WORLD ASTHMA
DAY 2019
Organizat de Global Initiative for Asthma (GINA), în acest an
marcheaza cea de a 21-a ediţie a Zilei Mondiale a Astmului, în
colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Conform estimărilor OMS, 235 de milioane de persoane suferă
de astm bronșic în întreaga lume.
Statisticile reflectă o prevalență a astmului în țara noastră de
5-7%, adică pînă 1 milion de persoane se confruntă cu
dificultățile uneia dintre cele mai serioase probleme de sănătate
publică la nivel mondial, și numai 10% din cazuri sunt
identificate și tratate.
Scopul Zilei Mondiale a Astmului este de a crește gradul de
conștientizare, de îngrijire și de sprijin pentru cei afectați de
astm, de informare asupra bolii şi a tratamentelor existente.
Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii și
se manifestă printr-o hiper-reactivitate bronșică. Aceasta
facilitează apariția unor episoade recurente de tuse, dispnee,
respirație șuierătoare, senzație de strâmtorare la nivelul
pieptului în special noaptea și dimineața devreme.
Manifestările astmatice Diagnosticul de astm este sugerat de
prezenţa simptomelor astmatice:
• Dispneea
• Tusea
• Wheezing-ul (respiraţie şuierătoare)
• Senzaţia de constricţie toracică
Simptomele astmului bronșic. Astmul bonșic este un sindrom
care debutează până la vârsta de 25 de ani sau după 50, cu
evoluție capricioasă, discontinuă și durează de obicei, toată
viața. Persoanele astmatice au un teren atopic, adică sunt
alergice la anumiți alergeni (praf, fulgi, scuame de animale,
fungi, alimente, medicamente, substanțe), aceștia producând în
organism anticorpi (imunoglobuline E, sau reagine) care aderă
la sângele din țesuturi și mucoase, implicit al bronhiilor.
Imunoglobulinele eliberează histamina și acetilcolină care
produc constricție (spasm) bronșică, și reducerea calibrului
bronhiilor și la dificultatea de a respira, expirație șuierătoare și
o nevoie acută de aer ce durează câteva minute sau câteva ore.
Crizele ce debutează în copilărie a tendința de a se rări și
diminua spre vârsta adultă. Uneori, crizele pot deveni mai
frecvente, instalându-se starea de rău astmatic și coma, ceea ce
reprezintă o urgență medicală.

Deși afecțiunea nu poate fi vindecată, aceasta poate fi ținută

sub control prin reducerea și prevenirea atacurilor de astm.

Iată care sunt cei mai importanți factori de risc care pot fi
controlați:

 fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm

apar la fumători;
 factorii de mediu: astmul ocupațional poate apărea ca o
reacție la anumiți alergeni de la locul de muncă;
 praful: expunerea la praf este asociată cu un risc crescut
de astm bronșic;
 gândacii: s-a demonstrat că oamenii care trăiesc în case
infestate cu gândaci au de patru ori mai multe șanse să
facă astm decât ceilalți;
 alți alergeni de casă: praf de casă, acarieni.
Dacă ai fost diagnosticat cu astm trebuie să devii un bun
partener pentru boala ta dar și pentru medicul care îți va
monitoriza evoluția ei. Depistat din timp și tratat corect, astmul
poate fi controlat!
ASTMUL BRONŞIC TRATAT CORECT NU ÎMPIEDICĂ
PACIENTUL SĂ AIBĂ O VIAŢĂ NORMALĂ ŞI ACTIVĂ
Managementul astmului. Un bun control al astmului începe
cu un diagnostic corect și precoce. Există în prezent tratamente
eficiente, atât pentru situații de urgență cât și pentru termen
lung sau prevenirea crizelor.
Sportul este nociv sau este benefic în astm? Pentru
satisfacerea unei curiozități ne-am informat și ne face plăcere
să afirmam că 20% dintre sportivi au astm, și chiar 1 din 6
sportivi olimpici suferă de această afecțiune.
Temerile individului astmatic cât și a familiei sale sunt
induse pe de o parte de observarea declanșării sau accentuării
crizelor, iar pe de altă parte de indicațiile stricte ale unor
specialiști care, printre altele, interzic practicarea oricărei
forme de sport. Se știe că sportul este o binefacere pentru
organism în cele mai multe situații, de sănătate sau de boală.
Sportul dezvoltă amonios statura individului, are efecte
benefice asupra bunei funcționări a organelor interne precum și
a psihicului. Astfel, un sport practicat periodic, fără mare efort
și cu plăcere, previne apariția altor boli, a complicațiilor, a
anxietății, a depresiei, etc. dând chiar o stare de bine fizică și
psihică prin eliberarea de endorfine. Astfel, sporturile ca
ciclism, înot, yoga, patinaj pot fi practicate și de persoanele
astmatice, în condițiile respectării tratamentului, a evitării
surselor alergene știute generatoare de bronhospasm (praf,
fulgi, polen, mucegai, etc).
De cele mai multe ori, pacientul este descurajat de declanșarea
unei crize în timpul sau după efortul fizic, ceea ce-l face să
abandoneze bunele practici, dobândind un stil de viață
sedentar, evitativ, anxios, cu repercusiuni proximale și distale
pe plan social, familial, profesional și asupra multor aspecte ale
vieții sale.
 Duci o viata productiva si activa din punct de vedere fizic
 Ai o functie pulmonara normala sau aproape normala
 Eviti aparitia crizelor sau atacurilor de astm si, implicit,
vizitele la spital
Cum ajungi sa-ti tii sub control astmul? Iata ce trebuie sa
faci:
 Sa recunosti semnele de avertizare ale unui atac de astm
 Sa eviti factorii care declanseaza un atac
 Sa urmezi intocmai sfatul medicului curant, in special in
ceea ce priveste administrarea cu regularitate a
medicatiei
NU LĂSA ASTMUL SĂ ÎŢI CONTROLEZE VIAŢA!

Invata sa tii sub control astmul!

Potrivit medicilor pneumologi si alergologi, precum si

reprezentantilor GINA, atunci cand astmul este tinut sub
control:
 Eviti simptomele suparatoare in timpul zilei si in timpul
noptii
 Dormi mai bine
 Ai nevoie de mai putine medicamente de salvare