SFANTUL IOAN GURA DE AUR Cel care se infraneaza doar de la mancaruri, huleste foarte mult postul 68. Am spus aceste lucruri nu ca s& dispretu- im pocdinta, ci dimpotriva, ca s-o cinstim, pentru ca cinstea postului nu este infranarea de la méancaruri, ci indepartarea de pacate. De aceea, cel care limitea- | za postirea doar la infranarea de la bucate, acela este cel care aduce mai cu seama ocara in special postirii. Postesti? Arata acest lucru prin fapte! Ce fel de fap- te, zici? Daca-l vezi pe cel sarac, sa-1 miluiesti! Daca il vezi pe vrajmagul tau, si te impaci cu el! Daca il vezi pe prietenul tau ca propaseste, s4 nu-l invidiezi! Daca vezi femeie frumoasa in calea ta, sA treci mai departe si si nu iei seama la ea! Adic& s& nu postesti doar cu gura, ci gi cu ochii, si cu auzul, cu picioare- le si cu mainile gi cu toate mAdularele trupului tau. Mainile s& posteasca gi s4 ramana curate de rapire si de lacomie. Picioarele si posteasci indepartandu-se de drumurile care duc la privelistile desfranate. Ochii sd posteasca neatintind niciodata priviréa asupra chi- purilor frumoase, s4 nu ramané uimiti in fata frumu- sefii straine. Pentru c& hrana ochilor este privirea. Deci daca lucrurile pe care le privesc sunt pline de pacat gi faradelege, atunci postirea se pierde gi toat’ mantui- rea sufletului este rasturnata. Daca insa ochii privesc cele care sunt dupa lege si lipsite de primejdie, atunci privirea aceasta impodobeste postirea. Pentru c& ar fi lucrul cel mai lipsit de sens ca, sub pretextul posti- rii, s4 ne infrandm de la mancaruri si de la mancarea 106DOUA SUTE CINCIZECI DE PARABOLE ingdduit’, in timp ce cu ochii s& nu ne indepartam de mancarea oprité. Nu m&nanci carne? Nu trebuie s& mananci nici desfranarea cu ochii! SA posteasca gi auzul tau! Postirea acesta este si nu primesti vorbe rele si diavolesti, pentru c& s-a spus: ,,S& nu iei aminte la zvon desert!” (lesire 23, 1). SA posteasca si gura de cuvinte pline de rusine, pline de ocara. Pentru ca ce folos avem ca ne abtinem si mancam peste gi pui, dar ii mancam gi ii muscim pe fratii nostri? Cel care injura este ca gi cum ar manca trupul si carnea fra- telui, ca si cum ar musca din trupul aproapelui. De aceea, fericitul Apostol Pavel ne infricoga, spunan- du-ne urmatoarele: ,,lar dacd va muscati unul pe altul si va mancati, vedeti s& nu va nimicifi voi intre voi!” (Galateni 5, 15). Ce este lacomia? 69. Ia seama bine, omul neindreptat care iu- beste lacomia si vrea tot mai mult ifi este exemplu. incep astfel cu cei care sunt mai prejos decat tine. Cel care curata mizerii este nemulfumit si sufer4 pentru c& nu scap& de aceasti meserie nenorocita si vrednica de osanda. Dar daca il scapi de aceasta si ii aranjezi s& cAstige din destul hrana zilnicd, iarasi va fi nemul- fumit, pentru c nu are mai mult decat cele necesare. Si daca ii dai mai mult, va voi din nou sa le indoias- c& pe acestea si se va arata tulburat pentru acest lu- cru nu mai putin decat inainte. $i daca-i dai indoit, si dac&-i dai intreit, iardsi se va intrista pentru ca nu 107Conn of SFANTUL IOAN GURA DE AUR se remarcaé in politica. $i dacd-i dai si aceasta, se va socoti pe sine nefericit pentru ca nu este printre primii dintre cetateni. Dar si dac&d dobandeste aceast& cinste, se va tangui pentru ca nu este la conducere. Cand de- vine conducator, va fi iarasi nemultumit pentru c&4 nu stapaneste o natie intreaga. Cand stdpaneste si natia intreaga, iarasi nu simte bucurie, pentru cA nu dom- neste peste mai multe popoare. Cand stapaneste pes- te multe popoare, nu se va socoti implinit, pentru c& nu le stapaneste pe toate. Cand devine comandant de osti, se va intrista ci nu este imp&rat. Si dac& devine imparat, nu este multumit pentru ca nu este singur. Daca este singur, se va intrista cd nu imparateste pes- te barbari. $i daca stapaneste peste barbari, nu este multumit c& nu stapaneste peste tot universul. Si dacd domneste peste tot universul, de ce s4 nu domneascd si peste alt univers? $i astfel, gandul inainteaza spre nemarginit gi nu-l lasa niciodata sa cugete gi si jude- ce corect. Ai vazut ca gi daca il faci pe omul cel mai neinsemnat $i mai sarac imparat, nu pierzi tristetea, daca mai inainte nu pierzi lacomia? Pomenirea sfintilor ne scapa de duhurile viclene si necurate 70. Corabierii iubesc inainte de toate partea aceea a largului mari care este presdrat& cu insule si limanuri dese. Pentru c& largul marii, fara limanuri, chiar daca are liniste, provoacé mare cutremur celor care calatoresc. Acolo ins&, unde exist& tarmuri si 108eee DOUA SUTE CINCIZECI DE PARABOLE stanci si insule raspandite in tot locul, calatoresc cu multa siguranta. Caci gi daca vad marea salbaticin- du-se putin, avand in fata refugiul, pot sa gaseasca degraba gi lesne izbavire de primejdiile posibile. De aceea, nu numai cand vin langa farm, ci si cand se ga- sesc departe, simt 0 mare mangaiere la vederea lui. Pentru ca nu intareste sufletele lor mai putin varful muntelui ce se vede de departe, fumul ce urca si tur- mele oilor care pasc la poalele muntelui. Cand ajung ins la intrarea de pe tarm, se umplu de toata bucuria. Pentru ca atunci arunca si vaslele si isi spala cu apa dulce si trupurile lor, care sunt acoperite cu apa sarata si, dupa ce ies la tarm gi raman putinaé vreme la uscat cu trupurile goale, alunga toaté nemultumirea din calatoria pe mare. $i aga cum corabierii iubesc mai mult decat toate aceasta parte a marii pentru locurile de odihna dese si neschimbatoare, la fel si eu iubesc foarte mult acest anotimp, primavara, nu pentru ca am sc&pat de iarna grea, nici pentru cd ne bucuram de timpul cald in care zefirul sufla ugor, ci pentru c4 ne intampina necontenit tarmurile duhovnicesti, adica praznicele Sfintilor Mucenici. Pentru c4 tarmurile nu-i intaresc atat de mult pe corabieri, cat pe credin- ciosi sirbatorile acestor sfinti. Deoarece pe corabieri ii salveaza tarmurile de atacul valurilor marii si de in- delungata marinarie, pe credinciosii ins4 care frecven- teaza praznicele martirilor, pomenirea acestor sfinti fi izbaveste de obicei de duhurile viclene gi necurate, de gandurile rele gi de marea tulburare care se isci in sufletul lor. Si chiar dacd vine cineva avand vreo 109eee tet eed etd tte) | SFANTUL IOAN GURA DE AUR suparare din pricina problemelor sociale sau familia- le, aceasta pleaca dupa ce este alungata, iar el devine mai vesel gi mai usor nu pentru ca a lasat vaslele, nici pentru ca a parasit carma, ci pentru ca a indepartat incarcatura nesuferita si felurita a tristetii lumesti, pri- mind én sufletul lui multa desfatare. Moartea trupurilor noastre nu este pierdere, ci reinnoire 71, Cel care a incheiat viata putrezeste gi se stri- ca, se face praf si pulbere. Si ce importanta are aceasta, iubitule? Tocmai de aceea trebuie si se bucure cine- va. Pentru ca si atunci cand cineva urmeaza sa con- struiasca o casa ce s-a stricat si s-a invechit, mai intai ii scoate afara pe cei care locuiesc intr-insa gi dupa aceea darami casa gi 0 construieste mai stralucitoare. Si pe cei pe care ii scoate afara nu-i intristeaz4 ceea ce s-a intéamplat, ci mai mult ii bucura. Pentru cé nu iau aminte la stricarea zidurilor, ci igi inchipuie cla- direa viitoare, pe care nu o vad. La fel'si Dumnezeu, pentru ca vrea sa construiasca, stricd trupul nostru, iar sufletul nostru care locuieste inléuntru il scoate afara cel dintai, ca si in cazul casei, ca sa-1 plasmu- iasc& mai stralucitor si si-] ageze inlauntru cu slava si mai mare. Deci sé nu ludm aminte la daramatura, ci la stralucirea viitoare. Si iarasi, daca cineva are o statuie stricaté de vreme gi de rugina si in cea mai mare parte sparta, dupa ce o face bucati, o pune intr-un cuptor si topind-o, o arata astfel mai straélucitoare. Deci aga 110