PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ

I. Definiție este subordonata care joacă rol de nume predicativ pe lângă un verb copulativ din
propoziţia regentă.
II. Întrebări: cine?, ce?, cum? Este (devine, pare, rămâne…), ce se spune despre subiect?
III. Element regent: verbele copulative
Dorinţa noastră e 1/ să veniţi şi voi.2/
Dorinţa noastră fiind 1/ să veniţi şi voi, 2/ am insistat pe lângă părinţi 1/ să vă lase. 3/
El a devenit 1/ cum nu mă aşteptam. 2/
Îşi dorea a ajunge 1/ ce-ai ajuns tu. 2/
El a ieşit 1/ ce şi-a dorit.2/
Ea a părut 1/ că e supărată.2/
Copiii se pot face1 / ce le place. 2/
Copilul a rămas 1/ cum l-am ştiut. 2/
Asta înseamnă 1/ că n-ai înţeles. 2/
IV Elemente introductive:
1. conjuncţii: că, să, dacă, de, ca să, ca…să
Problema este 1/ că n-am timp.2/
Dorinţa mea este 1/ să renunţ. 2/
Întrebarea este 1/dacă va accepta.2/
Când eram 1/ de nu iubeam, 2/ Unde mă culcam, 3/ Dormeam. 3/
Propunerea a fost 1/ ca noi să plecăm primii. 2/
2. locuţiuni conjuncţionale: ca şi cum, ca şi când, de parcă
Când citeşti o carte bună 1/ e 2/ ca şi când te-ai desprinde de tine însuţi.3/
1.SB (2); 2.PP; 3.PR (2)
Să-ţi măriţi fata 1/ e 2/ ca şi când ţi-ar arde casa. 3/
1.SB (2);2.PP;n3.PR (2)
Nerecunoaşterea adevărului e 1/de parcă ţi-ai băga capul în nisip 2/ când toată lumea ştie 3/ că
nu eşti struţ. 4/
1.PP ; 3.CV (2)
2.PR (1) 4.CD (3)
3. pronume şi adjective pronominale relative şi nehotărâte: cine, ce, ceea ce, cât, oricine etc.
Nu e 1/ pentru cine se pregăteşte, 2/ ci 3/pentru cine se nimereşte. 4/
1.PP;2.PR (1);3.PP ( coord. advers. prin ci cu propoz.1; propoz. eliptică de predicat);4.PR (3)
Întrebarea era dar 1/ cine să deie cinstea, 2/ cine să ducă vorba 3/ şi să primească răspunsul.4/
dar = conjuncţie coordonatoare conclusivă
Nu ştiu 1/ dacă am să pot 2/ să mai fiu 3/ ceea ce am fost pentru tine./4
Meritul este 1/ al oricui vrea 2/ să muncească.3/
Întrebarea este 1/ ce avem de scris.2/
ce temă avem de făcut.2/
care va pleca la Paris.2/
care soldat va pleca. 2/
cât pământ va primi. 2/
 câţi vor reuşi. 2/
4. adverbe relative și nehotărâte: unde, când, cum, cât, precum, oricum, oricât
Întrebarea este 1/ unde, 2/ când 3/ şi cum va pleca. 4/
[!] Observație Propoziţiile 2 şi 3 sunt eliptice de predicat.
Întrebarea este 1/cât vor aştepta. 2/
Înălţimea ta eşti 1/ oricum pofteşti.2/
El nu va rămâne veşnic 1/ precum ai dorit. 2/

V. Topica şi punctuaţia:
1. Propoziţia predicativă stă de obicei după verbul copulativ din regentă. Ea poate sta şi
înaintea regentei, dacă vorbitorul vrea să scoată în evidenţă cele spuse în propoziţia predicativă.
Cum e acesta 1/ e şi celălalt. 2/
2. O regentă poate avea una sau mai multe subordonate coordonate prin juxtapunere şi/sau prin
conjuncţii. Fericirea e 1/să nu fii al nimănui, 2/ nimeni să nu fie al tău, 3/ să trăieşti singur: tu şi
cerul deasupra. 4/
3. Propoziţia predicativă poate avea una sau mai multe regente.
A fost 1/ şi este 2/ cum ai dorit tu.3/
4. Predicativa nu se desparte prin virgulă de regenta ei, cu excepţia cazului în care apar
intercalări.
Întrebarea este, 1/ cum e firesc, 2/ ce va face acolo. 3/

[!] Observații
1. Verbul a fi este folosit cu valoare copulativă, mai ales, în următoarele situații:
 În propoziții regente care au structura: subiect exprimat prin substantiv articulat cu articol
hotărât care denumește o noțiune abstractă (adevărul, concluzia, dorința, întrebarea,problema,
opinia, părerea, etc.) +_ atribut (substantiv,adjectv, pronume în genitiv sau adjectiv posesiv în
N.) +verbul copulativ a fi, după care urmeaz o subordonată predicativă:
Adevărul absolut este1/ că nu ne place comportamentul tău.2/
Dorința profesorului a fost1/ ca elevii să obțină rezultate bune.2/
Concluzia nostră este1/ să rămânem aici pentru moment.2/
Notă: Atunci când substantivul este nearticulat sau articulta cu articol nehotărât, el nu are funcția
sintactică de subiect, ci de nume predicativ antepus, ceea ce face ca propoziția care urmează să fie
subordonată subiectivă:
Un lucru e1/ să te plimbi2/ și alt lucru e3/ să fii folositor echipei.4/
Propoziția (1) – principală (predicatul propoziției: un lucru e);
Propoziția (2) – subordonată subiectivă; (Ce e un lucru? – plimbatul);
Propoziția (3) – principală. (predicatul propoziției: lucru e);
Propoziția (4) – subordonată subiectivă; (Ce e lucru? – utilitatea)
 În frazele în care propoziția regentă este formată numai din verbul copulativ este; înainte stă o
subordonată subiectivă introdusă prin pronume relativ (ceea ce, ce); după propoziția regentă
urmează o subordonată predicativă:
Ceea ce nu mi s-a comunicat1/ este2/ cu ce vom călători până acolo.3/
 În frazele în care verbul copulativ se repetă, în propoziția subordonată predicativă rolul de
nume predicativ este îndeplinit de pronume relativ (ceea ce, ce) sau de adverb relative (cum):
Tu ești1/ cum ești.2/
Propoziția (1) – principală, (ești – verb copulativ, cere o propoziție cu rol de nume predicative);
Propoziția (2) – propoziție subordonată predicativă, (cum ești predicat nominal, subiect inclus: tu)
2. Verbul a însemna este folosit ca verb copulativ în următoarele situații:
 Când este precedat de pronumele relativ-interogativ ce. În acest caz pronumele îndeplinește
funcția de nume predicativ antepus, iar după verbul înseamnă urmează subiectul, ori o
subordonată subiectivă. În propoziția:
Ce înseamnă pierderea unui minut? ce este nume predicativ, înseamnă este verb
copulativ, pierderea este subiect. Propoziția transformată în frază ne dă:
Ce înseamnă1/ să pierzi un minut?2/ în care 1. propoziție este principală, a 2-a propoziție este
subordonată subiectivă.
 În fraza cu propoziția regentă alcătuit numai din verbul copulativ înseamnă: propoziția din față
este subiectivă (introdusă prin conjuncția dacă, mai rar prin când, să), iar propoziția următoare
este subordonată predicativă:
Dacă nu a venit1/ înseamnă/2 că n-a avut timp.3/
Propoziția (1) – subordonată subiectivă, regentă: propoziția (2)
Propoziția (2) – regentă;
Propoziția (3) – subordonată predicativă, regentă: propoziția (2)