Conceptul de "Krankheitsgewinn" sau "castigul din urma unei boli/afectiuni" (engl.

"morbid gain",
"post-traumatic growth", "stress-related growth" sau "benefit-finding")

- Este un concept infiintat de Freud in cadrul nevrozitatii.

- Are 4 nivele: nivelul primar sau intern, cel secundar sau extern, si uneori se gaseste in
bibliografie si cel de-al treilea si al patrulea nivel.

- Este vorba despre o scadere a unei tensiuni acumulate prin crearea unui simptom nevrotic sau
psihosomatic, cu efect benefic intrapersonal in cazul primar sau interpersonal in cazul secundar,
insemnand ca la nivel primar, pacientul isi construieste propriile beneficii din urma bolii sau
afectiunii sale, iar la nivel secundar este vorba despre comportamentul modificat in relatia sa cu
oamenii din jur.

- Conform Freud, simptomul este ca un compromis intre tensiunea acumulata din nevoi suprimate
si cautarea de satisfacere a acelor nevoi. A nu se confunda gasirea benecifiilor in urma unei
situatii adverse reale cu simptome deja existente cu conceptul de simulare, care descrie o
falsare constienta a simptomelor.

- Beneficiul secundar poate fi vazut deci ca o gratificatie narcisistica si libidinala, provenit din

efectele tulburarilor mintale sau bolilor fizice, fiind urmate de o compulsie de a repeta acele
comportamente sau simptome, care pot reprezenta impulsuri destructive si perversiuni maligne.
Acest lucru se regaseste de exemplu conform Lackinger in delincventa cronica a detinutilor.

- Conform Daniel A. Dansak, psihiatru american, al treilea nivel de "benefit-finding" desemneaza

persoane terte care profita de situatia pacientului, precum de exemplu terapeutul.

- Cel de-al patrulea nivel este mentionat in contextul in care simptomul poate duce la o imbogatire
a ideologiei generale despre boala sau tulburarea care ii sta la baza.

- Asadar, desi acest castig, mai ales la nivel secundar, poate influenta eficienta terapiei prin

hranirea unor comportamente negative, conform Tennen & Affleck (2002) "benefit-finding" este
definit ca un mecanism de coping, in sensul in care este un construct de formare a unei
semnificatii prin identificarea unor beneficii din urma situatiei aversive, motiv pentru care putem
gasi moduri benefice pentru a utiliza conceptul in scopul imbunatatirii calitatii de viata a
pacientului. Conform Taylor si modelului de adaptare cognitiva, gasirea unui scop sau
semnificatii a situatiei aversive ajuta la coping-ul pacientului cu respectiva situatie prin marirea
adaptarii psihologice. Iar conform Davis (et. al. 1998) exista 2 modalitati de depistare a unui
beneficiu: in primul rand, gasirea unui sens si un motiv al evenimentului si in al doilea rand,
gasirea beneficiului efectiv.

- In studiul despre depistarea unui beneficiu in legatura cu pacienti cu artrita reumatica, realizat de
Danoff-Burgh si Revenson in 2004, in cadrul caruia 158 de persoane cu deficiente ortopedice si
reumatice cu o medie de varsta de 58 ani, au fost testati prin chestionare de auto-evaluare,
conceptul de "benefit-finding" resulta in urmatoarele 3 beneficii descoperite la pacientii studiati:
1. constientizarea relatiilor interpersonale aprofundate
2. Simt crescut al spiritualitatii si al sensului vietii
3. Apreciere ridicata a vietii

- In cadrul studiului efectuat de King si Miner se utilizeaza scrierea despre beneficiile obtinute din
urma unei traume ca o modalitate de coping a victimelor. Studiul a fost efectuat pe un numar de
118 studenti la psihologie cu varste cuprinse intre 18-36 ani, impartite in 4 grupe: primul grup a
fost rugat sa scrie despre o trauma traita, al doilea trebuia sa descrie trauma impreuna cu
beneficiile obtinute din urma acesteia, al treilea grup a fost rugat sa descrie doar beneficiile
rezultate din urma unei traume si al patrulea grup, grupul de control, a fost rugat sa descrie
decursul zilei respective. Din comparatia 2x2 intre "cu sau fara trauma descrisa" si "cu sau fara
beneficii descrise" a rezultat, ca descrierea beneficiilor din urma unei traume pot avea un efect
asemanator de benefic precum descrierea traumei in scopul coping-ului. Asadar, constientizarea
beneficiilor din urma unei situatii aversive prin descrierea lor este o modalitate de coping care se
poate utiliza in tratarea pacientului.

- Un alt studiu, realizat in 2001 de Katz, Flasher, Cacciapaglia si Nelson despre impactul

psihosocial al cancerului si al bolii Lupus in scopul extinderii generalitatii de "benefit-finding" la

pacienti cu boli cronice, efectuat pe un numar de 163 de pacienti, din care 36% sunt
diagnosticati cu Lupus si 64% cu diferite forme de cancer, a depistat urmatoarele 3 beneficii:
1 o apreciere aprofundata a vietii
4. Compasiune crescuta fata de alte persoane
5. Dispozitie ridicata de exprimare libera a emotiilor

- Pakenham si Cox au efectuat un studiu longitudinal pe durata de 1 an pe 408 pacienti cu

diagnostic de scleroza multipla si 232 din ingrijitorii lor pentru a corela depistarea beneficiilor din
urma bolii cu durata bolii si pentru a descoperi care sunt factorii din care reies acele beneficii. Au
fost completate ,in 2 etape de testare, chestionare care vizeaza "benefit-finding", adaptarea,
dezirabilitatea sociala si insemnatate: Mayo-Portland Adaptability Inventory (MPAI), MarloweCroen Social Desirability Scale, Antonovsky's Sense of Coherence Scale (SOC-M), Positive
State of Mind Scale, Bradburn Affect Balance Scale si s-a creat o scala noua, BFiMSS, care
contine 18 itemi din scala Mohrs si alte 49 itemi noi. Rezultatele arata, ca influenta de creare a
beneficiilor in urma bolii sunt datorite mai ales varstei pacientului si credintei religioase, care prin
boala duce la o crestere spirituala si deschiderea unor oportunitati noi. S-a observat, ca in prima
perioada dupa diagnostic, rata beneficiilor experientate poate stagna sau chiar scade, pe cand
dupa o perioada prelungita de la diagnostic, depistarea beneficiilor din urma bolii creste
semnificativ. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca odata cu trecerea timpului de la
diagnostic si socul initial urmat de acesta, adaptarea creste si impreuna cu ea si speranta
pacientului.

Bibliografie:

- Danoff-Burgh, S., Revenson, T. A. (2005): Benefit-Finding Among Patients with Rheumathoid

Arthritis: Positive Effects on Interpersonal Relationships.

- Freud, S. (2015): XXIV. Vorlesung: Die gemeine Nervositt.

- Heekerens, H. P. (2008): Funktion, Krankheitsgewinn und Passung - Variationen eines

therapeutischen Themas. http://cip-medien.com/media/download_gallery/08-02/2008-204%20Heekerens.pdf

- Katz, R. C., Flasher, L., Cacciapaglia, H., Nelson, S. (2001): The Psychosocial Impact of Cancer
and Lupus: A Cross Validation Study That Extends The Generality of "Benefit-Finding" in
Patients With Cronic Disease.

- King, A. L., Miner, K. N. (2000): Writing About The Perceived Benefits of Traumatic Events:
Implications For Physical Health.

- Lackinger, F. (2013): Primary And Secondary Gain In Delincvent Patients.

http://www.academia.edu/3078398/Lackinger_2013__Primrer_und_sekundrer_Krankheitsgewinn_bei_delinquenten_Patienten#signup/close

- Pakenham, K. I., Cox, S. (2009): The Dimensional Structure of Benefit Finding In Multiple
Sclerosis And Relations With Positive And Negative Adjustment: A Longitudinal Study.