Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suntem in continuare animale. Nimic nu se poate schimba pe Pamant. Poate, peste mii de ani, poate ca niciodata.
Da, cam asta e esenta iluziei in care ne traim vietile, magnific surprinse in cele trei imagini anterioare.
Prima imagine,
Inca din primele clipe in care incepem sa zambim, dupa ce ne nastem, incepe lungul drum al dresajului nostru.
Parintii, bunicii isi dau mana si se aduna bucurosi in jurul bebelusului, proiectand asupra lui toate frustrarile lor.
Incercand sa-l determine sa fie ceea ce ei nu au putut sa fie.
Bebelusul creste si, in continuare sistemele morale, religioase, etice, politice sociale il preiau cu multa bucurie,
umflandu-i capul cu "adevaruri" care de fapt au baza pe minciuni sfruntate, repetate sistematic de-a lungul
intregii existente umane.
Si, la un moment dat, incepem sa cautam sa ne intelegem, cautam un scop al vietii, uitand sa ne bucuram de ceea
ce avem si experimentam.
A doua imagine:
Cautam proprietatea cuiva. Nu ne deosebim cu nimic de animale. Doar ca la noi ma apare si notiunea de dragoste.
Sentimentul iubirii.
Da, dar acest sentiment este echivalent astazi cu: "daca nu pot avea proprietatea nu numai asupra trupului tau, ci
si asupra sufletului tau, atunci nu te mai iubesc". Atunci voi cauta pe altcineva asupra caruia sa am aceasta
proprietate.
Nu avem notiunea de cooperare neconditionata. Nu, nu, trebuie sa obtinem ceva inschimb.
Si, astfel apare omul cu lesa. Angajatorul, iubitul, iubita, politicianul, preotul, imamul, rabinul.
Toti te vor. Dar nu vor sa fie alaturi de tine 100%. Nu. Ei doar te vor.
Iluzii desarte.
A treia imagine:
Intr-o buna zi vei muri. Nu ai nicio alta optiune. Mai devreme sau mai tarziu. Cu 5, 10, 20, 50 de ani. Dar tot vei
muri.
Intelegi ca nu ai nicio alta optiune? NICIUNA!
ASTA ESTE SINGURA OPTIUNE.
Nici macar cei de langa mine nu au reusit sa inteleaga acest lucru, de-a lungul a 25 de ani, a 11 ani.
Si, pe buna dreptate. De ce s-ar stradui cineva sa inteleaga ceva, daca finalitatea este aceeasi?
Daca tot acolo ne ducem, ce sens mai are sa facem ceea ce facem?
Deprogramarea e lunga. Poate ca ar crea oameni mai fericiti. Mai frumosi si mai deschisi catre a-l intelege pe cei
de langa ei.
Poate ca ar crea oameni care sa se iubeasca si pe ei insisi, ca mai apoi, plini de prea multa iubire sa o reverse si
asupra celorlalti
Ce rost si-ar mai avea ceva, atunci cand intelegi iluzia. Inclusiv faptul ca nu va folosi nimanui sa o afle.
Da, toate necazurile vin din sex si din dragoste. Si, ca sa scapi de ele te inarmezi cu putere. Emotionala, fizica. Pe
care ti-o manifesti asupra celuilalt.
Verbal, gestual, fizic, emotional. Si creezi doar uragane.
Nu am nevoie de like, de share sau de aplauze. Dimpotriva, indoiti-va de ceea ce am scris, dar uitati-va voi pentru
voi. Vedeti daca am cumva dreptate sau nu.
Si daca veti vedea ca am, atunci inseamna ca nu eu sunt cel care are dreptate. Ci ca voi ati inteles ceva.
Si devine adevarul vostru, nu al meu.
Comment
Share
21 shares
3 Comments
Comments
Cristina Toma Pai daca venisi in dimensiunea 3D ce-oi fi vrand sa fi?? Ai venit sa experimentezi tot ce-ti trece prin
cap!!! Intr-o forma mai densa...si animalele sunt ca sa-ti amintesti ca tu,de fapt, ai creier,constiinta. Ma rog, sunt
si situatii cand e invers. In...See More
Cristian N. Antonescu Si in dimensiunea 1753 este la fel. Iti spun eu, de acolo vin. :D LOL