Este important ca viitorii asistenti medicali sa cunoasca toate riscurile si toate

beneficiile acestei profesii. O metoda buna de a-i cali ar putea fi propunerea efectuarii
practicii din primul an, primul semestru, la Unitatea de Primiri Urgente sau ambulanta. In
felul acesta, tinerii vor cunoaste si partea mai putin placuta a acestei profesii in care
trebuie sa aiba tarie de caracter si vointa de fier!
Asistentul medical trebuie sa inteleaga, in primul rand, ca posibilitatea decesului
pacientului face parte din aspectele inerente ale acestei profesii. Acesta trebuie,desigur, sa
mai cunoasca si faptul ca trebuie sa se ingrijeasca si de sanatatea sa psihologica.
Sanatatea psihologica :
Luata per ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile si
sentimentele acesteia fata de sine. Sanatatea emotionala include intelegerea emotiilor si
cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cat si a capacitatii
de a studia, de a lucra sau de a indeplini activitati eficiente si cu buna dispozitie.
Emotiile influenteaza de asemenea si sanatatea fizica.
Cu cat individual are o stare emotionala mai buna cu atat rata de imbolnavire
cronica este mai scazuta.
Unul dintre riscurile la care se expune asistentul medical, din punct de vedere
psihologic, este momentul in care acesta trebuie sa dea o veste nefavorabila pacientului,
ca de exemplu perioada de viata pe care o mai are de trait, stadiul in care se afla boala sa
ori, un alt exemplu ar fi faptul ca oricand se poate confrunta cu situatia in care trebuie sa
anunte o veste tragica.
Dezvoltarea inteligentei emotionale si tehnicile de psiho protectie ale asistentului
medical ar trebui studiate de catre viitorii si actualii asistenti, cu mare responsabilitate
deoarece aceste aspecte ii ajuta atat pe ei cat si pe pacienti sa depaseasca mai usor
traumele.
Depresia aduce prejudicii capacitatii de insanatosire si sporeste riscul de deces,
mai ales la pacientii mai firavi sau care sunt in stari cronice de boala.

S-a dovedit ca stresul da nastere unor hormoni care au impact major asupra
celulelor sistemului imunitar. Cu cat stresul este mai intens cu atat impactul asupra
sistemului imunitar este mai de lunga durata. Din acest motiv pacientii banuiesc ca boala
lor este spun ei- pe fond nervos

(din cauza stresului).

Strategii si conduite antistres:

1.

Discutarea dificultatilor cu altii

2.

Planificarea timpului

3.

Reevaluarea situatiei din alta perspectiva

4.

Umorul

5.

A face altceva

6.

Echilibru munca-odihna

7.

Apelarea la prieteni

8.

Folosirea tehnicilor de relaxare

9.

Cultivarea sentimentelor pozitive

10.

A oferi si primi afectiune

11.

Practicarea exercitiilor fizice

12.

A face ceva cu placere

13.

Rezervarea unor momente de liniste

14.

Armonizarea aspiratiilor cu aptitudinile

15.

Asigurarea unui somn eficient

B. Thorp suregereaza urmatoarele strategii:

- recunoasterea de catre individ in confruntarea respectiva a prezentei unei emotii
- starea nu trebuie ignorata, iar individul sa-si raspunda la intrebarea DE CE?
- reformularea elementelor situatiei in fiecare din cele doua perspective posibile: ca
nocivitatea sau ca utilitatea pentru subiect
-impartasirea gandurilor si framantarilor unei persoane apropiate
Emotiile pozitive afecteaza cursul bolii intr-un mod benefic, ducand chiar pana la
vindecarea completa a acesteia.
Neimplicarea emotionala nu este posibila dar cu toate aceste lucruri cunoscute
despre emotiile negative, asistentul trebuie sa constientizeze ca trebuie sa fie apt pentru a
sprijini un pacient care are nevoie de cineva care sa il incurajeze sa treaca peste
problema. Daca un om nu se simte bine (fizic si emotional) acesta nu-i va putea induce o
stare de bine celui de langa el.
Un mediu de

lucru placut si cu echipament adecvat contribuie la reducerea

stresului personalului medical. Folosirea culorilor pozitive (cromoterapia) sau a muzicii

ambientale, relaxante, reduce semnificativ oboseala si creste randamentul muncii. De
asemenea este necesar ca in orice unitate sanitara sa existe un psiholog angajat special
pentru asistentii medicali, acestia putand apela la ajutorul specializat al acestuia ori de
cate ori simt nevoia.

BIBLIOGRAFIE

Goleman, Daniel, INTELIGENTA EMOTIONALA, Editura Curtea Veche, 2008;

1.

http://ro.scribd.com/doc/37037288/STRESUL-PSIHIC