BURLANE DE TUBARE Metalele grele si ulejurile minevale sunt poluante (24). fn plus, prezenta unsorii creeaz& tensjuni suplimentare, Prin fosfatarea suprafefelor urmati de o acoperire cu risini poliamidice in care sunt dispersate particule de sulfur de molilbden —un lubrifiant sotid — problemele amintite pot fi evitate. La sondele de gaze se folosese gi unele risini epoxidice, Ele contin ace leasi pulberi de grafit, plumb, zinc gi cupru. fnainte de folosire ele se combina cu un intiritor; are foe un proces de polimerizare ce duce a intirire, in 4— 6 b, 1a 20°C. O eventual degurubare se poate realiza prin incdlzire fa circa 300°C. 413, Probarea burlanelor Fiecare burlan se probeazi ta presiune interioara, in uzin’, intr-o bazit de burlane sau direot pe rampa sondei, Se verificé astfel rezistenfa la presiune interioari si etangeitatea imbin&rilor, elimindndu-se burlanele necores- punztoare. Probarea se realizeaz’ cu api, insuruband la capetele burlanelor douk capace cu filet corespunzitor, Durata probarii este de reguli 15 s. Presiunca de probare constituie un anumit procentaj din rezistenta burlanclor la spargere, Normele API recomanda ca presiume de prob 0,8 din cea de spargere, calculaté ou grosimea nominal, ceea ce constituie 0,914 din cea calculata cu grosimea minim’, pentru toate burlanele cu exceptia celor mai mari de 10 3/4 in, inclusiv, fabricate din ofel H-40, J-55 i K-75, fa care se ia 0,6. Se limiteaza totusi presiunea de probare la 207 bar (3000 psi) pentra ofelurile H, J si K, respectiv la 689 bar (10 000 psi) pentru celelalte, Evident, pentru burlanele la care presiunea interioard este limitaté de rezistenta mufei, se ia 0,8 respectiv 0,6 din presiunea limita respectiva. Entrebari Cum se fabricé burlanele de tubare ? 2. Ce tipuri de imbinéri existé intre burlane ? 3. Ce avantaje si dezavantaje au burlanele cu imbindri calibrate, fafii de celelalte fmabinitri ? 4, De ce nu se fabricd filete triumghiulare cu pasul mai mare asa eum an cole trapezoidate ? Cénd se recomandé burlanele Buttress ? Dar cele Extreme Line ? Ce se injelege prin imbinare premium ? Ce modaliteyi le etansave « imbindirilor exist ? Cum cedeaztio imbinare cu filet trimghiular? Dar wna Buttress? WON AL De ce imbintirile eu filet triunghiular au rezistenta la traciume mai mica decat cele trapezotdale ? 203BURLANE DE TUBARE 10. De ce wn burlan cu perefii relativ grosi rezistet la o presiume mai mare decdt cea indicatti de formula lui Lamé ? 11. Cum variazd presiunea de turtire eu raportul Dit? De ce sunt evi- denjiate mai multe domenii de turtire dupa valoarea raportului Dit ? 12, De ce mu se fabricd burlane cu diametrul mare din ofeluri supe- rioare ? 13. Forja de tractiune afecteaza presiunea de turtire. Ince sens ? 14, Presiumea interioard méreste sou micgoreaeis rezistenfa la tracfiune a imbiniirilor filetate ? 15, De ce trebuie controlat gradul de stréngere a wnei imbineiri ? 16, Tracfiwnea afecteazti etansettatea unei tmbindiri, Cum ? 17. Ce criterii de strangere a imbindrilor existé ? 18, Existt pericolul de crépare a unei mife ? Cand ? 19. De ce se ung tmbindrile filetate ? 20. De ce se probeazét burlanele la presiune interioardi ? Probleme 1. Ce unghi face generatonrea unui filet care are conicitatea 1:16 eu axa burlanutui ? Rs 14724", 2. La-un butlan de 7 in se milsoara, in acelagi plan transverse, diametrul exterior maxim Dox? 178,3 mn $i ¢¢1 miniin Dygy= 1773 morn, Ce ovalitate are burlanut in seal plea? R:0,56%. ‘Laon buslan de 7 in se misoorl, in aceeasi secjiune transversald, grosimea maxima & peretelvd fa * 13,1 mm gf ceo minim’ fy = 12,1 mim, Care sunt absterile fafa de grosimes nominalé ¢= 12,65 tum gi excentricitatea burlanulai ? Ris 4 3,56 H5i~ 4.34 Yj 7.94%, 4. Skse determine veristenfe Ik trictiune a eobindei unui barlan de 20 in, ev grosimea 55 ou Rega * 379,2.Nérmn™ si i= 5171 Némm*, Fileral 3,59 min. Care ecte eficienja imbingrit? slo 1113 mim, fabricar din ojet ‘este ieunghfular en tuaglines wiki 3489 KN 5 4,9 %. vitor voor burlane de 3 1/2 incu grosimen de Raz © 32 Ninn? gi Rast S171 Miram?), cv filet tein ie Line. Lungimea utile a filetakat aa Smabinasea Extreme Line, aria Tau, reineBURLANE DE TUBARE Care este eficienta celor patru imbindsi 7 R: 1019 KN; 1099 KN; 1403 KNespectiv. 1658 KN 648% 8.9%; 93.1%; 105,5%" ‘Observajie: Rezistenfa binds Extreme line este caleulat® aici cu forma = 09Sdcepln, ponte a putea fi compara cn rezistenfaceloralte imbindr, Nosmele API indict dept rezistnt2 a imbinarilor Exteme Line produsul App, Ry» fird factorul 0,95, unde. Ayan teprezints velonrea minim dintre aria mufei (aici 3727 mim’, & cepului (3376 mim?) 3s burnt (3201 ma). Cum cea mai mica vstoae o constitie aria bur- lanolu, dept rezisteny a imbindi este indicath valoarea 3201-517,1= 1655 KN . Din cauzi omi- ‘eri fectonalui 0,95, en apace ca flind mal mare decat cea cafoulaté cu formula (1): 0,954y Ry. 6. Care este presiunea minima de turtie @ unui burlan de 18 5/8 in cu grosimea de 11,05 mm fabricat din ofe} J-55, cu Roa. 379,2 N/mm? ? Dar a unui purlan fabricat din ofet N80, cu Rpga = 351,6 Nimm* ? De ce presiunile de turtie ate celor doua burlane sunt identice ? Re 43 bar, 7. Folosind relatiile din tabcla 7, si se determine domeniile de vatabilitate @ formulelor de caleul pentru presiunea minima de turtire a burlanelor fabricate din ofel C-75, cu Ryoa= 5171 Nimnm?, precum si constantele ce intervin in formule, : Turtirea Ia limita de curgere: D/t < 13,67; turtirea plastict: 13,67 S Dt $ 23,09; domeniul de tranzifie: 23,09 Dit < 32,05; turlirea elastich: J? > 32,05; A= 3,060; B=0,0642; C= 124,5 bar; F=1,985; G~ 6,047, 8. Un burlan are excenticitatea meximt admish de standarde: grosimea minima 0,875 & si grosimea maxima 1,125 1 (¢ este grosimea nominala). Cu c&t se reduce rezistenta lui la turtite, admifind comportarea plastica ? R: Ca 12,5 %, 9. Un burlan de 18 5/8 in cu grosimea de 41,05 mm fabricat din ojet 1-55, eu Raa™379,2 Niam? are ovalitatea 0,75 %. Cu eft se reduce pr considerata pentru burlane circulare egala cu 43 bar? Cu 13%, dele 43 1a 35 bar, 10, Un burlan de 5 1/2 in cu grosimea de 7,72 mm fabrieat din ofel 1-55, ou Ryoa=379,2 Nim’, are ovalitaten 0,75 %. Cu cit se reduce presiunen de turtire minim’, consideraté pentru burlane circutare egal cu 339 bor ? 10 25,2 %, de ta 339 Ia 225 bar. 11. SA se determine presiunea de spargere a unui burlan de 9 5/8 in cu grosimea de 13,84 mtn, fbrieat din ofe N-80 cu Ryga = 551.6 Nine’, Rr 546 bar,BURLANE BE TUBARE 12, Un burlan inchis Ia capete este supus la presiune interioard panla spargere. Cum axe loc spargerea: f mgitudinal sau transversal 2 13, Forfa de compresiune aplicaté asupra unei coloane de burlane de 5 1/2 in cu gro- simea de 7,72 mm este de 200 KN, Diametrul sondei este de 190,5 mm. S& se determine tensiunile de incovoiere maxime care se nase prin flambarea acestei coloane. H = 2,06-10°N/mm? , R: 250 Nim, 44, $8 sc determine presinnes efectiva de turtie a unei coloane de burlane de 9 5/8 in cw grosimes de 11,99 mm, fabricate din ole! P-110 (Ryoa = 551,6 Némm”), cu lungimea de 2000 m supusa la tracfiune sub greutatea proprie, tn ner, Masa unitarl g = 69,94 ke/m.Se ia g = 10 mls*, Rr 353 bar, fj de 366 bar in absenfa traction 15, Sa se determine presiunea de turtie a unui burlan de 5 1/2 in ow grosimea de 7,72 mn, fabricat din ofel 1-55 (Ryo ~ 379.2 Nim’), in care se exerciti'o presiune interioard de 100 bar. Re 428 bar, 16. Cu oft creste rvezistenja tmbinaii cu filet triunghiular a unui burtan de 75/8 in cu grosimea de 10,92 mm, fabricat din ofel P-110 ct Riga = 758,4 Nim? si X,, = 861,8 Nimm*, dack este supus la o presiune interioaré egalé cu 80% din cea de spargere ? Rs 28%, 17. Care este momentul de strangere al tmbinéii cu filet tcunghiular pentru un_burlan de6 5/8 in daci forja de smulgere este 2140 KN 7 R: 6520 + 1630 Nm, Bibliografie 1.Akgun, F. et al: AP! Tubwlar Ovality and Stresses in Horizontal Wells With a Finite Element Method, SPE Drilling & Completion, June 1994, p. 103-306. 2.Bes de Berg, F., Retail, P.: Fuites dans les flletages des tubages: influence de la temperature ef du passage dans le domaine plastique, Revue de VInstitut Frangais du Petrole, vol. 37, nr, 1, Jan-Fey. 1982, p. 99~ 111. 3.Bollfrass, C.A.: Sealing Tubular Connections, 3, Petr, Tech, June 1985, p. 955-965. 4.Bulatoy,A. 1.1 Formirovanie i rabota fementnovo kanmia v skvajine, Moskva,Nedra, 1990, 5.Burkowsky, M. et al.: Cemented pipe-in-pipe casing strings solve field problems, World Oil, Oct. 1981, p43 ~ 147. 6.Ciaraldi, S.W.: Some Factors That Affect The Sow-Service Performance of Carbon- ‘Stee! Oil-Country Tubulars, SPE Drilling Engineering, June 1986, p. 233 ~ 241. 206BURLANE DE TUBARE T.Clinedinst, W.O.: Strength of Threaded Joints for Steel Pipe, Trans-ASME, J. of Engineering for Industry, vol. 87, seria B, nr. 2 (May 1965), p. 125 136. &Clinedinst, W.O.: Analysis of APL Collapse Test Data and Development of New Collapse Resistance Formulas, Report, March 28, 1977, 9.Day, B.J.es. al. : New Makeup Method for API Connections, SPE Drilling Engineering, Sept. 1990, p. 233 -237. 10.E1-Sayed, A.A.H., Khalaf, F.: Resistance of Cemented Concentric Casing Strings Under Nomuniferm Loading, SPE Drilling Engineering, March 1992, p.59-64, J.Hauk, Vi Berechnung und Auslegung von Bohr- , Fuller~ und Stigrohr-Strangen fiir Teufen itber 6000 m, Erdoel-Erdgas-Z., April 1980, p. 117122. 12. Huang, N.C., Pattillo, P.D. Collapse of Gif IVell Casing, Trans, ASME, 1980. 13. Igcenko, I.M.ef al: 0 procinosti obsadndh kollon pri sovmestnom deistvit izght- baiuscth momentoy, osevah sil i vnesnevo davlentia, Netti gaz, 7, 1977, p. 17 —21. 1.Igcenko, I.M. ef ali: Opredelenie soprotivienemosti tolsiostennsh trub smeatiin nerayriomerndim davlenien tekucih porad, NeR i gaz, 6, 1981, p. 21 ~26. 15.JUrgens, R.: Bellvag zur Berechnung der Aupendruckfeistighelt von Futterrohren, Diss TAU, Claustha, Jan, 1973. 16.Klementich, E.P.1 Unraveling the Mysteries of Proprietary Connections, J. Pett. Tech., Dev. 1995, p. 1055 — 1059. 1.Krug, G., Marx, C.: Aufenduckfestigheit von Fulterrohren unter einfachen und kombinierten Belastungen, Erdoel- Erdgas- Z., Oct. 1980, p. 368 ~ 372. 18 Lubinski, A, e¢ ali: Helical Buckling of Tubing Sealed in Packers, 5. Petr. Tech., June 1962, p. 655-670, 19.Matlenhalli, N.K.: Method determines leak resistance of 8-round thread, Oil & Gas J,, Jan, 20, 1992, p, $1 ~52, 20.Maruyama, K. ef ala An Experimental Study of Casing Performance Under Thermal Cycling Conditions, SPE Drilling Engineering, Jone 1990, p, 156-164. 24, Matsuki, N. e¢ al.: Evaluation of Premium Connection Design Conditions, ‘Surmitomo Metal Industries, Japan, 1985, 22.Morita, N., MeLeod, Ht Oriented Perforation to Prevent Casing Collapse for Highly Inclined Wells, SPE Dailling & Completion, Sept. 1995, p. 139 145, 23, Murphy, C.E. Collapse-pressure strength of casing reduced by wear, Oil & Gas 1., Ne. 45, 1976, p. 205 ~ 208, 213 ~ 216, 207BURLANE DE TUBARE W.Nara, ¥. et al.: Theoretical Study on Casing Collapse, Sumitomo Metal Industries, Led. Japan, 1981, 25. Ogasawara, M.Khoyama, F.: Optimum Application of Environmentally Safe Casing Compound Greaseas for Casing and Tubing, SPE Drilling & Compl, March, 1996. 26,Pantazi, D.: Construcfia si tubarea sondelor, Bucuresti, Rditara Tebinicd, 1972, 27.Pattillo, P.D., Huang, N.C. The Effect of Axtal Lond on Casing Collapse, J. Petr. Tech, Jan, 1982, p. 159 ~ 164, 28.Pattillo, P.D.: How To Apply The APL Axtal Load Adjustment, Pett. Eng. Int., March, 1985, p. 40-52. 29, Pattillo, P.D.:How To Apply The New API Adjustment For Collapse Resistance of Tubulars, Pete. Eng, Int, April 1985, p. 44 ~ 52. 30.Pattillo, P.D. ef ala An Byoluation of Concentric Casing for Nenuniform Load Applications, SPE Drilling & Completion, Sept. 1995, p.186 ~ 192. 3),Payne, M.L. ef al: Improving operational procedures can redvce fatigue failure in Berd casing, Oil & Gas J,, Nov. 28, 1994, p. 68,70 75. 32,Sarkisoy, G.M.t Rascioff buvilndh i obsadndh kolonn, Moskva, Nedra, 1971, 33.$cerbiuk, N.D., Iakubovskli, N.V.s Resbovdle soedinenita trub nefteanovo sortamenta i zaboindh dvigatelei, Moskva, Nedra, 1974. 34.Sehneider, W.P.: Casing and Tubing Connection Stresses, J. Petr. Tech., Aug. 1982, p. 1851 — 1862. 38,Schwind, B.E. Equations for. Leak Resistance of API 8-Round Connectors in Tension, SPE Drilling Engineering, March 1990, p. 63-70. 36,Stair, M.A., Melaturff, T.L.t Casing and Tubing Design Considerations for "Deep Sour-Gas Wells, SPE Drilling Engineering, June 1986; p. 221 ~ 232. 31. Tokimasa, K., Tanaka, K, : FEM Analysis of the Collapse Strength of a Tube, Sumitomo Metal Industries, Japan, 1985, 3B.Tsura, B. ef als Influence of Compound Grease on the Performance of Premium Connections, SPE. Drilling, Engineering, Maich 1990, p. 71 ~ 78. 39.Ulmanu, Va Materfal tubular petrolier, Bucuresti, Editura Tehnict, 1992. 40. Will.s, D.N.1 How ¢o ensure proper make-up of premium shouldered tubslars, World it, Sept. 1983, p. 71-74. 41.28 Trubt nefleanovo sortamenta, Spravocinik: Red. Saroian, A.E., Moskva, Nedra, 1987.TUBAREA SONDELOR 1. Solicitarea coloanelor de burlane © sondé se proiecteaza astfel oa, 1a un cost minim, si prezinte siguranfa atat in timpul forajutui, pan la atingerea obiectivului, oft si in perioada preconizati de exploatare. Aceasti siguranfi este determinata de rezistenta coloanelor de tubare gi de adancimea la care ele sunt tubate, Dimensionarea lor coreota (ca grosime, ofel, tip de imbinare) presupune anticiparea tuturor situ- atiilor ce pot interveni gi stabilirea celor mai severe solicitiri posibile, Situafiile ce trebuie luate in considerare sunt: -- intvoducerea coloanelor in sonda; — cimentarea lor; — prizarea si intarivea'cimentuluis ~ fixarea coloanelor fn flanges ~ probarea coloanelor si a Jainerelor tubate prin ele, la presiune inte- rioara sau la golire; ~ testarea rezistenfei Ia fisurare a rocilor aflate sub iui coloanclor; . _ ~ continuarea forajului prin interiorul coloanelor: schimbarea densititii noroiului, pierderi de circulatic, manifestari cruptive, actiunea garniturii de prjini tn timpul rotirii si al manevrelor;, ~ probarea stratelor productive; ~ stimularea productivititii orizontutilor productive prin fisurare hidra- ulica, injectie de fluide fierbinti; ~ exploatarea sondei; ~ repararea sondei. Coloanele de burlane sunt solicitate la tractiune si compresiune, Ja presiune interioaré si presiume exterioard, uneori gi la tucovoiere, in sonde curbate gi atunci cind coloanele sunt flambate, Prezenfa si marimea acestor solicitari difera de la o situatie Ja alta. Ele nu sunt uniforme de-a lungul sondei, dar au in general un caracter static, exceptind socurile care apar Ia oprirea bruse’ in timput introducerii, la obturarea circuitului hidrautic si mai ales cele provocate de garnitura de prijini Ja continuarea forajului, Pentra c& solicitirile nu sunt uniforme, profilul cel mai economic al unei coloane va fi, probabil, vatiabil de-a lungul ei, cu grosimi, ofeluri sau Imbiniti diferite. Unele dintre solicitiri se modifica tn timp, datoriti unor fenomene cum sunt; deformarea rocilor vascoplastice (sare, root argiloase) din jurul 209TUBAREA SONDELOR coloanelor, curgerea nisipului prin perforaturi, depletarea si compactizarea Aicdmfntului exploatat, fluajul materialului din burlane, variafiile de tempera- ‘dura si de presiune. in porfinile comprimate din zonele necimentate sau cimentate nesa- tisfacditor, in dreptul zicdmintelor care se compactizeazi, coloanele de burlane pot flamba, Uzura provocati de actiunea racordurilor si a prajinilor in timpul lucra- hui, coroziunea cauzati de fluidele agresive micsoreaz’ grosimea burlanelor si, ca rezultat, rezistenfa lor la soficitisile amintite. ‘Unele dintre situafiile enumerate mai sus sunt comune pentrn toate tiputile de coloane (de suprafati, intermediaro, de exploatare, lainere); altele se ‘tntalnese doar la anumite coloane, in cele ce urmeaz& se evalueazit solicitirile coloanclor de burlane in situafiile cole mai semnificative. 4.1. Introducerea coloanei fi sondA Solicitarea principal’, in acest caz, © constituic tracfiunen creat de greutatea propric a burlanelor. Forfa maxima de tracfiune se exercité la capatul superior al coloanei a sférgitul tuba fn sonde verticale, gteutatea unei coloane formate din mai multe tronsoane @) S-au notat: . g—accelerafia gravitational’; nn —numérul de tronsoane ou grosimi (uneori si diametre) diferite; 7, ~ lungimea tronsonului f qr-masa nitard (pe unitatea de lungime) a tronsonului i. fn’ tiinpul tubarii, sonda este plind cv lichid (noroiul de foraj); in interiorul coloanci de burlane se afl, de asemenea, lichid. Cand coloana are vyalva de refinere, este posibil ca densitatea lichidelor din interior gi din exterior SA fic diferita, iar coloana poate fi mentinut% partial goal, dack este necesar. Rezultanta forjelor de presiune create de cele dow’ lichide la o coloana cu secfiune constant (pentru toate forfele se consider sensul pozitiv in jos) Ae + PAL, @ cu: pe ~presiunea exterioara la siul coloaness py ~ presiunea interioara deasupra valvei; 210TUBAREA SONDELOR Ae ~ aria sectiunii transversale exterioare a coloanei; A, ~aria sectiunii transversale interioare a coloanei. Fora pA. actioneaza de jos in sus gi creeazi o stare de compresiune, iar forta p,4; este indreptat& de sus in jos gi provoaca tractiune. Cénd coloana este deschisé, fara valva de refinere, forfa de presiune PA, A) Aici p este presiunea coloanei de noroi Ja siu, iar 4, — aria seofiunit transversale a corpului burlanelor. Lao coloani eu schimbii de sectiune — grosimi sau diametre diferite —, fn seojiunile de trecere sarcina axialA are variafii exprimate cu relatia @) Aly =~Pe(des ~ ej) Pi (Ais ~ At ~pehd, + piAd;. @) S-au indexat cu s ariile seojiunilor transversale de deasupra schimbarii de sectiune si cu j — cele dedesubtul lor. Presiunile:p, gi p; sunt cole de la adéncimea respectiva (fig. 1). ~ ff Fig. 1. Forfele axiale care acfioneazdt ‘asupra nei coloane combinate soufiundate intr-un fluid, 2TUBAREA SONDELOR Sareina axial maxim’, la capatul de sus al coloanei, este egalt cu greutatea coloanei (1) corectati on forfa de presiune (2) sau (3) pentru coloane on secfitme uniform’; pentra cele combinate, se scad forfele de presiune ascendente gi se adunf cele descendente (fig. 1). Daci lichidul din interiorul coloanei are aceeasi densitate cv cel din exteriorul ei p, si indltimea egal cu cea a coloanei Z, atunei p; = petformulele (2) $i G) sunt identice, iar forta de presiune la giu, de flotabilitate, "p= ~ PnBldy. (5) fn aceasta situafie, cea mai fiecventd de altfel, forfa axiala maxim’, ta suprafata, Fyae = G+ Fy eC 2), © unds 1-p, /p, constituie factorul de flotabilitate (p, este densitatea ofelului). ‘Ultima expresie din (6) este valabil& si pentru coloane ou seofiune variabilé, pentru cf, potrivit principiului lui Arhimede, rezultanta forfelor de presiune este egal& cu greutatea lichidului dezlocuit indiferent de forma corpului scufundat, De notat cA forja de flotabilitate nu provoacé flambaj. Pentru a evita posibile groseli, atunci cfnd intervin gi alte forje axiale de compresiune si se evalueazi pericolul de flambaj, se introduce uncori o "forfé de stabilitate” egalé cu forta de flotabilitate (2), (3) sau (5), ou semn schimbat [1, 7]. in timpul introducetii, coloana de burlane poate rimfne partial goal (dack are valvi de retinere), intenfionat (pentru 4 reduce sarcina la c&rligul instalafiei) sau din omisiune, Cand este echipati cu valva diferentiald (vezi cap, 5), coloana rimane, de asemenea, goala pe o anumita inaltime. La tubare pot apirea gi unele forfe axiale suplimentar Cele mai importante sunt forfele de frecare cu peretii giurii de sonda si cu noroiul din jur. in sonde verticale $i fr tendinfe de sirangere, forjele de frecare sunt reduse: 10 - 20 KN/1000 m. in sonde inclinate, frectrile pot modifica semnificativ forfa axial’ de-a lungul coloanei; ta inclinari si frecai mari este posibil ca forfa de tractiune la suprafajai s& scadi pe misuri ce coloana se introduce, devenind chiar negativa (coloana trebuie impinsé in sond’). Cind exista tendinfe de ptindere, coloana de burlane este supust la tractiuni suplimentare fa incercarea de desprindere. [n asemenea situatii, dar gi in prezenfa. unor praguri de-a lungul sondei, coloana este fasati uneori in compresiune. 22TUBAREA SONDELOR in sonde verticale, exceptind cazul prinderii, fora maxima la suprafafi Se considera egelfi cu greutatea coloanei scufundate tn noroi, Solicitirile la presiune exterioaré si la presiune interioara trebuie Inate in considerare aturci céind eoloana se menine parfial goal, cand donsitatea noroiului din interior gi a celui din exterior sunt diferite, La spafii inelare inguste, ciderea de presivne creat in spafiul inelar la viteze mari de intro- ducere poate si fie semnificativa. In sonde cwbate, coloanele de burlane sunt supuse gi la incovoiere, Dac se cunoagte raza de curburd a sondei pe diverse intervale, se pot calcula momentele si tensfunile de incovoiere. Multipliednd tensiunea maxim’ de inco- vVoiere dintr-o seofiune transversal ou aria secfiunii respective se determin’ 0 forfi axial& de incovoiere care se adaugi la celelalte sarcini axiale (vezi cap. 3). in zona de prindere fn pene se creeazt o stare de solicitare axiali gi de presiune exterioard, mai sever’ cdind greutatea coloanei este mai mare [10]. 12, Cimentarea coloanci fn timpul cimentdii, presiunea din interior si cea din exterior se modifick de-a lungul coloanei de burlane, in functie de pozifia fluidelor cu densitatea diferith in coloand si fn spafiul inelar, dar si de debitele folosite in diversele etape ale operatiei, prin cdderile de presivne create de circulafie. Dack se cunose densitatea gi proprietifile reologice ale fluidelor pompate, presiunea poate fi caloulatt in orice punct al circuitalui si in orice moment al operatiel, eventual fn functie de voluinul total pompat [9]. Presivnea de la capitul superior at coloanei, preluati de capul de cimentare, oste egali ou suma ciderilor de presiume din sistemul de circulatie, din care so scad ori se adun’, dupi caz, prosiunea oreati de diferenfa de densitate a fluidelor din circuitul sondei. Presiynea de pompare are valoarea maximi la sfarsitul cimuentérii, Ee trebuie luat& in considerate atét in ceea co priveste rezistenta la spargere a coloanei, cat gi in privinfa rezistentei la tractiune, Pericolul de smulgere a coloanei de la o finbinaxe este adesea mai mare dec&t cel de spargere. Forfa axiali suplimentar’ exercitatii la suprafagi Fis ppdy o unde: pp este presiunea de pompare, in capul de cimentares A; ~ avia sectiunii trensversale a interiorvini coloaned, Mirimea fortelor axiale de-a kangal cotoanei, inolt instalst cand fn ind saveina la ofs!igul do forej, se modifica fn consul operatisi de simentare, in prisna fax, ‘lore coloznel ce afl pasté de ciment ou densitates mai mare decdt angTUBAREA SONDELOR a noroiului, sarcina axialé creste.-Dupa ce pasta trece in spafiul inelar, sarcina axialé se reduce. Efeotul respectiv este insemnat daca diferenfa de densitate pasti-noroi gi volumul pastei sunt mari, Frectrile de la suprafaja burlanelor provocate de circuiajie au si cle un anumit efect, determinat de pozitia si proprictifile fluidelor pompate, de debitul din diverse momente, dar si de Gimensiunile transversale ale coloanei si ale spafiului inelar. Astfel, cfind spatiul inelar este larg tn raport cu interiorul cotoanei, frecirile din interior marese forta la cArlig, in schimb, c&nd spatiul inelar este Ingust, frecarile din exteriorul coloanei micsoreaz sarcina le cArlig, Variafiile de sarcin& pot ajunge Ja 20 — 30 % din greutatea coloanei [5]. Cand coloana este manevrati in timpul eimentirii, frectirile eu peretii gturii de sondi modifica si ele intr-o oarecare masura sarcina axialé, mai ales in sondele deviate. Deoarece pasta de ciment are densitatea mai mare dect a noroiului, tn imomentul cfnd presiunea creati de diferenta de densitate devine mai mare decat presiunea creat de freciiri, pasta se deniveleazt (vezi gi cap. 5). Daci volumul pastei este relativ inic $n raport cu volumul intérior al coloanei, denivelarea este maxim’ cfd s-a terminat de pompat pasta de ciment (fig. 2, a). Cunoseand volumul de pasti %p, densitatea celor dout fuide p, s ps Precuim 51 aria Ay, s¢ poate caloula inallimea de golire H, scrlind ‘egalitatea: PpBlp = Putty * Pulls 8) cul, =, / 4), rezulti: (9). Formula este aplicabili dact H, +, L cu I= Vi/An | 5 x] 4 a By Pe “AP. @) >) Fig, 2. Denivelarea sondei datorita diferenei de densitate pasté-noroi: 4 ~ pasta mu irece in spagiul inelar; b —pasta trece in spafiul inelar, Rezistenja de gel a noroiului de la suprafata burlanelor micgoreazi intr-o oarecare misura adincimea de golite. Diferenfa de presiune este maxima la adancimea de golire: Pema Hy le 3) Ea poate fi periculoasi la coloane Iungi co diametral mare, care au presiunea de turtire seiizu La sffrsitul operatici de cimentare, daca valva de refinere se inchide si presiunea de pompare se scourge, asupra coloanei de burlane se exerciti o diferent de presiune exterioari A p,. Ea are valoarea maxima in zona siului: 215TUBAREA SONDELOR APenas =(P »-n)8(He A) a4) cu H,~ intitimea de cimentare si fr — tndlfimea dopului de ciment ramas in coloani (fig. 3). Api at “AP Fig, 3. Pozifia fluidetor si diferenta de presiune Ia sfarsitul cimentirit, Exempla) 1; Fie 0 coloand de burlane cu diamétral de 13 3/8 in, cu grosimes a 12,19 mm. N-80 Buttress, cu mas unitaré 103,28 kg/m, forja de smulgere 7050 kN, presitmes de turtire de 156 bar, presiunea de spargore 346 bar, tubaté fa ad&ncimea de 2000 m. Cotoana se cimenteazA pe toalé inaltimea intr-o gaur& de sond& cu diametrul media de 450 mm. Inbifimes dopului de ciment ramas in coloand este 20 m. Densitatea noroiului din sond& p, ~ 1200 kg/m", jar cea a pastel p= 1800 kg/m’. . Si se eatculeze adfncimea de golire dupé pomparea paste, diferenta de presiune din acest moment, presiunes de pompare si diferenfa de presiune maxima la sf&situl ciment&rit, forfa axial produst\ de presiunea de pompare, sarcina Ia efrligut instelafiei inaintea cimentarit, dupa pomparca paste’ sila sfarsitul operafiei, forfa de tractiune maxim’ din coloant. Solufie. Volumul de past 2000-+ 703159? -20 = 13838 me. Co formula (12), ip, (0.07808 +-0,06841) 138,33] (1800~ 1200) 546 2 = 9,96841- 1800-4 0,07808 (1800-1200) 216TUBAREA SONDELOR cu 4; = 0.07808 m? si Ay = 0.06841 m? Lungimea coloenei de pasti cind tot volumul se afl in interioral burlanelor 138,380/ 0,07808 = 1772 m.. Cum 546 + 1772 > 2000, adancimen este corect calcilats. Diferenja de presiune exterioart ta adfneimen de golire: SPamae = 1200-9,81-546 = 643-108 Pa = 64,3 bar. La sfisitul cfmentarii, dupa ce se scurge presiunea, APeimoe = (1800~1200)-9,81 (2000-20) = 116,5-105 Pa = 1165 bar. Cele dout presiuni exterioare sunt mat mici decat presiumea de tuitire a burlanetor de 12,19 mm N-80, 156 bar, dar nu sunt chiar neglijebile Deoarece spre sfirsitul operatiei debitul so reduce In minimum, presiunea de pompare (in capul de cimentare) este practic egala cu presiunea creat de diferenfa de densitate pasti-noroi, adicd tot 116,5 bar (presiunea de suprapunere a copuritor). Ba esto mai mick decd presiunea de spargere a burlanctor, 346 bar. Forfa de traojiune suplimentark la partes de sus a colonnei F, = 1165-10 0,07808= 909 632 N = 910 KN. Greutatea in aer a coloanei de burlane: G = 101,28-9,81-2000 = 1 987 114 Nx 1987 kN, tn noroi, sarcina la cérligul instalatici vf 1200) = 1957{1— 1200 1683 kN Cand s-a terminat de pompat pasta, coloana de burlane este goat pe 546 m; in rest, ea confine pasts pe 1454 m, Tindnd scama de volumut total ce pasta, se calculeazk intljimea pastel Sn spatial inelar, 363 m; deasupra ci se aflé 1637 m noroi. Deoarece cotoanele de fichid din interiorul burlanclor si din spafiut inelar sunt tn echilibra, dupa denivelnce, presiunea ta giu este acceagi, Ea este egaté cu By = 1800-9,81-1454 = 257-10 Pa = 257 bar, Aria secjiunil transversale interioave a burlanelor aj = 0,07808 m?, iar a celei exterioare A. = 0,09063 m?. Aria seojiunii burlanetor 4, = Ay ~ 4, = 0,01255 m2. Sarcina fa cArlig tx momentul denivelari Gog = G+ Ais ~ Aes = G — psy = = 1987 114-257-108 -0,01255 = 1 664 580 N = 1665 KNTUBAREA SONDELOR Vatoaren este practic egata cu cea de la sférsitul tuba La terminarea operajiei, cu scurgerea présiuni, presiunea la siu in interiorul burlanelor Pig = 3200-981 (2000 ~20) + 1800-9,81-20 = 236,6-10°Pa = 236,6 bar « Presiunea fa sit ta exteriorul coloanei ey = 1800-9,81-2000 = 353,2-10%Pa = 35332 bar Sarcina Ja cligul insta, Ja starsitut operatiet, Gy = 1987 114 + 2366-109 -0,07808--353,2-10° -0,09063 = = 1987 114 +1 847 373-3 201 052'= 633 435 N ss 634 KN. Veloarea este mult mai mici decét cea de le Inceputul operafiei, datoritt efectului de flotabilitate creat de pasth, gi nu depinde de presiunea aplicatt im coloand. Aceasta din urma modified inst. stavea de tenslune de-a langu! coloanei. Dac presiunea se scourge, coloana este supusi in partea inferioara 1a 0 forji de compresiune egal. © cu-«-3201-1847=1354KN. Lungimea comprimati este 1354-103 / (9,81-101,28) = 1363 m Cénd se refece presiunea din momentul suprapunerit dopurilor, 116,5 bar, forja de presiune interioar a siu 757 005 Fj =1 847 373 + 0,07808-116,5:10° = 1 847 373+ 909 632 = ph #2757 KN, Forta de tracfiune maxima fa cap&tul de sus al coloanei va fi: 634 + 909,6 + 154% KN. Lungimea comprimata, in acest eaz, va fi: dg = (1987 ~ 1544) 10? /(9,81- 101,28) = 446 m Dacd se doreste ca toati coloana sf fie fntinst pentru a diminwa riscul de flambaj ulterior, {in cazul unei cimentiri defectuoase, in coloand trebuie aplicaté, in timpul prizel, o presiune p= (3 201 0521 847 373)/0,07808 = 173,3-10° Pa. (73 bar. Forta de tractiune Ja capttul de sus, in acest caz, este egal cu greutatea coloanel in aer: 1987 KN, Cocficientul de siguranfa ta smulgere ¢, =7050/ 1987 = 3:55. La inéifimi mari de cimentare, diferente’ de densitate pasti-noroi semnificative, coloane cu diametrul mare (care au presiimea de turtire redusi), diferonfa de presime de Ia sfarsitul cimentiii poate deveni periculoasd. fn asemenea situatii, fic se pompeazi dup’ past un noroi cu densitatea mai mare decat a celui din sonda, fie se reduce densitatea pastei (ou exceptia ultimei ‘trange, din zona siului), fie se cimenteazi etajat. 218TUBAREA SONDELOR Dac& densitatea noroiului din exterioral coloanei este p,, si a celui din interior, pompat dupa past, este p,, (fig. 4), in locul relafiei (14) se sorie: MPomar = Pre L~ He) +P p&(He-H)—PyglL~H) « (sy La adincimea (L~H,), in dreptul oglinzii cimentului, se exercita o; diferenfa de presiune interioar’ maxima APinaz = (Prt ~Pre)8(L~ He) + ao 4p. Fig. 4. Pozifia fluidelor si diferenja de presiune la sfarsitul cimentirit edind se folosese noroaie cu densitatea diferita. CAnd se folosese doua trange de ciment eu densitates diferits, eventual gi un dop separator inaiatea pastei, cu densitatea intermediar’ intre noroi si past’, relajiile de mai sus se adapteazi corespunzitor. La suprapunerea dopurilor de cimentare, circuitul hidraulic find obturat bruse, ia nastere o forta axial de soc. B= Ap an Presiunea de soe se poate calcula, cu aproximatie, ou formula Ini Jukovski 219TUBAREA SONDELOR Py = 9%» 8) S-au notat: v ~ viteza medic a curentului de fluid din interiorel coloanei in momentul obturavii circuitului gi ¢ ~ viteza sunetului in sistemul lichid-coloand: 1300 ~ 1400 m/s. Presiuni interioare gi forfe suplimentare apar si a spargerea membranei primului dop, la forfecarea stifturilor cand se deschide valva pentru cimentarea ctajatt, la Incercarea le desfimdare a unei valve Mnfundate ete. 1.3, Prizarea si intirirea clmentului Numeroase misuritori efectuate in laborator arati of tn perioada de prizare gi de infirire a pastelor de ciment ia nagtere uneori o presiune de expandare, care se exercit% asupra burlanelor sia peretilor gaurii de sond&, dar ct valorile ci nu sunt importante, La cimenturi expandabile, aceasti presiune poate ajunge le cel mult 20-30 bar, valori mat mari la rapoarte ap3-ciment reduse, dack presiunea inifial& este cea atmosferiod. Cand prosiunea initials este ridicati, dimpotrivé, presiunea de expandare scade. in cazul ciienturilor portland si a celor ou bentonit’, daci presiunea initial este cea atmosferic’, presiunea de expandare este neglijabili. La presiuni inijiale de 200 bar, preshunea de expandare se reduce pana la eéfiva bar cupa 20 h [5, 24]. Tn coea ce priveste presiunea din porii pastei transformate .a piatrs, aceasta scade treptat imediat dup’ lsarea ei fn repaus pA’ ce se egalizeact ou cea din porii formatiunilor din jur. Dac spafiul cimentat este etang, presiunea din porii pietrei scade sub presiunea hidrostatick (vezi cap. 5). 1.4, Vaviafii de presiune $i de temperatur’A dupii fixarea coloanet Dupi pauza de priza si intérire a pietrei de ciment, coloans de burlane cimentatii se solidarizeaz la suprafaja cu cele anterior tubate, iar spatiul dintre ele se etanseaza (vezi cap, 6). Cat timp se demonteazi prevenitorul de eruptie si se monteaz& flangele de la gura sondei, porfiunea necimentati a coloanei este lsat liber’, in compresiune, Cand se fixeazi in bacurile de suspendare, coloana se intinde din nou cu o anumité forfa, mumith sarcind de suspendare (de fixare). Dupa fixare, capetele coloanei devin imobile si orice deplasare axial, datoritii unor variafii ulterioare de piesiune sau de temperatur’, este tm- picdicaté, Ca ofect, in coloand iau nastere sarcini axiale suplimentare ~ de traetiune sau de compresiune —, cere se suprapun peste cele din momentul fixavii. Ele pot deveni pericuioase pentra integritatea coloanei: fie se depaseste rezistenta ei ta tracfiune, fic se ajnnge fa stare de compresiune insolita ée 20TUBAREA SONDELOR: flambaj. Cand se lucreazi in interiorul Jor, burlanele se wzeazk mai intens in zonele flambate, iar etanseitatea imbinirilor se diminueaza. Prin urmare, coloanele trebuie suspendate intr-o pozitie care si evite atat riscul de smuigere sau rupere, eat gi pe cel de flambaj. Alegerea fortei de suspendare optime presupune anticiparea forjelor suplimentare create de variafiile de presiune si de temperatur’. Situafiile cand ele apar si m&rimea acestor variafii sunt discutate in paragrafele urmftoare. tn zona necimentati, forjele suplimentare sunt constante de-a lungul coloanei si cle reprezinti efectul variatiilor medi de temperaturi sau de presiune pe Jungimea respectiva. in porfiunea cimentati, forfele respective sunt produse de variafiile locale si se suprapun discret peste sarcinile axiale de la sfarsitul ciment&rii (12). 1, La o variatie de temperaiurd AT’, 0 coloané cu lungimea Z, care se poate deplasa liber se alungeste dack AT'>0 ori se scurteazt dack AT<0 cu mérimea: ALp = LAT, (19) unde. este coeficientul de dilatare liniara; pentru ofel 0. = (11...12)-10-° K-!. Aceeasi deplasare este creat de o fort axial F;: iy Aly =, (20) EA, unde 4, este aria transversal a burlanelor gi #’ — modulul de elasticitate al ofelului. Dack ambele capete sunt fixe, deplastrile sunt impiedicate si bp + AL, Folosind expresiile de mai sus, rezult forta provocatéi de variafiile de temperatura: Fr ALEGAT (ly Variafia pozitivi a temperstusii (Inoilzirea), fat de momentul fixie flange, creeazi compresiune, iar cea negativa (rlicirea) provoaci tractiune. Cfnd o coloané cx fangimea porfiunii tubate Z; si aria A, este fixat’ Ja suprafai de alti coloani, cu Jungimea zonei libere Lp $i aria Ay, ambele putandu-se deplasa liber, din condifia egalitiii deplasirilor, rezulta: Alyy + ALye = Alyy ~ Alyy (pentru AT>Osi L,>Z>, prima coloand este comprimati, iar cealalta este intins’; pentrn AT <0 fenomenele sunt inverse). 221TUBAREA SONDELOR Yn acest caz, (22) Adescori, portiunea necimentati a unei coloane este formati din mai multe tronsoane cu grosimi sau diametre diferite. Presupunand c& de-a hingul unui tronson cu hingiméa J, diferenfa de temperaturi medie este AT, deplasarea total bp =a VLAN, » (23) T Deplasarea produst de forfa axial Fy (24) (25) Pentru AT) = AT si Dh = Ly ,expresia Ini F; se simplifict: 1 LAS AT (26) TA Daca 7; este temperatura coloanei la suprafata si 7 la nivelul oglinzii cimentului tn momentul fixtrii in flange, iar Ts respectiv 7; sunt temperaturite fn aceleagi puncte in momentul considerat, variafia medie a temperaturii de-a Ingo! intervatului necimentat en m2TUBAREA SONDELOR La sondele de exploatare obisnuite se accept’, din experienfa, 0 scadere a temperaturii de 0,5°C/100 m. Uneori, efectul temperaturii se neglijeaz. Variafii mari de temperatura, de care trebuie {inut seama, se intélnese in sonde unde se injecteazi abur supraincitzit pentru extractia fifefului prin recuperare seoundarl, in sonde geotermale care explonteazé fhuide fierbinti, in sonde de gaze adanci, la sonde marine cu raizere lungi, la sonde forate in zone aretice. fn asemenea situafii, profilul temperaturii din momentul fixérii in flange si cel din momentul cand variatiile de temperaturé sunt maxime trebuie evaluate ct mai precis. 2. Variafiile de presiune din interioral sau din extevioru! unei coloane de burlane produc, pe lingi tensiuni si deformafii radiale si cireumferentiale, si deforma{ii axiale ca urmare a efectuiui Poisson. Acestea din wma sunt exprimate ou legea lui Hooke: oy 6, = 25 EE (6, +01), 08) unde v este coeficientul lui Poisson (pentru ofel v= 0,3), ©, ~ tensiunea de tractiune; 6, + tensiunea radial; ~ tensiunea circumferenfiald, Din couapile tui Lamé (vezi cap. 3), o, +0, = af ateke 09) , cu: Ry ~ raza interioaras R, ~saza exterioar’; Ap, ~ vatiafia presiunii interioare; Ap, ~vaviatia presiunii exterioare, Deformatiile axiale provocate de variafiile de preshune Ap, si dp, sunt Dv bpiR ~ bp. 82, 2v Any — beak? EE RP-R? 6 Pentra 0 coloant cu capetele fixate (in flange sau agatate la capatul de sus gi in ciment fa cel de jos) deformafiile axiale sunt impiedicate: ©, ‘Tensiunile axciale care iau nastere in aceasta situafie 223TUBAREA SONDELOR Ap,R? Ap, Ry? = ye Pe 31 °, RE-RE GB) Forfa axial creati de variafia celor dou presiuni F, = 2nv(piR? ~ Ane). G2) Variafiile de presiune interioar& sunt freovente la continuarea forajukui gi in timpul exploatiirii sondei, Ele se manifesta la schimbarea densitifii fluidului din sond&, la probarea coloanei, la fisurare hidraulicd, la cimentarea sub presiune ete. Presiunea exterioar& poate creste tn dreptul unor roci vascoplastice care se deformeaz’ in timp sau din cauza expandarii termice a fluidelor din spafiul inelar necimentat. Dar presiunea exterioari poate s& scadi fn timp: in zona cimentat& ea se reduce de la presiunca coloanelor de lichid de la sfirgitul cimentirii la presiunea fluidelor din pori; in porfiunea necimentati, noroiul se degradeaza in timp si presiunea tinde spre cea a fluidelor din pori. Penitu Ap, =0, introdueaind diametrul exterior D si grosimea de perete f, relafia (32) devine 3) Cand se modifick doar densitatea noroiului din interior, de Ia p, in momentul fixtirii in flange la p, ulterior, atunc} pe lungimea liberi a coloanei Z, , variatia medie de presiune dy, LP nae : (a) in acest caz, formula (33) devine 20) (05 65) Dack la suprafaya este aplicati si o presiune p, (probare, fisurare), forfa creat de variatia de presiune 204TU8AREA SONDELOR pe D-24)" panes (6) Cand rezistenfa coloanei de burlane este redusi, presiunea eplicatt la suprafafa se limiteazi. in zona cimentati, forja de presiune se calculeaz’ local sieste dati de -vaviafia presiunii in punctul considerat [12]. {n cazut unei coloane formate din mai multe tronsoane cu seciunea diferita, variatiile de arie Ad, si Ad, produc, in zona necimentati, variajii ale forfei axiale suplimentare AF, =Ad,Ap, ~ BA,Ap, en Cfind forfele suplimentare provocate de variafiile de temperaturé gi de presiune sunt insemmate, iar saroina de tractiune la suprafafé devine excesiva, 0 solufie de limitare a ei o constituic micsorarea portiunii libere, marind indltimea de cimentare, 1.5, Probarea coloanci Btangeitatea coloanelor de burlane se verifick provociind o diferent’ de presiune Tntre interioru! gi exteriorul lor: fie se aplic& o presiune interioar’ suplimentard, fie se creeazi o denivelare a lichidului din coloane. Presitunile gi depresiunile de probare se aleg in functio de conditiile de exploatate anticipate si do gradui do uzuri, pentru coloanele in care s-2 lucrat, finfnd seama de pre~ zenta si densitatea fluidelor din interiorul gi exterioral coloanelor (vezi cap. 6). In general, presiunile de probare se aleg astfel incét si nu depaseasc 80 —90 % din presiunea de spargere a burlanelor din componenfa coloanelor probate, iar deniveliile sunt relativ mici. Prin urmare, probarea nui constituie o prevedere de proiectare, ci mai degraba de verificare. 16. Teste de fisurare Cénd noroiul cu care se continud forajul sub giul unei coloane are densitate mare, cfind dupa o manifestare de gaze sonda se inchide si dopul de gaze se evacucazit controlat, exist pericolul ca formatiunile mai slabe de sub sit s& cedeze. Au loc pierderi de circulatic si este posibil chiar ca gazele si Provoace o eruptie subterand sau de suprafafi prin craterele formate in juvul sondei. 225TUBAREA SONDELOR Din aceste motive, dup’ ce se foreazH cajiva metri sub giul coloanelor de suprafafii sau intermediare, se determin’ presiunea de fisurare a formafiunilor deschise (vezi cap. 1). Teste de fisurare pot fi efectuate si mai jos de siu dacd se interesptcazi alte strate cu presiune de fisurare redusi, in cazul ch testarea, care consti in pomparea cu debit redus prin prajini, cu spafiul inclar inchis, continua pan la cedarea formafiunilor de sub siv, presiunea interioara Ia capul coloanei (fig. 5) Po= Pps ~PiGHs> G8) unde: pp, este presiunea de fisurare; p) — densitatea fluidului din sond (acesta poate fi noroiul in care s-a tubat coloana sau cel cu care se continu’ forajul); H, ~ adancimea stratului care se fisureaz’, eventual adancimea siului. Pentru siguranfi, gradiental presiunii de fisurare se majoreaz cu circa 0,1 bar/10 m. fnte-o sectiune oarecare a coloanei, presiunes iriterioara este egal cu presiunea de fisurare minus presiunea coloanei de noroi din acea secfiune pan Pe ‘Ap; Pr QeQHs Fig, 5. Solicitarea coloanei de burlane la testarea formajiunilor de sub stul ek 26TUBAREA SONDELOR Ja Siu, Bxcesul de presiune interioara Ap, la care coloana trebuie s& reziste se determini jinand seama de prezenta fluidului din spatele coloanei cu densitatea P (noroiul din momentul tubal sau, acoperitor, ap’ mineralizati), Cand presiunen de fisurare este ridicata si coloana se dimensioneazai pe alte considerente, presiunea de testare este limitaté de rezistenja acesteia, fart a mai provoca fisurarea dorita. 1.7. Continuarea forajulni Adeseori, forajul continua sub siul cofoanei tubate cu un noroi care are densitatea p, simfitor diferita de cen a noroiului rimas in spatele coloanei p, . Aceasta trebuie sé reziste la diferenta de Presiune creat&: interioar’ dact Pr > P,, exterioar’ dack p, (42) cu: p, ~ presiunea fluidelor din porii stratului tntalnit; ~ densitatea medie a gazelor; Py 8 H,,~adéincimea stratului de gaze. La siul coloanei, cu adancimea HT, , presiunea din interior Pi = Pp P gh ~ vig(Hy~ Heh) = Pe + Piste» (43) deci h, H,~H,, diferenta de presiune maxima este la capul dopului de gaze: APimas = Pp Pel —PeB(H, hy). (45) Diferenja de presiune la siu, in acest oaz, Pig = Pp “P58. ~H,)- Dest. (acy Peatns un gaz cu compozitie medic (80% metan) si densitatea relatiy 0,675 (tn raport cu aerel), densitatea Ini in Fancfie de presiune si temperatré 29TUBAREA SONDELOR poate fi ctitt din figura 7. Cu suficienta aproximatie se pot admite si valorile urmtoare: Pp = 230 bar PP, =200 kg/m? Pp =300 bar Py =250 kefm? Py = 400 bar Py =300 kg/m? Pp = 800 bar Dg = 350 kg/m? 400 8 30 Densitatea , kg/m? 20 10 10 20 30 4 60-8010 200 300 $00 1000 Presiuneo , bar Fig. 7. Variagia densitijit gazelor cu presiunea si cu temperatura, Gradientul presiunii din pori la adancimea H, se considera egal cu grew- tatea specifica a noroiului preconizati pentru adancimea respectivi. in prin- cipiu, presiunea maxima este asteptati in stratul purtitor de fluide ou adan- cimen cea mai mare, fn timpul evacurii dopului de gaze, cu menfinerea presiunti constante pe talp’, 7, =Pp+ Pay (Pag este © suprapresiune de siguranfa egal ox 4-5 bar/1000 m), presiumes interioard de-a lungu! coleanei se modified in mod continmu, Intereseaz variatia diferenfei de presiune interioarii Ap, in functie de pozifia dopului de gaze. 230TUBAREA SONDELOR Dacii densitatea noroiului din interior este mai mare decét a celui din exteriorul coloanei, unde pentru calculul la spargere se considerd api mineralizati, diferenja de presiune Ap, maximi se aflé permanent la capul dopului de gaze. Ea are valoarea cea mai mate cud dopul ajunge la suprafati si evacuarea se realizeaz’ Pir’ Ingreunarea norofutui. Pentru aceasta ultima situatic, se poate serie Pp * Paig = Peynax + P18(Hy —h) + Pgh (472) CU Peyar ~ ptesiunea maxima fa capul coloanei; A, — in8lfimea dopului de gaze ind el ajunge la suprafafi. . Deoarece termenii Pyp $i Pygh, sunt relativ mici in raport cu ceilalli, ef se pot compensa intre ei gi relafia (47) devine: Pawar = Pp ~Pi8(Hs ~hs)- ary Conform legii gazelor, Ppbi Aa _ PenahsAes al aly “) de unde ap, Pn tae Au MMe AN Ay “ S-au notat cu: 2, $12, ~ factorii de neidcalitate a gazelor, Ja suprafaf’, respectiv la talp’; T,, 7, — temperaturile absolute la suprafafi, respectiv Ja talpa; Ay Ay ~ aviile sectiunilor transversale ale spafiului inelar la suprafaf’, respectiv Ia tatp’. inloouind expresia lui A, din (49) in egalitatea (47°), se obtine: (0) De aici, presiunea maxima la capul coloanei 231TUBAREA SONDELOR Powae Allen) (v,-piztt.) +40,8h Pp te | @n T, Raportul arr se poate citi din figura 8. a], 10 Densitotea de " echilibrur Factorul zsT,/zeTe 7000-6060 Adancimea ,m oO 2000 Fig. 8. Variafia expresiei 2,7, / z,T, cu adéncimea, Presiunea interioar’ Ja baza dopului de gaze ajuns la suprafafa Pim Pemoxt Pg Bhs ($2) {in dreptal siului coloanei, presiunea interioaré Phy * Pomax *2y he *Pra(Hy~ He) » (53) iar diferenta de presiune Anis = Penax ¥(01~Pe)84, ~(Pr-P s)he (4)TUBAREA SONDELOR Beton ‘Ap Pesmox” (er Bohan: nde Gh -BM eG gyda, Fig. 9. Solicitarea coloanei de burlane la presiune interioar& ‘and un dop de gaze evacual sub control ajunge la siyprafaf Figura 9 ilustreazt variafia presiunii din interiorul si din exteriorul coloanei, inclusiv diferenta dintre ele, pentru situafia cand dopul de gaze ajunge Ja suprafata. Se poate studia si situajia cAnd dopul de gaze a ajuns la o adéncime carecare H, inclusiv la siul coloanei, Presiunea interioara la capul dopului de gaze se calouleazi cu o relafic asemanttoare cu (51): ne He ~ oe H) + py pal —AIp +4(0 -eene | (55) cu valorile z, 7 si A, de la adancimea respectiva. Aga cum am precizat deja, diferenta de presiune interioaré maxima are loc la suprafapi atunci cand dopul de gaze ajunge aici, Daca echipamentul de prevenire a erupliilor este compatibil cu aceasta presiune si mu exist alte restricfii, presiunea do spargere p,, a coloanei trebuie si satisfack inegalitatea: Pap ® Peas (56) 233TUBAREA SONDELOR ‘Totodata, presiumea maxima a prevenitoarelor Pp = Pemar* (57) Presitnea de servicit. Pyqe Va fi valoarea cea mai mick dintre py $1 Ppy- Dect existi restriofii de presiune, marimea afluxului de gaze trebuie Vimitatl. Cand acesta este periculos, se seurge presiunea sondei pe muisurd ce gazele se ridicd Ia suprafaya. Presiunile maxime admise la suprafati depind de adancimea sondei: Poe =140 bar pentru HS 1500m Poe =210bar —penttu HS 2400. Pnoe 2350 bar pentru HS 4250m Prax 525 bar pentu Hs 6000m Pnoe = 100 bar pentru HS 8250m De obicei presiunile.maxime de fucru recomandate mai sus sunt micsorate aplicdnd un coeficient de siguranfa egal cu 1,5. Cu presiunea la suprafafi impusd, se determing presiunile interfoare gi in alte puncte ate coloanei. Din egalitatea Pemae = Proe » 0 Felafiile (47) gi (49) se poate determina ‘volumul maxim al afluxului de gaze-infltimea hui 8) a in toate situafiile trebuic verificat dac& presiunea. la sit nu depagestc presiunea dé fisurare a rocilor din zona respectiva. in caz contrar, se adopt aici o presiune egala cu aceasta si se determina indltimea maxim’ a dopulvi de gaze din coloanti. Astfel, dacd se accept nor presiunea maxima la suprafafa si P4y — presiunea de fisurare Ja giul coloanei, se poate serie Prac Piss )+Dg blige = Pee (59) De aici, indlfimea dopului de gaze patruns in coloan’ 234TUBAREA SONDELOR je PMP nae Pe (Pr-py)e P-Pe (60) Cu aceasti valoare se calculeazi presiunile in diversele momente si punete ale coloanei Pentru toate situafiile considerate trebuie’ calculate si forfele axiale suplimentate, care apar datoritk variafiilor de presiune interioar’ si de temperatura. 1.40, Sond& inehisi plink cu gaze Din punotul de vedere al solicitarii Ja presiune interioard, una dintre cele mai dificile situafii ce pot fi imaginate 0 constituie sonda inchisa si plini ou gaze, deoarece densitatea lor este relativ mic& si presiunea stratului de gaze se transmite aproape integral pin’ Ja suprafati (fig, 10). Astfel, presiunea ta suprafatti maxim’ De® Pp ~PgBH,- (61) Pe. Ap; goats Fig, 10. Solicitarea coloanei la presivne interioarti cAndi sonda este pling cu gaze, 235TUBAREA SONDELOR Mai jos, la o atancime oarecare H, diferenfa de presiune interioar® scade: - OP, = Pp ~Pe8(H,~ H)~ pest! = Pe~(pe-Pg) ett- (62) Evident, presiunea la giv mu poate deptsipresiunea de fisurare a formatiunilor din aceasti zon. De cele mai multe ori, aceasta determin’ presiunea maxima la suprafati: . Pe = Pfs Pe8Hy- (63) fn plus, presiunea la suprafafi se limiteszé la valoarea maxima admis Pac coloan& de suprafafi sau intermediara se poate umple cu gaze daci a fost inchist o perioad’ indelungat fra scurgerea presiunii, noroiul s-a pierdut Yn stratele fisurate si sonda s-a umplut treptat cu gaze, cfnd controhil manifestirii a fost defectuos gi noroiul a fost aruncat din sonda ori s-a pierdut in fntregime, Coloana de exploatare se afl in asemenea situatie la sondele de gaze inchise (vezi par. 1.12). 1.11. Stimularea sondei in timpul probelor de productie gi in perioada de exploatare, sondele sunt adeseori stimulate pentru a-si mari productia. Una dintre cele mai frecvente metode de stimulare o constituie fisurarea hidraulic# a rocilor colectoare din jurul sondei. ‘Daca nu este disponibil un packer in care s& fie etansat tubingul, cu un fluid adecvat in spatele lui, ori daci packerul sau tubingul nu sunt etange, coloana de exploatare trebuie si fie capabilA s& suporte presiunea interioaré necesara fisurdrii stratelor productive. Daca se cnnose presitinea de fisurare, densitatea fluidului de fisurare $3 a celui din spatele coloanci, se poate stabili variafia presiunii interioare. Datorita debitelor de pompare masi folosite, ciderile de presiune pentru invingerea frecérilor sunt fnsemmnate si trebuie finut seama de prezenfa lor. Astfel, presiunea la suprafe%, a capul coloanei, - Pe = Pig 0iSlls + Pjes (4) unde: p,, este presiunea de fisurare; p, ~ densitatea fluidului de fisurares 236TUBAREA SONDELOR Py ~ presitinea necesaré invingerii freotrilor. Si fn acest caz, presiunea de fisurare anticipats se majoreaz& en circa 0,1 bar/10 m. Pentru siguranfi, fn spatele coloanei de burlane se considera api mineralizata, Trebuie calculate, de asemenea, forfele axiale suplimentare provocate de variafiile de presiune si de temperatur’. Lichidul pompat are temperatura mult mai mick decét cea existent in sonda in momentul fixirii in flange. 1.12, Exploatarea sondet Intereseaza situafiile critice in care se pot afla coloanele gi lainerele de exploatare, in timpul probelor de productie si spre sfarsitul exploatiri, cand stratele productive sunt depletate, coloana de exploatare se poate goli in intregime. Acest Iucru se poate intimpla chiar gi atunci cand tubingul este fixat in packer, iar in spatele Ini se aflé un fluid adecvat, dact celé douk elemente mu sunt stange $i fluidul se pierde. In aceasta situatic, coloana va suporta presiunea exterioar’ a fluidelor gi a rocilor din spatele ei. De reguld, presiunea exterioar’ este egal cu presiunea fluidelor din potii socilor izolate. Pentru simplificarea calculelor, acoperitoare de alltfel, se con- sider presiunea norojului ii care a fost tubatd coloana. Efectul favorabil at ine- Jului de ciment, mai mult sau mai putin uniform, se neglijeaza. In dreptul ro- cilor instabile, cum sunt sarea gema si marnele vascoplastice aflate la adancimi mari, presiunea exterioari oreste in timp; uneori atinge si chiar depaseste presiunea Jitostaticd. Exista si situafii cénd presiunea rocilor este neuniforma, Presiune exterioard nouniforma intervine si in cazul unei lunecdri de teren. Coloanele de exploatare sunt solicitate la presiune interioaré maxima tn urmatoarele situafii: ~ sonda de gaze este inchis’ sub presitme; ~ sonda este stimulatt prin fisurarea stratelor productive; ~ in sondi se executa o cimentare sub presiune fara refindtor de ciment; ~ tubingul si packeral in care el este fixat nu sunt etange. Primele trei situafii au fost deja examinate, Cand packerul sau tubingut au scdipiri de gaze, acestea se ured prin fluidul de packer dintre tubing si coloan’, pand la suprafafi. Teoretic, presiunea lor Ja coloana, daca nu este soursi periodic, poate ajunge pant la cea a stratului productiv. Deasupra packerului, coloana este supust la o presiune interioara egal cu presinnea de Ja suprafafi plus cea creat& de fluidul de packer, Solicitarea este insemnati atunei cfind fluidul respectiv are densitatea ridicata gi presiunea la suprafafi nu este scurst. Pentra a evita spargerea coloanei sau turtirea tubingului, de obicei se monteaza la cdloana o supapt de siguranta, care 237TUBAREA SONDELOR limitcaz presiunea In 0 valoare impusti. In acest caz, diferenja de presiune interioara supertata de coloana de burlane deasupra packerului Pip = Pac +P pBkp ~PeBlep- (65) S-au not Pon presiunea maxim’ impus’ la suprafafas p, ~densitatea finidalui de packer, L, ~adageimea de fixare a packerului. Densitatea fluidului din exteriorul coloanei p, se accepté, acoperitor, egalii cu cea a apei mineralizate. Jn toate situatiile, trebuie calculate gi forfele axiale create de variajiile de presiune si de temperatura, fat de momentul fixirii in flange, Cand sonda produce, fluidele care se ridicé au temperatura mai mare decfit cea a fluidului din coloana in momentul suspendatii acesteia, Variatii mari de temperatura se produc la exploatarea fluidelor fierbinfi (sonde geotermale, combustic subteran) si Ja stimularca sondei cu fluide fierbingj, La o fisurare sau acidizare, dimpotriva, in sonda se pompeaz’ un lichid rece. in timpul exploatirii, din cauza scdderii presiunii de zXedmént, acesta se compactizeazi; are loc si un proves de subsidenfé a stratelor aflate deasupra. Ca efect, cxesc tensiunile de compresiune, mai mult cele perpendiculare pe planele de stvatificafie si mai pufin cele paralele cu aceste plane. Daca stratele productive sunt traversate perpendicular si coloana este bine cimentaté, tensiunile respective se transmit si coloanei de burlane. Aceasta este supusit la compresiumne si poate flamba, Cénd steatele sunt fnclinate tn raport en sonda, tensiunile care acfioneazi asupra coloanei capati un caracter neuniform periculos. Nisipul care se surpa si curge prin perforaturi formeaza cavitifi in spatele coloanei si aceasta este solicitata neuniform in perioada compactizarit. Fenomenul este periculos mai ales in sonde fnclinate fafi de stratele productive (14]. Dat se formeaza caverne mari tn jurul cofoanei, aceasta va fi supusa gi a incovoiere pe masur’ ce stratele se compactizeazA. 143, Solicitiiri variabile Jn general, se consider’ c& burlanele tubate in sonde sunt supuse doar la solicitari statice, S-aui semnalat totusi avarii de coloane cauzate de oboseala materialului, ca urmare 2 unor solicitiri variabile, de regula dinamice [19] Burlanele au cedat de la ultima spirk angajati a cepului, unde sarcina de tractiune se transfer’ mufei gi existé o concentrare de tensiuni (la filetul 238TUBAREA SONDELOR triunghiular), ruptura avnd specificul oboselii. $i alte burlane extrase din zona de avarie au avut cepul fisurat, in aceeasi zona a filetului, uneori pe Intreaga grosime a burlanului. Oboseala este provocata de interactiunea gamiturii de foraj cu coloana in care se roteste. Solicitirile sunt pronunfate tn zona necimentat’, acolo unde coloana este flambatd, in sonde practic verticale, la forajul cu aer. Inelul de ciment, inelinarea sondei, noroiul de foraj, protectoarele de caucine de pe prijini amortizeaza socurile gamituri-burlane. La sondele marine, deasupra fandului marti, coloanele suit ‘supuse la acfiunea ciclic& a valurilor mari, 2. Coeficienti de siguranta ‘Tubarea si oxploatarea unei coloane de burlane in deplin& sigurant’ presupune aplicarea, in faza de proiectare, a unor coeficienfi de siguranya (de proiectare), Conventional, ei reprezint& raportul dintre rezistenfa capabila Ia o anumit& solicitare si sarcina maxima efectiva intr-o anumiti situafie de Iveru, Cu valori supraunitare, coeficienti de siguran{a iau tn considerare: ~ abaterile de la dimenstunile transversale nominale gi posibilele defecte de fabricatie ale burlanelor; — aproximafiile acceptate la determinarea rezistentelor capabile ale burlanelor; ~ abaterile de Ja caracteristicile standard ale ofelurilor; ~ modul de evaluare a solicititilor si posibilitatea aparifiei unor soli- citiri accidentale periculoase neluate in calcul; ~ schema gi ipotezele de alctuire a profilului coloaneis ~ coroziusiea burlanelor in timp; ~ slabirea burlanelor prin frecare, frezare interioard, perforare ete. Valorile adoptate pentru coeficienfii de siguranti se bazeazi pe experienfi, pe comportarea satisficdtoare in condifii aseminitoare cu cele de project. Fi se schimb& atunci cand evenimente nefavorabile repetate imp oresterea lor, ori cfind imbunatajirea performanfelor burlanelor, ctinoasterea mai bine a starii de solicitare gi dorinja de reducere a costurilor permit o micsorare a valorii lor. La sonde adanci, la sonde forate in condifii dificile sau necunoscute (medii corozive, presiuni ridieate, roci instabile, sarcini axiale mari), sonde forate in largul mirii si in zone populate, coeficientii de siguranfi trebuie si aiba valori mai ridicate. Cei mai mari cooficienti de siguranfa se adopt la tracfiume. Solicitarea luatd in considerare de obicei este greutatea coloanei, determinaté cu suficient’ exactitate. Se neglijeaz ins& solicititi suplimentare care pot deveni peri- culoase: tendinfa de prindere si frecirile din timpul introducerii, incovoierea, 239TUBAREA SONDELOR fortole dinamico, efectele hidrodinamice, forjele axiale create de variatiile de presiune si de temperatura, toate dificil de anticipat gi evaluat. De regult, acesti coeficienfi se aplicd pentru rezistenfa imbinsrii, deoarece, ou rare excepfii, ca constituie zona cea mai slaba a umii burlan. Dack rezistenta fmbindeii este calculatti cu formule care exprima forte efectiva de cedare (formulele Clinedinst, Thomas, Mannesmann [17}) si sareina maxima considerati este greutatea coloanei la sfirgitul tubiirii, se iau coeficiengi de siguran{& mai mari: 1,6~2,0 (valori mai ridicate pentru sonde adénci, imbindri calibrate), Pentru calcule de verificare in timpul exploatirii se accept 1,3 ~ 1,5. $i pontru rezistenfa corpului se admit coeficienti Daod rezistenfa imbinarii este calculata cu formule care indic& doar forfa de inifiere a smulgerii (formulele Iekovley, Sumilov), se adopt cooficien{i mai 1,15 - 1,45 (valori mai ridicate pentru sonde cu adaneimi gi inclinari ‘mari, burlane cu diametrul mai mare). Uneori, siguranta Ia tractiune se asigurk printr-o rezerva de sarcin’, definitt ca diferent& tntre forfa capabilé a burlanelor si forja maxima efectiva anticipata. ‘La spargere gi la turtire, coeficientii de siguranfé folosifi sunt relativ mici pentru c& ipotezele considerate tn faza de proiectare sunt foarte acoper itoare, in plus, no se fine seama de efectul favorabil al inelului de ciment, care mareste capacitatea portant a coloanei, atat la presiune exterioaré, oft gi la presiune interioar’. Valorile adoptate depind in primul rand de ipotezele de solicitare gi de caloul admise, de presiunile maxime anticipate, dar si de tipul foraiulei aplicate, diametrul coloanei, calitatea ofelului, adancime, experienfa fn, zona respectiva, beneficiar eto. La spargere, coeficienfii de siguranf ulifizafi au valori de ordinal 1,1 ~ 1,4; la turtire, valorile folosite sunt cuprinse intre 1,0 si 1,25. Uneori, Ja turtire, se admit chiar coeficienti subunitari: se accept’ ca ipotezi de calcul golirea total a coloanei, pentru simplificare, desi se stie o& situatia este pufin probabili. fn tabela 1 sunt prezentati coeficientii de sigurantit aplicafi in Romania. Fi sunt valabili cu formulele de calcul recomandate de normele API (vezi cap. 3). Greutatea coloanei este considerati in acr ~ ceea ce presupune 0 siguran% suplimentara, Coloanele se consider goale, ou noroiu! din timpul {ubarii ja exterior. Se fine seama de efectul tracfinnii asupra presiunii de turtise. La spatgere se efectueazi doar o verificare. Deoatece coloanele de burlane sunt supuse la solicitiri compuse, coofeientii de siguran pot fi definiti si ca raport intre Jimita minima de curgere a materialului $i o tensiune echivalenti calculatt pe baza solicitarilor 240TUBAREA SONDELOR ‘Tabela 1. Coeficienfii de siguranfi folosifi in Romania, Adéncimea sondei_ Tractiune _Spargere Tart mn = = = sub 3500 1,60 1,10 1,000 115 pr<500bar 1,000 5-5 3500 ~ 6500 LB 1,25 p,>500bar 1,115 P-110... Peste 6500 2,00 1,25 1,125 P-110,,.V-150 efective. De reguli, tensiunea echivalenta se stabileste admifind teoria lucrului mecanic de deformare (Huber-Hencky-von Mises). Acesti coeficienti se determina de obicei pentru a verifiea o coloani deja proiectati, pe baza unor solicitari reprezentative, gi fn alte situafii anticipate. ‘ Proiectarea unei coloane impunfind asemenea coefivienfi de siguranfi globali este dificild si presupune caloule prin fncercari (12, 20, 22}. Metoda are avantajul c& ia in considerare $i efectul tensiunilor radiale asupra presiunilor de turtire sau de spargere, Tensiunile radiale 6, si cele ciroumferenfiale , se calculeazi cu fornmulele lui Lame (vezi cap. 3). Acestea sunt valabile ins& doar atunci cfind burlanele so turtesc pentru of s-a atins limita de curgere materialului. Ele pot fi admise si in domeniul plastic de pigrdere a stabil dar mu gi tn domeniul elastic. In plus, este posibil ca, Ja solicittiri compuse, coeficientul de sigurani global si fie supraunitar, dar coeficientul de siguranta aferent uncia dintre solicitii si fie subunitar. Situafia este dificil de acceptat pentru c& solicitarea cu efect favorabil poate fipsi in anumite situafii. O tehnick mai rafinatt de proiectare a coloanelor de burlane se bazeaz’ pe distributia de probabilitate atét a sarcinilor anticipate, cat si a capacit&ii de rezistenfi a burlanelor [18}. in practica obignuit’ se consider ci sarcinile maxime si rezistenta burlanelor au valori sigure, cu probabilitatea de 100%. fn realitate, ele sunt miinimi probabilistice, cu o anumita distributie (fig. 11), De exemplu, se obignuieste adesea ca, pentru dimensionarea fa turtire, toate coloanele s& fie considerate complet goale. Or, experienfa aratf of fa coloanele de suprafafa sau intermediare, accasta situafie se fntalneste foarte rar, la circa 2 % dintre sonde, in cazul unor pierderi de noroi catastrofale. Dimensionarea la spargere presupune sonda inchis& si plind en gaze ori cu soapari pe la capatul superior al tubingului fixat tn packer, situafii rar intAlnite, Rezistenfa burlanelor este calculati, cu anumite ipoteze, Ja limita minima de curgere a materialslui, dat cedarea efectiva poate avea loc la satcini mult diferite de cele calculate (2, 3). De altminteri, presiunile de turtire recomandate de normele API sunt stabilite prin incercari prelucrate probabilistic: riscul ca presiuinea reala si fie mai mic& deoitt cea recomandatt este de 0,50 % (vezi cap. 3). 241TUBAREA SONDELOR Sarcina medie Siguranja_medie Rezistenja medie Sareina, Probobilitetea Tncertitudinea sarcini Incertitudinea, Tezistentel Sarcina sau rezistento Fig.1. Distribyjia probabilistice a sarcinit $i a rezistenfei burlanelor. 96 £ 22 z i = al Prurrobabitiatea deexistent’ 3 ‘a presiunii exterloare 3 moxie 3 Q 5 84 09 1 Ww Wwe 13 Factorul de proiectare la turtire : Fig. 12. Gradul de tnoredere pentrn diferite probabilitasi de intdlnire a presiunii exterioare maxime [18]. 242