*

Jocul
cu m5"rgele
de sticli
-ff
O incercare de biografie a lui Josef Knecht,
mag:ister ludr, impreuni cu scrierile postume
ale lui Knecht publicate de

HERMANN HESSE
Tladucere din limba german6,
prefa!5 gi note de
IoN RolraN

I
tfr
 COLECTIA RAO CI-ASIC

CupRrNs DANTEALIGHIERI
Infrnul

JANEAUSTEN
Prefayd. .....5 MAndrie ti Prejudec at,i.

HONORE DE BALZAC
JOCUL CU MARGELE DE STICLA V ,ui^soara
Bette

Oincercaredeintroducere ...... i9 L. FRANKBAUM

Vrdjitorul tlin Oa
BIOGRAT'IA LUIJOSEF KNECHI AL4GISTER LUDI
Chemarea .....59 ALBERT CAMUS
Waldzell. ..... 103
Faln yi reursul. Nunta.
Carnete
Mitul lui Sisif Onul reaoltat
Aniidestudiu. .......129 Primul om
Douiordine .........167 Strdinul. Ciuma. Cdderea. Eilul ;i impdrdlra
Misiunea
LEWIS CARROLL
Magtstnturti ...23+
Atmnrilz lui Alite in Tara Mirrunihr
inserviciu ....265 Alire'in {ara Ogl:inzii ;i a gdit acoln
a
Ceidoipoli... .......299
AGATHA CHRISTIE
Oconvorbire. ........327
Qre negi mitita
Pregitiri. .....364
Circulara .....391 KAIE CHOPIN
Legenda. ..... +21 Trezirea

SIR ARTHT]R CONAN DOYLE

SCRIERILE POSTUME ALE LUIJOSEF KNECHT Studiu tn rl;u-aprins. Smnul celor patru

Poeziile din vremea ;coiii qi studen1iei... . . . . . . . . . 485 ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

Cele trei biografii: Micul pinl
Aducdtoruldeploaie .......499 Curinul de Sud. .lbor de noapte. Pdmdnt al aammihr Pilot de rdzboi

Duhowicui. .......546 Cxtadela

Biografieindiani ...580 E SCOTT FITZGER,{ID

Marele Gahfut
 JOCUL CU MARGELE
DE, STICLA

O incercare de introducere
pe inlelesul tuturor in istoria lui

...non mtitt mim licet quodanmodo kuibusque hominibusfacilius

rrltpe incuiosius unbis reddue quam enti4 unumtamen pio diligmtiqun
nmm sciptoi plane alitzr res se habet: nihil tunntm repugnat ne uerbis

ilhtttretur, at nthil adro necesse est antu hominum ocul'os proponere ut

trrtrc quasdam res, quas esse neque dernorutrmi neque probmi potestt
tltra.e conha eo ipso, quod pii diligentesque aii ilkts quasi ut enth trad'(nnt,
u r I,i nas c endique.facultati p aululum approp inquant.

ABERTUS SECUNDUS
Tract. de cistall. sPirit.
ed. Clangor et Cllllf, lib. 1., cap. 28

in tilmdcirea rnanuscrisi a luiJosef Knecht:

,,...dacd intr-o anumiti privinfn ;i pentru oamenii usu-

r;r(ir:i lucrurile firX de fiin15 pot fi mai lesne ;i mai cu nepi-
r.rrr redate prin vorbe decAt cele in liinli, pentru istoricii
r lccrnici corytiinciosi este tocmai dimpotrivi: nimic nu
qi
!{. ()l)une intr-atAta infillnrii prin vorbe ;i nimic nu este,

-+-
 HERMANN HESSE
totuqi, mai necesar si. fie pus in faga ochilor omeneqti decAt
anumite lucruri, a cdror existenli nu poate fi nici dovediti,
nici probati, care insi, tocmai prin aceea ci oamenii cu-
cernici gi conqtiincio;i le trateazi intr-o misuri ca pe Iu-
cruri existente, sunt apropiate cu un pas de existenll;i de
putinla de a lua nattere."

Intenfia noasffi este sI cuprindem in aceasti carte pu-

linul material biografic pe care l-am putut gisi in legi-
turd cu Josef Knecht, ludi magistcri Josephus III, cum e
numit in arhivele jocului cu mirgele de sticl6. Nu trecem
r:u vederea faptrn c6 aceasti incercare se afl5., sau pare sd
sc afle, intr-o anumiti mdsuri in contradiclie cu legile ;i
datinile ce stipAnesc viala spirituald. Unul dintre princrpi-
ilc majore ale vielii noastre spirituale consti tocmai in
disolulia factorului individual, in incadrarea pe cAt posibil
dcsivAr;itd a insului in ierarhia autoritSlii educative ;i a
ltiingelor. Iar acest principiu s-a infiptuit printr-o tradigie
irrdelungatd in aqa mlsurd, incdt astdzieste nemaipomenit
dc greu, ba chiar in multe cazuri cu totul imposibil si mai
giisqti aminunte biografice gi psihologice despre persoa-
turle, luate individual, care au slujit intr-un mod eminent
ixrcasti ierarhie; in foarte multe cazuri, nu mai pot fi stabi-
litt: nici micar numele persoanelor. IJna dintre caracteris-
ticile viegii spirituale a Provinciei noastre rezidi in aceea
cit organizarea ei ierarhici are drept ideal anonimatul ;i
rir se apropie foarte mult de reahzarca acestui ideal.
DacL, totusi, am stdruit in incercarea noastri de a
rtirlrili cAte ceva asupra viefi lui ludi magister Josephus III
qi rlc a schip fugar imaginea personalitd$ sale, am f6cut-o
rrrr din vreun cult aI personalitigii ;i nici din nesupunere

I,,Maestrul jocului" (lb. lat.)

2L
 HERMANN HESSI Jocul cu mdrgele de sticld
'lirma din Aquino, ne apar, aidoma statuilor din vechea
fati de obiceiuri, ci dimpotrivi, dupi cum credem, nu-
( irecie, mai mult ca niqte reprezentiri clasice ale unor ti-
mai in sensul unui serviciu adus adevirului qi stiingei' tr o
puri decAt ca persoane individuale. Cu toate acestea, in
idee veche: cu cAt formuldm o tezi mai ritos ;i mai cate-
vlcmurile dinaintea reformirii vielii spirituale, care a in-
goric, cu atat mai irezistibil iEi cheami ea antiteza' incu-
anonimatuiui t cput in secolul doudzeci qi ai cdrei moqtenitori suntem,
i'ii.rp- ;i respectim ideea care stdlabaza
noastre a vielii noastre spirituale' Dar o pri- vechi ideal pur se pierduse, pare-se, aproape cu totul.
rrr:r:l
autoritXlii gi
chiar a acestei vie;i spirituatre' Suntem uimigi cAnd in biografiile din acele timpuri gisim
vire aruncati in preistoria
indeosebi in evoluliajocului cu mirgele de sticli, ne arati lxrvestindu-se cam prea pe lare cAf fraf ;i cAte surori a
rrvut eroul sau cAte urme;i cicatrice suflete;ti i-au lisat des-
intr-un mod incontestabil ci fiecare fazi a evolugiei, fie-
prinderea de copilSrie, pubertatea, lupta pentru afirmare
care amplificare, fiecare modificare, fiecare cotituri esen-
irr via{i, ciutlrile in dragoste. Pe noi, cei de astizi, nu ne
fali, indiferent dacl ar trebui considerati progresivi sau
irrtcreseazi patologia, nici istoria familiali, nici viala in-
conservatoare, il dezviluie indubitabil nu pe autorul unic
in per- stinctuali sau digestia qi somnul eroului; pentru noi nu sunt
qi propriu-zis, ci chipul limpede al acestuia tocmai
fost instru- r krosebit de importante nici chiar preistoria lui spirituali,
.out . ..lrri care a introdus modificare a) cate a
cr lucatia prin studiile preferate, lecturile indrigite si aEa mai
mentul transformirii Ei al perfecliondrii'
Fireste, ceea ce infelegem noi astizi prin personalitate
r lt:parte. Pentru noi, erou
;i om wednic de un interes deo-
no- s,:lrit devine numai acela care este pus de naturi si prin
se deosebeqte considerabil de sensul pe care-l dideau
crlucatie in situalia si-qi dizolve aproape pe de-a-ntregul
giunii biografii qi istoricii din timpurile mai vechi' Pentru
ei, ;i mai ales pentru autorii din acele epoci, care aveau
o 1x'rsoana in funclia ei ierarhici, frrd. ca totqi prin aceasta
s:i-;i piardi impulsul puternic, proaspdt, demn de admirat,
pronunlati inclinare spre biografie, esengia-lul la o perso-
rrlc constituie mireasma si valoarea individului. Iar cAnd
nalitate pare a fi fost, amzice,trisitura exceptionali, ano-
,
irrlr<: persoani gi ierarhie se ivesc conflicte, noi vedem chiar
malia qi unicul, ba chiar, adesea, de-a dreptul patologicul,
irr aceste conflicte piatra de incercare a dimensiunilor unei
in vreme ce noi, cei de astdzi. vorbim in genere despre
p,rlsonalitdgi. Pe cAt de pulin suntem de acord cu rebelul
personalititi marcante abia atunci cAnd intAlnim oameni
.ur., di.t.oio de orice originalitXli ;i bizarerii, au reu;it si l)(' (:are poftele qi pasiunile il imping la ruptura cu ordinea
r;tlrlliliti., pe atAt de mult venerim amintirea unui sacrificiu,
se incadreze pe cAt posibil complet in generalitate' si
se

puni pe cat p;sibil mai deplin in serviciul a.ceea ce se afli
Lti p..r,r, de persoane. Daci privim cu mai multi atenfie,
co.triut6* ci gi Antichitatea a cunoscut acest ideal: intru-
chiparea,,inteieptuiui" sau a,,desivArsitului" la vechii chi-
ne"i, cle pitdi, sau idealul invigiturii socratice despre virtute
up.oup" ci nu se deosebesc prin nimic de idealul nosfu
actual, iar unele mari organizaFl splrituale, cum ar fi Biserica
,r ( cva cu adevirat tragic.
lnteresul pentru persoani, pentru nume, pentru infi-
1i;rrrc ;i gesturi ni se pare deci ingiduit si firesc la ei, la
crr ri, la aceqti oameni intr-adevir exemplari, fiindci pAni
qrr irr cea mai desivArEiti ierarhie, in organizalia cea mai
lipsita de fricgiuni noi nu vedem nicidecum o magindrie
jghcbati din piese moarte gi indiferente in sine, ci un
rrr

viu, alcituit din pd4i qi animat de organe care i;i au

Romani in epocile ei de grandoate) au cunoscut principii
, , rr'1r
liclrrrc chipul propriu si independenla sa qi participi la
similare, qi unele dintre figurile lor ceie mai mari, ca Sfhntul
22 za
-_=.ff-
 HERMANN HESSE
minunea viegii. in acest sens ne-am striduit si adunim in-
forma;ii despre viala maestruluijocului cu mirgele de sti-
cl5 Josef Knecht, indeosebi din cele scrise de el insqi,
dAnd la iveali;i mai multe manuscrise, pe care le conside-
rdm wednice de citit'
Ceea ce avem de impirtfuit asupra persoanei ;i vielii
lui Knecht este desigur cunoscut in intregime sau in parte
unora dintre membrii Ordinului, in specialjucitorilor cu
mirgele de sticli, ;i tocmai din acest motiv cartea noastri
,e odr"reazi nu doar acestui cerc, ci nidijduieqte si-Ei
afle cititori plini de ingelegere si dincolo de el'
Pentru acest cerc restrAns, cartea noastrdnu ar avea
nevoie de nicio introducere ;i de niciun comentariu' tn-
trucAt insi dorim ca biografia;i scrierile eroului nostru si
aibi cititori gi in afara Ordinului, ne revine sarcina cam
dificild si incepem cattea cu o mici introducere popu-
lari, destinatd cititorilor mai pugin aizap,despre sensul ;i
istoria jocului cu mdrgele de sticli. Subliniem cI aceasti
introducere este si dore;te si fie una cu caracter popular
jocu-
gi ci nu are nicio pretengie si limureascd problemele
i ri ;i ul. ittotiei lui care sunt incd discutate in insqi interio-
rul Ordinului. Momentul pentru o expunere obiectivi a
acestei teme este inci foarte departe'
A;adar, si nu se attepte de la noi o istorie qi o teorie
compieti ajocului cu mirgele de sticld; nici chiar autorii
mai wednici si mai iscusif decAt noi nu ar fi astizi in
stare de aga ceva. Sarcina aceasta rimAne pe seama viito-
rului, daci nu cumva sursele ;i premisele spirituale pen-
tru asa ceva nu se vor pierde pAni atunci' Iar un manual
despre jocul cu mirgele de sticli poate fi studiul nostru
cu atAt mai pugin; un asemenea manual nici nu se va
scrie vreoclati. Regulile acestuijoc aljocurilor se invali
numai pe calea obiqnuitd, prescrisi, care cere cAliva ani,
avea vreun interes si
;i nimeni dintre iniliagi nu ar putea
faci aceste reguli ale jocului mai uqor de invipt'
24
Jocul cu mdrgele de sticld
Aceste reguli, limbajul semnelor gi gramatica jocului
rrprezinti un fel de limbaj secret foarte perfecfonat, la
crrrc participi mai multe discipline gtiinlifice qi ramuri ale
;rrtci, mai ales insd matematica si muzica (respectiv, gti-
irrla muzicii), ;i care este in misuri si exprime ;i si puni
irr relalii reciproce confinutul si rezultatele celor mai
rrrtrlte ;tiinle.Jocul cu mirgele de sticl5 este, asadar, un
ir rr: care sintetizeazd. toate confinuturile qi valorile culturii
noilstre, sejoacd cu ele, cam cum trebuie si se fijucat cu
vopselele de pe paleta sa un pictor din perioadele de in-
llrrire a artelor. Tot ceea ce a produs umanitatea ca gti-
irrlir, gAndire inalti;i opere de arti in epocile ei creatoare,
l()l oeea ce perioadele ulterioare de studiu savant au ex-
lrlirrrat in concepte ;i au transformat in tezaur intelec-
I r rirl, tot ace st material uria; de valori spirituale este adus
irr.jrrc de jucitorul cu mirgele de sticiS, asa cum o orgi e
liicutl si cAnte de citre organist, iar aceastd orgi este de o
pclli:ctiune aproape de neconceput, clapele ;i pedalele ei
rrtirru intregul cosmos spiritual, registrele ei sunt aproape
rrlrrumirate, astfel incAt, teoretic, cu acest instrument
1ro;rlr: fi reprodus in joc intregul conginut spiritual al lu-
rnii. Clapele, pedalele qi registrele sunt acum precis sta-
tolrrir:ite, modificirile si incercdrile de perfeclionare in
{ ('('ir ce prive;te numdrul si asezarea lor sunt de fapt po-
rilrik: numai in teorie: imbogdgirea limbajului jocului
lrlirr introducerea unor noi conginuturi este subordonati
, ,'lrri rnai sever imaginabil control exercitat de conduce-
rrrr supremd a jocului. Dimpotrivd, in interiorul acestei
,rh lituiri solide sau, ca si rimAnem la metafora noastrd,
rrr irr(criorul complicatei mecanici a acestei orgi uriage, fie-
, irlrri.jucitor ii sti la indemAni un univers intreg de posi-
lrilitili qi combinagii, iar ca printre mii de jocuri executate
rlr ict si se asemene doui micar, mai mult decAt superfi-
u;rl, t:ste ceva aproape cu neputin!6. Chiar daci s-ar in-
t,irnpla weodati ca doi jucitori s5-;i compuni jocul, firi
)<
 HERMANN HESSE Jocul cu mdrgele de sticld'
de teme' aceste lt' a cuprinde universul spiritual in sisteme concentrice si
vreo intentie, din acelasi mic minunchi
r

cu totul reuni frumuselea vie a fbnomenului spiritual ;i a artei

lc a
a.,Uio"rrri ar putea si arate qi si se
r
desfiqoare
dispozitia magica putere de formulare a disciplinelor exacte. In
, rr
diferi;, dupd feiul de a gAndi, dupi caracterul'
vrrmurile in care muzica;i matematica au triit aproape
sufleteascd ;i virtuozitatea juc[torilo
"-- concomitent o perioadi clasici, alianlele ;i fecundirile
ir, ,.lti-n instanli, cAt de departe vrea si impingi
is-
preistoriajocului cu mirgele rlirrtre cele doui discipline au fcrst numeroase. Iar cu
toricul inapoi inceputurile qi
hotiri el' dupi ,klri veacuri mai inainte, la Nikolaus von Kuesl, gdsim
de sticld .rt" ,t.t L,"* u"'ptu cir-r-ria poate
are li;rze care aparlin aceleiagi atmosfere, cum ar fi aceasta:
bunul siu plac. Cici, ca orice idee mare, jocril acesta nu
intotdeauna' ,,spiritul se modeleazi conforrn potenlialitilii, pentru a
p.oprir-ris un inceput, ci, ca idee, a existat
rrrirsura totul in modul potenfalititii, conform necesitSlii
buia"., intuitie qi ia.d il gisim imaginat inci in epocile
ca
perioada rrlrsolute, pentru a misura totul in modul unitilii;i sim-
timpurii, aqa de exemplu la Pitagora, apoi'-in
plitilii, cum o face Dumnezeu, si conform necesitilii de
tAr"i. u.r.ltrrrii antice, in cercul elenistic al gnosticilor'
, onrlxiune, pentru a misura totui in funclie de specificul
*"i pugin la vechii chinezi, apoi iariEi in momentele
""
c,-rlminante ale viegii spirituale arabo-maure'
iaq mai de- :;itr, in sfirqit se modeleazd conform potenlialitdtii deter-
conduc prin scolastici qi rninate, pentru a misura totul in raport cu existenta sa.
pu-.if .rr-"t. pr.irtoiei sale ne
din veacurile N'liLi departe ins5, spiritul misoari si simbolic, prin com-
i-unir* spre academiile de matematicieni
;i ;;;;.tp;recelea si al optsprezecelea ;i.pAni filosofi-
Ia lrrratie, ca atunci cAnd se siuje;te de numele;i de figurile
semnele *'litt din visurile magice ale
lui 11'ometrice si se raporteazS,la ele,luAndu-le ca elemente
ii" ,o-u",i." ;i r lt' referinti". De alfel, nu numai aceasti idee a lui Cusanus
pentru
Novalisl. Aceea;i idee eterni, care s-a intrr-rchipat
tuturor migci- ;,rrrc a viza jocul cu mirgele de sticli sau a corespunde si
noi injocul cu *lrg.l. de sticii, a stat la baza
L)ttaarum2 izr,ori dintr-o direcgie imaginativi similari aceleia a aces-
rilor pentru reahzareaide alului une\ Llniaeritas. '
asocialiilor unei rrri.joc de idei; pot fi indicate la el mai multe alte intuigii
a tuturo, academiilor platonice, a tuturor
intre Eti- ;rscrninitoare. Dragostea lui pentru matematici, capacita-
elitespirituale' a tlrturor tentativelor de apropiere
incercirilor de conci- tr';r si pldcerea lui de a utfiza figuri ;i axiome din geometria
,4.f"'""*r" ;i cele libere, a tuturor
Spirite ca ,'rrt'lidiani ca elemente alegorice pentru noliuni teolo-
liere a ;tiinlei cv arta sau a qtiintei "Y l:lt-q"'
nutrit fir[ indoiali visul rlitr>{ilosofice par a se afla foarte aproape de mentalitatea
ib6]u.ai, .u t-"it r.ir, ca Hegel au
(l 7 7 7 I B0 i )' li, rrcralul existi totusi pe planul logic. sub forma notiunilor, a
I
Pentru Novalis friedrich Leopold von Hardenberg'r ..r {,nceptelor((. Filosofd francez a combitut {anatismul religios,
magic"' lu-
poet romantic germanr reprezentant al "idealismului
visul' un izvor de adeviruri ;rltrllind pentru asezarea credinlei pebaze rationale, fapt care a
mea subiectivi era singura'realitate, iar
lr rst t'<rndamnat ca erezie de cdtre Biserici. Pe plan literar; Ab6lard
absolute,Runelesuntcelemaivechisemnegraficegermanice.In ,r r k'venit eroul unei celebre povestiri medievale despre dragostea
limba goL2r. runa ..secret"' taini'
iei.i, i" lr nt:lbriciti pentru H6loise.
ri
sensul de totalitate a studiilor literare ;i ;tiinlifice' I
scolastic francez, este Nikolaus von Kues (Cusa, Cuds sau Cusanus) (1401- 1464), car-
3
Pierre Ab6lard (1079-1 142), fiiosof ;i teolog ,lirr;rl si fiiosof german, a cirui gAndire panteisti contine ele-
pentru
i.rt.-"i.to*t conceptua-lismului' pozitie filosofici inaintatirealitate rrrcrrtc dialectice remarcabile. A propus fundamentarea studiului
ca o
,rra-., sa, care aa*pi"gtu teza cigeneralul ar exista rr.rl rrrii pe matematicS.
ltta.p.rla.nta ae luiruriie individuale' Conlbrm conceptualismului'
--4--
 HERMANN HESSE
.jocului qi, uneori, latineasca lui (ale cXrei vocabule nu
sunt rareori propriile-i invengii libere, firi ca prin aceasta
si rimAnd de neinleles pentru vreun cunoscitor al lati-
nei) ne amintegte de plasticitatea liberi de rigori a limba-
juluijocului.
Dupi cum a putut-o arXta insu;i motto-ul pus in frun-
tea studiului nostru, Albertus Secundus se numiri in egali
misuri printre stribunii jocului cu mirgele de sticli. Pre-
supunem de asemenea - ce-i drept' frtd a o putea dovedi
cu citate - ci ideeajocului i-a stipAnit qi pe acei muzicieni
invilali din secolele al ;aisprezecelea, al qaptesprezecelea
lor
;i al optsprezecelea, care puneau labazacompoziliilor
Ici colo in vechile lite-
muzicale speculagii matematice. ;i
raturi dim peste legende despre jocuri inlelepte 9i magice,
care erau scornite ;ijucate de citre cdrturari, cilugiri sau
Jocul cu mdrgele de sticld
Migcarea spirituald ale cirei roade sunt, intre multe
riltele, constituirea Ordinului si jocul cu mirgele de sti-
rl5, i;i are inceputurile intr-o perioadi istorici ce poarti
rrumele de ,,Epoca foiletonisticd", nume dat de istoricul
literar Plinius Ziegenhal8, autor al unor cercetiri funda-
rnentale. Asemenea nume sunt frumoase, insi pline de
primejdii ;i isci intotdeauna tentalia de a aprecia nejust
o oarecare stare de lucruri din viala trecutd a umanitSgii;
t'poca ,,foiletonistic6" n-a fost nicidecum lipsiti de spirit,
lra nici micar sdraci, spiritualicegte. Daq aqa se pare dupd
opinia lui ZiegenhalB, a qtiut si-;i valorifice prea pulin
spiritul sau, mai mult inc5, n-a qtiut si afle pentru spirit
Iot:ul si funcgia corespunzdtoare in economia vielii qi a
s(atului. S-o mirturisim deschis, noi cunoastem foarte
rrost aceasti epocd, de;i ea este terenul p e care a crescut
;

;rl)roape tot ceea ce constituie astdzi caracteristicile vielii

la curEi princiare cu dragoste de cele spirituale, de exem-
noastre spirituale. A fost, dupi ZiegenhalB, o epoci intr-o
plu in forma unorjocuri de gah' ale ciror figuri 9i cAmpuri
riisuri deosebiti,,burghez5" favorabili individualis-
aveau in afara semnificagiilor obiqnuite si alte inlelesuri,
r r
Ei
rrrului exacerbat, iar dac5, pentru a-i contura atmosfera,
tainice. Sunt cunoscute indeobgte acele relatiri, povestiri
citl'im cAteva trdsituri asa cum reies din descrierea lui
qi mituri din epocile timpurii ale tuturor culturilor, care
atribuiau muzicii, cu mult mai presus de orice valoare
Zit:ssnfrdf3, un lucru cel pufn ;tim cu toat; certitudi-
n('rr, anume ci aceste tr;#turi nu sunt inventate sau exa-
pur artistici, o for!6 capabild si domine sufletele ;i po-
poarele, ficAnd din ea un factor tutelar misterios sau un [';(:rate prea mult si definite eronat, cici marele cercetdtor
h' probeazi cu un numir nesfirgit de documente literare si
cod de legi pentru oameni qi state. De la China cea mai ve-
r lt' rrlti. naturS. Ne raliem deci savantului, singurul ce-a in-
che pAnI la mitologia greacd, concepgia unei vieti ideale,
vlt'clnicit pAni acum epoca ,,foiletonistic5" cu o cercetare
celeste a oamenilor, sub hegemonia muzicii, gi-ajucat ro-'
r*r'r'ioasi, si, referitor la aceasta, nu r,tem si uitdm ci este
lul siu. Cu acest cult al muzicii (,,in eternele preschimbS.ri,
, ,'r,iL usuratic qi nerod si strAmbi din nas cAnd vine vorba
misterioasa fo rqd" a rnuzicti ne saluti pe-al nostru tdtdlr," -
, |'spre greseli gi rele obiceiuri din timpuri indepdrtate.
Novalis) se afl5 in cea mai intimi conexiune ;i jocul cu
lncepdnd de la s{hrqitul Ev-ului Mediu, evolugia vielii
mirgele de sticl6.
,rpilituale in Europa pare a fi avut doui mari tendinfe: eli-
AdmilAnd ci ideea jocului este ve;nici ;i cd' ea a existat
lx'r'rrrera gAndirii ;i a credinlei de orice influenli autori-
gi s-a manifestat intotdeauna, cu mult inainte de teakzatea
t;rlri, irsadaq lupta raliunii ce se simtea suverani si maturd
ei in practici, concretizarea ei in forma cunoscuti de noi
rrrrpotriva dominaliei Bisericii Romane, ti - pe de alti
are prin urmare o anumiti istorie a sa, ale cirei etape mai
importante wem sX incercim a le infi1i;a pe scurt. l);u t(: - ciutarea tainici, dar pasionantd in direclia unei
)a
2A