og i FS | SFANTUL IOAN GURA DE AUR ' mirare cé ai auzit lucrul acesta de doua ori, de trei, de zece, de nenumérate ori; tu taie numai lucrul cel rau si tare, obiceiul cel rau. Iudeii mancau mana si cdutau carnurile pe care le mancau in Egipt.,,Neerabinein Egipt” (Numeri 11, 18), ziceau ei. Atat este de rusinoa- sa si de rea obignuinta! Pentru c& chiar daca reusesti in zece zile, in douazeci, in treizeci, nu te iubesc, nu sunt multumit, nu te imbratisez mai mult. Doar si nu renunti, ci 4 te ruginezi gi si te osandesti pe tine. Sa nu-ti fie rugine s& intri din nou in biserica, s& te ruginezi doar cand pacatuiesti, nu cand te caiesti. Ia seama ce fi-a facut diavolul! Doua sunt lucrurile de care trebuie sa fii seama: de pacat si de cdinta. Pacatul este rana, cdinta este medicamentul. Adica, aga cum exista acestea pentru trup, la fel exista si pentru suflet pacat si cdinta, dar pacatul are trebuinta de rusine, iar pocainta de indrazneala. Nu primim deloc iertare daca dam vina pe altcineva 59. Sa nu te temi de diavol, desi este duh fara trup, desi intampini greutati din partea lui. Caci nu este nimeni mai neputincios decat cel care este sub le- gaturi, chiar daca diavolul nu are ipostas trupesc, asa cum nu este nimeni mai tare decat cel care are indraz- neala, chiar daca poarta trup muritor (Fericitul Pavel). Toate acestea le-am spus acum nu ca sa-l izbavesc pe diavol de osanda, ci ca s4 va eliberez pe voi de tran- davie. Deoarece diavolul doreste mult si aruncim 94DOUA SUTE CINCIZECI DE PARABOLE asupra lui vina pentru propriile pacate, incat hranindu-ne cu aceasta nadejde gi savarsind tot felul de rautati, si marim noi ingine greutatea pedepsei. C&ci nu suntem iertati deloc prin aruncarea vinei asupra diavolului pentru propriile noastre pacate, aga cum nu a fost iertata nici Eva. Noi, insa, va rog sa nu facem aceasta, ci s4 luam aminte la adancul paca- telor gi la ranile noastre, pentru cd aga vom putea s& punem deasupra si medicamentele pentru vindecarea noastra, caci acela care nu-si ia in seama boala nu se va ingriji deloc de vindecarea lui. Avem multe pacate, stiu! Toti suntem sub pedeapsa, dar n-am fost exclusi de la iertare, nici nu ne gasim in afara pocaintei, pen- tru ca incd suntem pe scaunul de judecata, pregatiti pentru luptele pocaintei. Esti batran, ai ajuns in ceasul cel din urma al vietii, dar s& nu crezi ca din pricina batranetii ai pierdut prilejul pocaintei, nici si dezna- dajduiesti pentru mAntuirea ta, ci aminteste-ti de tal- harul care a fost iertat pe cruce! {ntr-adevar, ce clipa este mai scurta decat aceea in care te incununezi? Pentru talhar a fost de ajuns o clipa ca sa se mantu- iasca. Esti tanar? Nu te impaca cu gandul ca esti la varsta tineretii, nici cd mai ai destula vreme de tra- it. ,C&4 ziua Domnului vine aga, ca un fur noaptea” (I Tesaloniceni 5, 2). De aceea Domnul nici nu ne-a ingtiintat despre ziua mortii noastre, ca sa arataém zel si grija. Nu vezi in fiecare zi tineri care mor? De aceea, scriitorul sfant ne indeamna cu intelepciune: /Nu intarzia a te intoarce la Domnul si nu amana din ziin zi. Ca fara de veste va izbucni mania Domnului si 95SFANTUL IOAN GURA DE AUR in vremea razbunérii vei fi dat pieirii” (Intelepciunea lui Isus Sirah 5, 8). Deci batranul si ia seama la in- demn, iar tanarul la aceasta povatuire. Dumnezeu are felurite medicamente pentru mantuirea noastra 60. intocmai fac si judecatorii: ei nu doar pe- depsesc, ci ii si incununeaza pe cei care locuiesc in cetati, nici nu le dau doar daruri, ci de multe ori ii si pedepsesc. De aceea au drept simbol sabia, cdci au pregatite si prapastii, si roata, si tarusi, si calai, si alte nenumiéarate feluri de pedepsire. $i ceea ce este calaul pentru judecatori, este foametea pentru Dumnezeu, caci ea, ca un alt calau, ne intelepteste si ne inde- parteaza de rautate. Acelasi lucru putem vedea ca se intampla gi la agricultori. Pentru ca ei nu se ingrijesc doar de radacina vitei, nici doar de imprejmuirea ei, ci inca si scurteaza si taie multe din ramuri. De aceea nu folosesc doar harletul, ci si foarfeca potrivité pentru taiat. Si nu-i osAndim pe acestia, ci atunci ii admiram mai mult, cand ii privim ca taie si aruncd multe cordite nefolositoare, incat prin indepartarea celor prisositoa- re sa asigure salvarea celorlalte. Deci aga cum nu este absurd sa-i acceptam pe tata, pe medic, pe judecdtor si pe agricultor - pe parinte, cand il indeparteaza pe fiul séu de acasa, pe medic, cand chinuieste bolnavul, pe judecator, cand pedepseste, pe agricultor, cand taie vita, tot astfel nu putem sa-L judecém pe Dumnezeu, sa-L osandim gi sa ne pornim impotriva Lui cu 96| DOUA SUTE CINCIZECI DE PARABOLE osandiri nenumiarate daca voieste cateodata, cand suntem cu capul greu din pricina bauturii, s4 ne faca s& ne revenim din multa betie. Cat de mare este pros- tia si-i indreptatim pe acestia care sunt robi impreuna cu noi, iar pe Dumnezeu sa nu-L indreptatim. Acestea le spun din grija pentru cei care osandesc, ca s4 nu-si insangereze picioarele lor, lovind cu ele in cuie, sa nu primeasca lovituri in cap, aruncand cu pietre spre cer. Niciun om n-ar putea sa spuna ca este curat, macar 0 zi 61, Oare fericitul Pavel a indraznit sA spuna cd este curat, el care, inconjurand pamantul si marea, ca gi cum ar fi avut aripi, a condus la Hristos nenumarate neamuri, el care s-a facut partas la taine negraite, care a fost répit pana la al treilea cer? Nicidecum! Cia taga- duit cu desavarsire. S-a numit pe sine nascut inainte de vreme si ultimul dintre Apostoli, si nu a conside- rat c& este vrednic de acest nume. ,,Nu sunt vrednic s& ma numesc apostol” (I Corinteni 15, 9), spune el. Deci ce este acest delir? Ce este aceasta trufie, ce este aceast& nebunie? Om fiind, te numesti pe tine curat si esti convins ca esti fara de pacat? Cata prostie arata aceste lucruri! A te numi pe tine lipsit de pacat este ca gi cum ai zice ca largul marii este lipsit de valuri. Adica aga cum largul marii nu scapa de valuri, la fel nici noi de pacate. Sau nu stii cine suntem atunci cand ne bucur&m, cand ne intristam, cand suntem bogati, 97