Ecuaţiile fizicii matematice

Listă de formule ∗

Coordonate polare / cilindrice / sferice

(polare) x = r cos ϕ, y = r sin ϕ, dxdy = r drdϕ
(cilindrice) x = ρ cos ϕ, y = ρ sin ϕ, z = z, dxdydz = ρ dρdϕdz
(sferice) x = r sin θ cos ϕ, y = r sin θ sin ϕ, z = r cos θ, dxdydz = r2 sin θ drdθdϕ
unde r, ρ ≥ 0, 0 ≤ ϕ ≤ 2π, 0 ≤ θ ≤ π.

Operatorul Laplace ı̂n Rn

n
X ∂2
(carteziene) ∆f = .
i=1
∂x2i
∂2 ∂2 ∂2
Dacă n = 3, folosim notaţia: ∆f = ∂x2
+ ∂y 2
+ ∂z 2
.

∂2 1 ∂ 1 ∂2 ∂2
(cilindrice) ∆ = + + + , (ı̂n R3 ).
∂ρ2 ρ ∂ρ ρ2 ∂ϕ2 ∂z 2
∂2 n−1 ∂ 1
(polare/sferice) ∆ = 2 + + 2 ∆Sn−1 ,
∂r r ∂r r
2 2 2
∂ ∂ ∂ 1 ∂
unde ∆S1 = şi ∆S2 = 2 + cot θ + .
∂ϕ 2 ∂θ ∂θ sin2 θ ∂ϕ2
Funcţia Gamma Z ∞
Γ(x) = tx−1 e−t dt.
0
∗
√
Proprietăţi: Γ(n) = (n − 1)! (n ∈ N ), Γ(x + 1) = xΓ(x). In particular, Γ(1/2) = π.

Aria sferei unitate ı̂n Rn

2π n/2
Z
ωn = dΩ = .
Sn−1 Γ(n/2)
Volumul bilei unitate ı̂n Rn : σn = n1 ωn .
∗
Licenţă ı̂n Fizică, Universitatea Bucureşti, anul I-II

1
Integrala Gaussiană
R∞ 2 √
−∞
e−x dx = π se generalizează (pentru A matrice n × n simetrica si pozitiv definita) la
n
(2π)n/2 − 1 k·A−1 k
Z
1
X
e− 2 x·Ax−ik·x dx = √ e 2 , x·y = xi y i .
Rn det A i=1

Transformata Fourier (inversă)

Z Z
1 −iω·x 1
fb(ω) = f (x)e dx, f (x) = fb(ω)eiω·x dω.
(2π)n/2 Rn (2π)n/2 Rn

În Mathematica, definiţia de mai sus corespunde comenzii

FourierTransform[f[x], x, ω, FourierParameters -> {0, -1}]

Dezvoltare ı̂n serie Fourier

pentru o funcţie f de perioadă 2L netedă pe porţiuni (in punctele de continuitate):
∞ 
1
X nπx nπx 
(real) f (x) = a
2 0
+ an cos + bn sin
n=1
L L
X
(complex) f (x) = cn einπx/L , cn = 12 (an − ibn ), a−n = an , b−n = −bn .
n∈Z

Z L Z L Z L
1 nπx 1 nπx 1
an = f (x) cos dx, bn = f (x) sin dx, cn = f (x)e−inπx/L dx
L −L L L −L L 2L −L

Formula de sumare Poisson

X 1 Xb
Pentru orice functie integrabila pe R, continua si marginita: f (2πn) = √ f (n).
n∈Z
2π n∈Z

Polinoame Hermite
2 dn −x2
Hn (x) = (−1)n ex e
dxn
e √ −x2 /2 2
Funcţiile Hermite ψn (x) = π1/4 H (x) sunt funcţii proprii ale operatorului H = 12 (− dx
2n n! n
d 2
2 + x )

pentru valoarea proprie n + 12 si {ψn }n formează un sistem complet ortonormat in L2 (R).

Polinoame Legendre
1 d` 2
P` (x) = (x − 1)` , (` ∈ N)
2` `! dx`
R1 2
formează un şir de polinoame ortogonale pe [−1, 1]: −1 P` (x)P`0 (x)dx = 2`+1 δ``0 cu proprietatea
P` (1) = 1 pentru orice `. Ele reprezintă rezultatul ortogonalizării Gram-Schmidt a familiei linear
independente xk , k ∈ N ı̂n spaţiul Hilbert L2 [−1, 1].

2
Funcţii Legendre asociate
dm
P`m (x) = (1 − x2 )m/2 P` (x), P`0 (x) = P` (x)
dxm
satisfac ecuaţia:

m2
   
d 2 d m
(1 − x ) P` (x) + `(` + 1) − P`m (x) = 0.
dx dx 1 − x2
R1 2 (`+m)!
{P`m (x)}`∈N este un şir de funcţii ortogonale pe [−1, 1]: −1
P`m (x)P`m0 (x)dx = δ 0.
2`+1 (`−m)! ``

Funcţii sferice
|m|
Y`m (θ, ϕ) = c`,m P` (cos θ)eimϕ , ` ∈ N, m = −`, . . . , 0, . . . `
s
(−1)m 2` + 1 (` − m)!
c`,m = √ , m ≥ 0, c`,−m = (−1)m c`,m .
2π 2 (` + m)!
satisfac ecuaţia Helmholtz pe sfera unitate in R3 : ∆S2 Y + `(` + 1)Y = 0.
Relaţii de ortogonalitate:
Z 2πZ π
0
Y`m (θ, ϕ)Y`m
0 (θ, ϕ) sin θdθdϕ = δ``0 δmm0 .
0 0
q q
Exemple: Y00 = √1 ,
4π
Y10 (θ, ϕ) = 3
4π
cos θ, Y1±1 (θ, ϕ) =∓ 3
8π
sin θe±iϕ

Funcţii Bessel
Funcţiile Bessel sunt soluţii ale ecuaţiei

x2 J 00 + xJ 0 + (x2 − ν 2 )J = 0, (ν ∈ R)

date prin:
∞
X (−1)n  x ν+2n
Jν (x) = .
n=0
n!Γ(ν + n + 1) 2
(ν) (ν) (ν)
Dacă ν > −1, notăm zerourile 1 pozitive ale functiei Jν cu 0 < α1 < α2 < α3 < . . . . Atunci
(ν)
{Jν (αk x)}k∈N formeaza o familie ortogonala completa in L2w ([0, 1]), unde w(x) = x.
Jν (x) cos(νπ) − J−ν (x)
Funcţii Bessel de speţa a doua: Yn (x) = lim , n ∈ Z.
ν→n sin(νπ)
0
Relaţii de recurenţă: (xν Jν )0 = xν Jν−1 , (x−ν Jν ) = −x−ν Jν+1 ,
Jν−1 + Jν+1 = 2νx−1 Jν , Jν−1 − Jν+1 = 2Jν0 .

1
solutiile pozitive ale ecuaţiei Jν (x) = 0

3
Distribuţii
Dirac: δ ∈ S 0 (Rn ), δ(φ) = φ(0).R
∞
Heaviside: H ∈ S 0 (R), H(φ) = 0 φ(x)dx. Z
1 0 φ(x)
Valoarea principală a lui VP1/x ∈ S (R), VP1/x (φ) = lim
x
: dx.
→0+ R\(−,) x
R
Distribuţii regulate: u(φ) = R u(x)φ(x)dx, pentru orice funcţie u : R → R marginita si integrabila
pe orice compact (u ∈ L1loc ).
Derivata unei distribuţii: α0 (φ) = −α(φ0 ). Ex.: H 0 = δ.
1
Transformata Fourier a unei distribuţii: α b(φ) = α(φ).
b Ex.: δb =
(2π)n/2
1 = (2π)n/2 δ.
1, b

Soluţia fundamentală pentru operatorul Laplace

∆E = δ pentru
1
|x|2−n ,
(
(2−n)ωn
if n ≥ 3
E(x) = (1)
1
2π
ln |x|, if n = 2

Soluţia problemei Dirichlet pe sferă

Avem: ∆u = 0 dacă |x| < R şi u(x) = f (x) dacă |x| = R (x ∈ Rn ) pentru
1 R2 − |x|2
Z
u(x) = H(x, y)f (y)dσy , H(x, y) = .
|y|=R ωn R |x − y|n

Soluţia fundamentală pentru operatorul d’Alembert

1 ∂2
Operatorul d’Alembert:  = c2 ∂t2
− ∆. Avem: Er = δ in 3-dim. pentru
1
Er (t, x) = δ( 1 |x| − t).
4π|x| c

Soluţia problemei Cauchy pentru ecuaţia undelor

1 ∂2u
Avem: c2 ∂t2
− ∆u = 0 şi u(0, x) = f (x), ∂u
∂t
(0, x) = g(x) (x ∈ R3 ) pentru
  Z  Z 
1 ∂ 1 1
u(t, x) = f (x + y)dσy + g(x + y)dσy .
4πc2 ∂t t |y|=ct t |y|=ct

Soluţia problemei Cauchy pentru ecuaţia căldurii

∂u
Avem ∂t
− ∆u = 0 cu condiţia iniţială lim u(t, x) = f (x) (f continuă şi marginită), pentru
t→0+
Z
1 |x|2
− 4t
u(t, x) = K(t, x − y)f (y)dy, K(t, x) = e , x ∈ Rn , t > 0.
Rn (4πt)n/2

4
References
[1] G. Felder, ETHZ lecture notes (on-line).