Universitatea din Pitesti

Facultatea de Științe Economice și Drept

Drept F.R., anul I

DREPTUL LA PROTEJAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Student: IVAN ENVER VICTOR

 DREPTUL LA PROTEJAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Prelucrarea datelor cu caracter personal poate aduce atingere dreptului la viața intimă,
familială și privată, motiv pentru care, conform art.77 C. civ., această activitate se poate desfășura
numai în cazurile și în condițiile prevăzute de legea specială. Prin protejarea acestor date se
urmărește însă și apărarea identității persoanei și evitarea situațiilor în care datele sale de
identificare ar putea fi folosite de terți neautorizați, inclusiv pentru fraudarea unor drepturi
patrimoniale.
În pofida legăturilor strânse pe care le are cu unele din componentele dreptului la viață
privată, dreptul la protejarea datelor cu caracter personal nu este el însuși o asemenea componentă,
ci un drept autonom. Obiectul său este diferit pentru că așa cum s-a arătat în doctrină,
reglementările în materie depășesc aria de cuprindere a vieții private, protejând și alte interese,
precum securitatea datelor, calitatea acestora, transparența, corectitudinea, lipsa discriminării,
răspunderea și proporționalitatea”1.
Legea la care a făcut trimitere noul Cod civil este Legea nr.677/2001 pentru protecția
persoanelor cu privire la preluarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date care
a transpus în legislația internă prevederile Directivei 95/46/CE. Ulterior a fost adoptat
Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestora și de abrogare a Directivei
95/46/CE”2. Regulamentul a intrat în vigoare la data de 25 mai 2018 și are aplicabilitate directă în
dreptul intern, așa că Legea nr.677/2001 a fost abrogată prin Legea nr.129/2018”3.
Potrivit art.4 pct.1 din Regulament datele cu caracter personal sunt ”orice informații
referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană fizică identificabilă este o
persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prein referire la un element de
identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un idetificator online
ori la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice,
psihice, economice, culturale sau cociale”.
În doctrină s-a evidențiat faptul că întelesul foarte larg al noțiunii de date cu caracter
personal, conferit de Regulament, produce o adevărată ”juridicizare” a tuturor elementelor
personalității, ceea ce are consecințe și în privința medului de înțelegere a noțiunii juridice de
persoană fizică.

1
O. Ungureanu, C. Munteanu, Dreptul la protecția datelor cu caracter personal, un drept autonom?, în
R.R.D.P. 1/2014, p.170.
2
Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.119 din 4 mai 1996.
3
Pentru reprezentarea evoluției reglementărilor europene și românești în materia datelor cu carcater personal
C. Jugastru. Reforma europeană a datelor cu caracter personal.
 Dintre toate datele de idetificare se evidențiază datele genetice, datele biometrice, datele
privind sănătatea, precum și cele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, opiniile
politice, confesiunea religioasă sau convingerile filosofice, apartenența la sindicate, viața sexuală
sau orientarea sexuală. Toate acestea formează categoria ”datelor sensibile” iar Regulamentul
interzice prelucrarea lor. Art.9 alin. (2) din Regulament conține însă și o serie de excepții în care
prelucrarea acestor date este permisă.
Prelucrarea datelor cu caracter personal este, potrivit art.4 pct.2 din Regulament, „orice
operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal sau asupra
seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum afi fi
colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea,
consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice
alt mod, asocierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea”.
Potrivit Regulamentului, persoana ale cărei date cu caracter personal sunt prelucrare
(denumită ”persoană vizată”) are o serie de drepturi:

 dreptul de a fi informată despre faptul colectării datelor;

 dreptul de acces, care presupune posibilitatea de a cunoaște care sunt datele care au făcut
obiectul prelucrării;
 dreptul de intervenție, în temeiul căruia persoana vizată îî poate cere operatorului de date și
obține corectarea erorilor sau omisiunilor în prelucrarea datelor sale;
 drreptul de a se opune prelucrării datelor cu caracter personal, dacă nu există interese
superioare, definite de Regulament;
 dreptul de rectificare a datelor inexacte;
 dreptul la ștergerea datelor cu caracter personal sau ”dreptul de a fi uitat”, în temeiul căruia
persoana vizată poate cere ștergerea datelor care o privesc;
 dreptul la restrângerea prelucrării;
 dreptul la portabilitatea datelor, în temeiul căruia persoana vizată poate obține datele cu
caracter personal pe care i le-a furnizat unui anumit operator de date și are posibilitatea de a
le transmite altui operator;
 dreptul de a fi indemnizată, respectiv de a fi despăgubită în cazul în care a suferit o atingere
prejudiciabilă a vieții private prin prelucrarea ilegală a datelor.

Pentru asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale persanelor fizice, în

legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal și cu libera circulație a acestor date a fost
înființată Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării datelor cu Caracter Personal.
 Bibliografie

O. Ungureanu, C. Munteanu, Dreptul la protecția datelor cu caracter personal, un drept

autonom?, în R.R.D.P. 1/2014.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.119 din 4 mai 1996.

C. Jugastru. Reforma europeană a datelor cu caracter personal.