Relaţia dintre catastrofare, depresie şi

intensitatea durerii în durerea cronică

 Fundamentarea teoretică
• Catastrofarea se referă la centrarea asupra celei
mai extreme consecinţe negative care ar putea fi
posibilă într-o situaţie. Catastrofarea durerii este
conceptalizată ca un răspuns cognitiv-afectiv
negativ la durerea anticipată sau actuală şi a fost
asociată cu un important număr de rezultate
legate de durere (Quartana şi colab.,2009). Este
un fenomen distinct care se caracterizează prin
sentimente de neputinţă, ruminaţie activă şi
exagerarea excesivă a cogniţiilor şi sentimentelor
faţă de situaţia dureroasă.
 Modelul tranzacţional al stresului (Lazarus şi Folkman 1985)

• stresul este vazut ca un produs relaţional dintre

individ şi mediu, şi apare când individul consideră că
cerinţele mediului depăşesc resursele proprii de
aface faţă
• implică două procese de evaluare: evaluarea
primară apare atunci când este percepută o
ameninţare, iar evaluarea secundară se referă la
evaluarea resurselor necesare pentru a minimiza,
tolera sau eradica stresorul şi stresul produs
Modelul tranzacţional al stresului (Lazarus şi Folkman, 1984)

• Componentele catastrofării (exagerare, ruminaţie

şi neajutorare) impărtăşesc caracteristici similare
proceselor de evaluare primară şi secundară.
• De exemplu exagerarea (magnification) şi
ruminaţia (rumination) ar putea fi legate de
procesul evaluării primare în care indivizii se pot
focusa şi exagera valoarea ameninţării unui stimul
dureros. Neputinţa (helplessness) poate fi legată
de procesele secundare de evaluare în care
indivizii îşi evaluează negativ capacitatea de a
trata eficient stimulii dureroşi.
• Catastrofarea s-a dovedit a fi un predictor semnificativ al
dizabilităţii la pacienţii cu fibromialgie şi alte condiţii
medicale (Arnow şi colab., 2011).
• Catastrofarea a fost semnificativ asociată cu depresia la
pacienţii cu artrită reumatoidă (Keffe şi colab., 1989), iar
în rândul pacienţilor cu durere cronică care au căutat
tratament, catastrofarea a prezis în mod independent
depresia (Turner, Jensen şi Romano, 2000)
• Relaţia de mediere a catastrofării între întensitatea
durerii şi depresie a fost evidenţiată într-un studiu
realizat de Wood şi colab. (2013) într-un grup de
vârstnici.
 OBIECTIVELE ŞI IPOTEZELE DE CERCETARE
• Obiectivul general al studiului este evaluarea relaţiei dintre
catastrofare, depresie şi intensitatea durerii, şi evaluarea
rolului mediator al catastrofării.
• Prima ipoteză susţine că pacienţii care indică o intensitate
mai crescută a durerii vor avea nivele mai crescute ale
depresiei în comparaţie cu cei care indică nivele mai scăzute
de durere.
• A doua ipoteză susţine că pacienţii care au un model cognitiv
inclinat spre catastrofarea durerii vor avea nivele mai crescute
de depresie.
• A treia ipoteză susţine că catastrofarea mediază relaţia dintre
intensitatea durerii şi depresie. Adică pacienţii care indică
intensităţi mai crescute ale durerii vor avea nivele mai
crescute ale depresiei datorită faptului că folosesc
catastrofarea.
 DESIGNUL DE CERCETARE

• Studiu transversal
• Eşantion de 90 de pacienţi cu durere cronică,
minim de 6 luni de durere persistentă,
participare voluntară
• Interviu semi-structurat, date demografice,
sociale şi medicale relevante
• Completare baterie de chestionare
 Bateria de chestionare

• PCS (Pain Catastrophizing Scale) -Sullivan şi

colab.(1995) pentru evaluarea dimensiunilor
catastrofării: ruminaţia, exagerarea şi
neajutorarea
• DASS-21 (Depression Anxiety and Stress
Scales) se va folosi doar subscala depresie
• GCPS (Graded Chronic Pain Scale) va fi utilizat
pentru a măsura intensitatea durerii şi
interferenţa cu activităţile zilnice.
 Analiza statistică
• se vor analiza mai întâi datele chesionarelor
completate, înregistrând mediile şi abaterile
standard.
• Apoi analize de regresie pentru a determina
relaţia de mediere
• Folosirea testului Sobel recomandat de Baron
şi Kenny (1986) pentru evaluarea semnificaţiei
efectului indirect al variabilei independente
asupra variabilei dependente prin intermediul
variabilei mediatoare.
 Rezultate aşteptate
• În conformitate cu studii realizate anterior ne
aşteptăm ca rezultatele să arate o asociere
semnificativă a catastrofării cu intensitatea
durerii şi depresia (Sullivan şi colab., 1995)
• Rolul mediator al catastrofării în relaţia dintre
intensitatea durerii şi depresie a fost evidenţiat
de Wood şi colab., (2013)
• Limite: dimensiunea redusă a eşantionului şi
designul transversal
 Discuţii şi direcţii viitoare

• Identificarea factorilor care stau la baza relației

dintre depresie și intensitatea durerii în durerea
cronică este importantă pentru dezvoltarea unor
tratamente mai eficiente pentru pacienții a căror
probleme de dispoziție comorbidă (depresie) le
pune în pericol rezultatele scazute al tratamentelor
farmacologice și comportamentale
• Studii viitoare ar putea evalua dacă o reducere a
catastrofării ar putea determina o reducere a
depresiei comorbide.
 BIBLIOGRAFIE
• Henry, J. D. şi Crawford, J. R. (2005), The short-form version of the depression Anxiety Stress Scales (DASS-21):
Construct validity and normative data in a large non-clinical sample. British Journal of Clinical Psychology, 44:
227-239
• Jensen, M. P., Turner, J. A., Romano, J. M., şi Karoly, P. (1991). Coping with chronic pain: A critical review of the
literature. Pain, 47, 249-283.
• Keefe, F. J., Brown, G. K., Wallston, K. A., şi Caldwell, D. S. (1989). Coping with rheumatoid arthritis:
Catastrophizing as a maladaptive strategy. Pain, 37, 51-56.
• Lazarus, R. A., şi Folkman, S. (1984). Stress, appraisal, and coping. New York: Springer
• Quartana, P. J., Campbell, C. M., şi Edwards, R. R. (2009) Pain catastrophizing: a critical review. Expert Rev.
Neurother. 9(5), 745-758
• Ruscheweyh, R., Nees, F., Marziniak, M., Evers, S., Flor, H., Knecht, S. (2011) Pain catastrophizing and pain-
related emotions: Influence of age and type of pain. Clin J Pain. 27(7):578-86.
• Sullivan, M. J., Bishop, S., Pivik, J. (1995) The Pain Catastrophizing Scale: Development and validation. Psychol
Assess, 7:524-532.
• Sullivan, M. J., D’Eon, J.L. (1990) Relation between catastrophizing and depression in chronic pain patients. J
Abnorm Psychol; 99:260–3
• Sullivan, M. J., Thorn, B., Haythornthwaite, J. A., Keefe, F., Martin, M., Bradley, L. A., Lefebvre, J. C. (2001)
Theoretical perspectives on the relation between catastrophizing and pain. Clin J Pain;17:52–64
• Turner, J. A., Jensen, M. P., Romano, J. M. (2000) Do beliefs, coping, and catastrophizing independently predict
functioning in patients with chronic pain? Pain, 85:115-125
• Turner, J. A., Jensen, M. P., Warms, C. A., Cardenas, D. D. (2002) Catastrophizing is associated with pain
intensity, psychological distress, and pain-related disability among individuals with chronic pain after spinal
cord injury. Pain; 98: 127-134
• Von Korff, M., Ormel, J., Keefe, F.J. (1992) Grading the severity of chronic pain. Pain; 50:133-149.