie 2019 a îndemnat guvernul țării să ceară de la
UE reintroducerea vizelor pentru Albania. Chiar dacă Albania se confruntă cu diverse probleme
legate de nerespectarea prevederilor regimului fără vize, motivul indicat de partea olandeză ține
de abundența crimei organizate transfrontaliere cu implicarea cetățenilor albanezi. Creșterea
greutății politice a forțelor populist-naționaliste în Europa poate duce la multiplicarea
solicitărilor de a repune în loc vizele Schengen atât pentru Balcanii de Vest, cât și pentru statele
asociate din Parteneriatul Estic - Moldova, Ucraina și Georgia. Din aceste considerente, atât
gesturile autorităților naționale, cât și comportamentul cetățenilor pot avea în egală măsură un rol
determinant în menținerea intactă a regimului fără vize.
 Fatori care ar putea suspenda regimul liberalizat de vize.
Eliminarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni a constituit una dintre cele mai
palpabile realizări ale autorităților moldovene în materie de integrare europeană. Parțial, datorită
acestui succes Moldova a primit calificativul de “poveste de succes”, la această etichetare însă s-
a renunțat rapid și practic definitiv în lumina multiplelor crize politice, provocate de corupție și
infracțiuni extrem de grave, precum cele din sistemul bancar.
Nici după 6 ani de la liberalizarea vizelor, Moldova nu a reușit să-și îmbunătățească
semnificativ mecanismul instituțional pentru a combate eficient corupția, inclusiv cea politică,
infracțiunile grave și crima organizată. Emergența preocupărilor europene conexe ordinii și
securității publice denotă, pe de o parte, incapacitatea autorităților din Moldova de a combate
efectiv criminalitatea internă. Același lucru, pe de altă parte, evidențiază abilitatea criminalilor
de a-și exterioriza fără greutăți activitatea în Europa, prin intermediul regimului fără vize
În același timp, se observă o înrăutățire a indicatorilor privind șederea ilegală, refuzul la
integrare, solicitarea de azil și readmisia.
Conform datelor pentru anul 2019 doar 80% din moldovenii plecați în UE în baza
regimului fără vize se întorc acasă O performanță redusă este atinsă în privința solicitărilor de
azil, care, deși a scăzut de peste 2 ori în 2019 (1.610) față de 2018 (3.675), este semnalată ca o
problemă majoră de către UE. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat nicio măsură clară ce ar
permite soluționarea sistemică a problemei solicitanților de azil, precum stabilirea profilului
comun sau dezmembrarea rețelelor de facilitatori.
Șederea ilegală pe teritoriul UE are la bază, de regulă, o motivație economică. Prin
urmare, această categorie de cetățeni optează pentru munca ilegală în Europa, sau, o parte din
aceștia, sunt în așteptarea actelor de identitate românești, cu care încadrarea în câmpul muncii
devine automat legală.
Un alt factor care duce la creșeterea muncii la „negru“ în UE de către cetățenii RM este
imprevizibilitatea monedei și a economiei rusești afectată de dependența de prețurile globale la
hidrocarburi și sancțiunile occidentale, legate de anexarea Crimeii și războiul în Donbass,
imixtiunea în campaniile electorale occidentale etc., la fel influențează comportamentul
migranților moldoveni. Acest lucru a fost observat în 2019, când cifra migranților moldoveni s-a
redus cu circa 150 mii de persoane față de totalul de 584 mii de moldoveni înregistrat în 2017.
Chiar dacă liberalizarea vizelor exclude angajarea la muncă, reorientarea parțială a
muncitorilor moldoveni din Federația Rusă la munca ilegală spre UE are o probabilitate ridicată.
Spre deosebire de problemele politice,infracționalitate, corupție cu care se confruntă țara
noastră, abuzurile individuale ale moldovenilor sunt mai vizibile pentru ochiul europenilor și pot
încuraja demersurile pentru suspendarea vizelor în orice moment. Germania, Olanda, Polonia și
Ungaria sunt printre țările europene cel mai des afectate de iregularitățile comise de către
moldoveni (solicitări de azil, șederi ilegale). Exemplul Albaniei denotă că Olanda denotă un grad
ridicat de sensibilitate față  de abuzurile comise împotriva regimului fără vize, deși Germania nu
trebuie scoasă din calcul. Din aceste considerente, contactele politice și sectoriale pe domenii de
securitate publică, migrație și drepturile omului, cu statele membre a UE necesită atenție sporită
din partea Chișinăului.
.
 Deși, potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex),
refuzurile de intrare pentru cetăţenii moldoveni au fost în jur de doar 0,3%, iar cazurile de ședere
ilegală au reprezentat aproximativ 0,5% din totalul deplasărilor în UE

Concluzie:
Regimul fără vize, oferit Moldovei în 2014, a simplificat interacțiunea dintre cetățenii
moldoveni și spațiul european, care alcătuiește Zona Schengen. Potrivit Agenției Europene
pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), refuzurile de intrare pentru cetăţenii
moldoveni au fost în jur de doar 0,3%, iar cazurile de ședere ilegală au reprezentat aproximativ
0,5% din totalul deplasărilor în UE

Criza de securitate, în paralel cu abundența migrației ilegale, criza refugiaților, care au

bulversat țările UE în ultimii ani, au forțat revizuirea mecanismului de suspendare a regimului
fără vize cu țările terțe. Pentru a nu deveni ținta acestui mecanism, autoritățile moldovene trebuie
să prevină deplasările cetățenilor care nu îndeplinesc criteriile pentru a călători în țările
Schengen. Mai mult ca atât, Chișinăul trebuie să combată infracțiunile legate de migrația ilegală
(inclusiv șederea ilegală etc.), semnalate de către FRONTEX.

Liberalizarea vizelor constituie unul din cele mai palpabile rezultate ale apropierii
Moldovei de UE. Pe lângă faptul că acesta creează avantaje pentru practic orice cetățean
moldovean, criteriile pentru menținerea regimului fără vize sunt folositoare pentru a promova
reformele ignorate de către autoritățile naționale. În fine, liberalizarea vizelor se numără printre
puținele instrumente, generate de aprofundarea dialogului cu UE, aprobate de majoritatea
forțelor politice, inclusiv de cele cu viziuni pro-ruse
 În perioada 2014-2020,regimul liberalizat de vize a adus un șir lung de beneficii, pentru
cetățeni și economia țării, grație regimului fără vize cu UE, prin contactele interumane facilitate
de călătoriile fără vize, reprezentanții din sectorul public și privat, societății civile și mediului
academic au beneficiat de avantajele participării la diverse evenimente, la multiple programe ale
UE, care la rândul lor au creat noi oportunități pentru dezvoltarea personală, profesională și
creșterea economică a țării.

Există, de asemenea, o consecință neașteptată de pe urma introducerii regimului liberalizat de

vize: efectul pozitiv este că aproximativ 327.000 de locuitori din regiunea transnistreană au fost
incluși în Registrul de stat al populației iar circa 265.000 de persoane dețin pașapoarte și buletine
biometrice moldovenești, în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova.
Liberalizarea vizelor continuă să fie un instrument util pentru a atrage populația din
regiunea transnistreană, dar efectele acesteia trebuie suplimentate cu politici solide de reintegrare
a țării, care deocamdată lipsesc.
 Criza sanitară din Europa a fragilizat avantajele tipice proiectului european, printre care și
privilegiul liberei circulații a persoanelor.În mijlocul pandemiei, sub ochii Bruxelles-ului, statele
membre au recurs la drepturile lor suverane asupra frontierelor în încercarea de a frâna fluxul de
persoane. Doar călătoriile pentru necesități esențiale au rămas în vigoare. Polițiile naționale de
frontieră și-au putut revendica atribuțiile de control asupra frontierelor inter-statale, a doua oară
în ultimii 10 ani, după criza migranților din 2015.
La mijlocul lunii martie 2020, de o manieră unilaterală și desincronizată, au fost introduse
restricții de călătorie în interiorul zonei Schengen pentru cetățenii europeni, posesorii de vize și
beneficiarii regimului liberalizat de vize.
Georgia, Moldova și Ucraina au dezvoltat o dependență semnificativă de regimul
liberalizat de vize cu UE. În perioada 2017-2019, peste 2.5 milioane de ucraineni au efectuat
peste 33 milioane de deplasări în zona Schengen. Mai mult de 2 milioane de cetățeni moldoveni
au călătorit de circa 6 milioane ori în primii cinci ani de la eliminarea vizelor Cifra georgienilor
care au ajuns în UE pe calea regimului fără vize a depășit 300 mii de persoane între anii 2017-
2018.
Evoluția pandemiei diferă la vecinii estici ai UE, în funcție de eficiența autorităților
naționale, care au ales strategii distincte de testare sau de pregătire a instituțiilor medicale. Dintre
țările estice cu regim fără vize, Moldova este la coadă, din cauza ratei constante de infectare,
aceste date vor influența considerabil dispoziția statelor UE de a-și deschide frontierele pentru
cetățenii Republicii Moldova. Conform datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră, de la începutul anului curent au traversat frontiera de stat cira - 453 367 persoane în
baza pașapoartelor biometrice Moldovenești, mare parte din ei, au traversat frontiera pînă în
luna aprilie pînă la închiderea frontierelor pentru cetățenii cu acte Non-UE.
Persistă riscuri reale ca anumite capitale europene să exprime anumite rezerve față de eliminarea
restricțiilor pentru călătoriile din țări, precum Moldova, atât timp cât acolo prezența virusului nu
decelerează. Pe lângă carantină obligatorie, alte măsuri mai drastice ar putea fi puse în uzanță
pentru a preveni importul infecțiilor din vecinătatea estică.

Deși multe state din zona Schengen deja au relaxat restricțiile pentru cetățenii din țările vecine,
nu există deocamdată niciun plan pentru flexibilizarea regimului de carantină pentru frontierele
externe. Acest lucru dezavantajează posesorii de pașapoarte biometrice din Balcanii de Vest și
Parteneriatul Estic, care în baza regimului fără vize călătoresc în UE. Acum aceste categorii de
cetățeni fie au revenit în țările de origine și așteaptă redeschiderea frontierele europene, fie
aceștia nu au părăsit deloc teritoriul european.

Există suficiente indicii a faptului că statele europene pun accentul pe siguranța

epidemiologică. Prin urmare, țările cu regim fără vize vor fi supuse unui proces meticulos de
evaluare a “ratei de atac” a virusului. Până când ratele de infecție nu coboară în mod convingător și
stabil în vecinătatea estică, țările Schengen vor ține ușile închise

GESTIONAREA FENOMENULUI MIGRAŢIEI ÎN CONTEXTUL LIBERALIZĂRII REGIMULUI DE VIZE

ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ