Ion Drută s-a născut la 3 septembrie 1928 în satul Horodişte raionul

Donduşeni. A lucrat la ziarele “Ţăranul sovietic”. “Moldova socialistă” şi la

revista “Femeia Moldovei”. Primul volum de schiţe şi nuvele, “La noi în
sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă şi de
romanele “Frunze de dor”, “Povara bunătăţii noastre”. În anul 1969 se
stabileşte cu traiul la Moscova, publicînd şi în limba rusă mai multe volume
de proză, eseistică şi dramaturgie.

La iniţiativa lui Ion Druţă este înălţat, lîngă Soroca, monumentul Poetului
Anonim, numit “Lumînarea Recunoştinţei” (2004).

Este decorat cu Ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1960), Ordinul Lenin

(1988), Ordinul Republicii (1993).

Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti pentru romanul “Balade

din cîmpie” şi nuvela “Ultima lună de toamnă” (1967). În anul 1988 i se
conferă titlul de Scriitor al Poporului din RSS Moldovenească .

Membru de Onoare al Academiei Române (1990). Membru activ al

Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992). Doctor Honoris Causa al
Universităţii de Stat din Moldova (1999).
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii
(2008).