Seminar de EFM Facultatea de Fizică - an I

Asist. Dr. Radu Slobodeanu Semestrul II - 2017

Operatori liniari (compacţi, auto-adjuncţi ⊂ mărginiţi).

Z 1  
1
1. Pe (C[0, 1], k · k∞ ) definim funcţionala Lx = x(t)dt − x . Să se arate că este liniară, continuă şi să i se
0 2
calculeze norma.
R bR b
2. (Operatorul integral) Fie K ∈ L2 ([a, b] × [a, b]) (i.e. |K(s, t)|2 ds dt < ∞). Definim operatorul
a a
Z b
(1) T : L2 [a, b] → L2 [a, b], (T x)(t) = K(t, s)x(s)ds, t ∈ [a, b].
a
Z bZ !1/2
b
2
(a) Arătaţi că T este liniar, mărginit şi kT k ≤ |K(t, s)| dsdt .
a a
(b) Arătaţi că dacă K(t, s) = K(s, t), atunci T este auto-adjunct.
(c∗ ) Arătaţi că T este compact.
(d) Dacă nucleul K ı̂n (1) este dat de funcţia Green pe [0, 1] × [0, 1],

s(1 − t) , dacă 0 ≤ s ≤ t
G(t, s) =
t(1 − s) , dacă t < s ≤ 1
calculaţi explicit estimarea de la (a) si comparaţi cu valoarea exactă kT k = π −2 obţinută ı̂n teoria spectrală 1.
Arătaţi că T este compact şi ca operator definit pe (C[0, 1], k · k∞ ).
Z t
3. Considerăm operatorul T : L2 [0, 1] → L2 [0, 1], (T x)(t) = x(s)ds (pentru x cu valori reale). Arătaţi că:
0
?
R1
(a). hT x, xi ≥ 0, (b). (T x)(t) = t x(s)ds, (c). T este de forma (1) (deci este compact). Calculaţi estimarea
de la 2.(a), apoi comparaţi cu valoarea exactă kT k = 2/π obţinută ı̂n teoria spectrală.
(d). Dacă T : C[0, 1] → C[0, 1] (cu k · k∞ ), arătaţi că kT k = 1.

4. Să se arate că este mărginit şi să se calculeze kT k pentru operatorul (T x)(t) = t x(t) definit pe:
(a). (C[0, 1], k · k∞ ), (b). (L2 [0, 1], k · k2 ).
(Indicaţie: pentru a minora kT k in cazul (b) folosim funcţia x , x (t) = 0, t ∈ [0, 1 − ), x (t) = −1/2 , t ∈ [1 − , 1]).
Z π
5. Să se arate ca este marginit şi să se calculeze kT k pentru operatorul (T x)(t) = sin(t + s)x(s)ds definit pe:
0 Z π
(a) (C[0, π], k · k∞ ), (b) (L2 [0, π], k · k2 ). Aceeaşi problemă pentru operatorul (T x)(t) = cos(t − s)x(s)ds.
0

2 2
6. Să se arate că este compact şi să se calculeze kT k pentru operatorul T : ` → ` , definit astfel:
 
ξ2 ξ3 ξn
T (ξ1 , ξ2 , ξ3 , . . . , ξn , . . . ) = ξ1 , , , . . . , , . . . .
2 3 n

7. Dacă H este un spaţiu Hilbert complex şi T : H → H un operator liniar, arătaţi că
hT x, xi ∈ R, ∀x ⇒ hT x, yi = hx, T yi, ∀x, y.

8. (Proprietatea de minimizare) Fie H spaţiu Hilbert real şi T : H → H un operator auto-adjunct cu proprietatea
hT x, xi ≥ 0, ∀x. Arătaţi că x0 ∈ H este soluţie a ecuaţiei T x = y dacă si numai dacă funcţia E(x) = 21 hT x, xi − hy, xi
işi atinge minimul in x0 .
9. Fie V un spaţiu Banach P∞şi T : V → V operator liniar şi mărginit. Arătaţi ca dacă kT k < 1, atunci I − T este
inversabil şi (I − T )−1 = n=0 T n . (I este operatorul identitate I(x) = x)
10∗ . Fie H spaţiu Hilbert real şi L : H → R funcţională liniară continuă. Arătaţi că există şi este unic x0 ∈ H n̂ care
este atins minimul funcţiei E(x) = 21 kxk2 + Lx (i.e. E(x0 ) = inf x∈H E(x)).
11. Fie DT = {x ∈ L2 [0, 1]|x diferenţiabilă pe porţiuni, x0 ∈ L2 [0, 1]}. Să se arate că T : DT → L2 [0, 1], (T x)(t) = ix0 (t)
nu este mărginit. (Indicatie: folosim de ex. şirul de funcţii: xn (t) = eint .)
1vezi Seminar - Spectral
2

P∞ Rb
Indicaţie 2.(c*) Fie {xn }n o bază Hilbert. Atunci K(t, s) = j=1 Kj (s)xj (t) unde Kj (s) = a K(t, s)xj (t)dt. Definim
 
Z b X n
(Tn x)(t) =  Kj (s)xj (t) x(s)ds
a j=1

operator de rang finit. Se demonstrează că limn→∞ kT − Tn k = 0.