1

REFERAT
VIATA PRIVATA A PERSOANEI
CRISTESCU GEORGIANA-IULIANA
An III -Jurnalism
2
VIATA PRIVATA A PERSOANEI
Dreptul la respectarea vietii private
si de familie prin prisma art. 8 al
Conventiei europene pentru Drepturile
Omului.
Articolul 8
1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului
sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in executarea acestui drept decit in
masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o
societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica,
bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea
sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.
Activitati sau masuri care fac arte !in viata rivata
Este oare interceptarea discutiilor telefonice intotdeauna identificata cu ingerinta in viata
privata?
ecurgerea la aparatele de urmarire electronica cu scopul de a intercepta convorbirile
private a fost considerata ca depinzind de domeniul vietii private, oricare ar fi citeodata
continutul conversatiei in cauza.
!olectarea informatiilor cu privire la individ de catre functionarii statului fara
consimtamintul lui afecteaza viata sa privata si decurge din prevederile articolului " #1$.
%n aceasta categorie de activitati intra in special&
'n recensamint oficial ce contine intrebari obligatorii cu privire la sex, statutul
matrimonial, locul nasterii si alte detalii personale.
(uarea amprentelor digitale si efectuarea unei fotografii de identitate, precum si
colectarea altor date personale de catre politie , fie si intr-un registru tinut secret.
!olectarea datelor medicale si perfectarea unor dosare medicale
)endinta serviciilor fiscale de a afla detalii despre c*eltuielile personale ale
contribuabililor #si despre detaliile intime din viata lor privata$ 'n sistem de identificare
precum cel folosit in domeniul administrativ si civil #domeniul sanatatii, serviciilor
sociale, fiscale etc.$.
Accesul la !atele cu caracter ers"nal
+
%mposibilitatea de a avea acces la dosarele statului poate uneori sa fie analizata ca fiind o
ingerinta in viata privata, in functie de tipul informatiilor detinute.
!u toate ca articolul " nu contine nici o referinta explicita la nume, patronimicul unei
persoane tine de viata privata si de familie, in masura in care acesta constituie un mod de
identificare. ,aptul ca statul are interesul de a reglementa uzul nu este suficient pentru a
exclude problema numelui unei persoane din domeniul vietii private si de familie.
-celasi rationament este valabil pentru prenumele care tin de viata privata si de familie,
in masura in care ele constituie un mijloc de identificare in familie si societate.
Viata rivata
.urisprudenta privind dreptul la respectarea vietii private cuprinde o serie de subiecte,
care variaza de la culegerea si memorizarea informatiei, accesul la informatiile cu
caracter personal, reglementarea utilizarii numelor patronimice la protejarea integritatii
fizice si morale. %ntrebarile cu privire la corespondenta, in care unele aspecte specifice se
refera la viata privata, reprezinta obiectul unei sectiuni separate de la finalul acestei parti.
Gruarea si st"carea inf"rmatiei cu caracter ers"nal
/asurile in care statul poate sa grupeze, sa stoc*eze si sa utilizeze informatia de ordin
personal cu privire la un individ fara consimtamintul acestuia, depinde de
compatibilitatea actiunilor cu articolul ". -ceste actiuni se impart in mod general in doua
categorii& gruparea si stocarea informatiei de catre politie in cadrul prevenirii si reprimarii
criminalitatii si constituirea dosarelor de catre serviciile de securitate cu scopul protejarii
securitatii statului.
Tiurile !e inf"rmatii care "t fi c"lectate si st"cate !e catre "litie
F"t"#rafii
0entru a sti daca fotografiile indivizilor facute de catre politie constituie o intruziune in
viata lor privata sau nu, acestia trebuie sa determine daca ele contin scene din viata
privata sau incidente publice si daca serviciul in cauza intentiona sa le foloseasca limitat
sau, din contra, sa le faca accesibile publicului larg .

C"lectarea !atel"r cu caracter ers"nal in sc"ul r"tectiei securitatii nati"nale
!urtea accepta ideea ca, pentru a proteja securitatea nationala, statele au nevoie de legi
care ar permite autoritatilor sa colecteze si sa memorizeze in fisiere secrete informatii
despre persoane. %n plus, este acceptabil ca autoritatile sa poata folosi aceste informatii
pentru evaluarea candidatilor la posturi importante care implica securitatea nationala.
1tatului ii revine, in mod normal, sarcina de a identifica aceste conditii exceptionale si
aceste situatii speciale. )otusi, in cazurile de acest gen, !urtea a declarat ca ea trebuie sa
se convinga de existenta garantiilor adecvate si suficiente contra abuzului. -ceasta ar fi
necesar, deoarece un 2sistem de supraveg*ere secreta destinat asigurarii securitatii
nationale creeaza un risc de subminare, c*iar de distrugere a democratiei pe motivul
apararii acesteia3 . 1tatele trebuie sa formeze, in consecinta, un cadru adecvat al
asigurarii garantiilor care ofera un minim de norme de protectie pentru a impiedica
abuzul de putere al autoritatilor publice si incalcarea drepturilor protejate de articolul ".
4
Accesul la !atele cu caracter ers"nal astrate !e stat
1e intimpla frecvent ca petitia sa se refere mai mult la imposibilitatea pentru persoana in
cauza de a avea acces la informatiile care o privesc, precum cele detinute de catre stat,
decit asupra principiului acestei detineri.
$ivul#area !atel"r cu caracter ers"nal unei terte arti sau u%licului
0rotectia informatiilor cu caracter personal are o importanta fundamentala pentru dreptul
la o viata privata, astfel incit divulgarea acestor informatii publicului sau unei terte parti
poate sa constituie o ingerinta mai putin dificil de justificat decit simpla lor memorizare.
%n general, interesul public asociat cu divulgarea trebuie sa prevaleze asupra dreptului
individului la respectarea vietii sale private, tinindu-se cont de scopul urmarit si garantiile
ce insotesc modalitatile de divulgare.
$ivul#area facuta !e catre "litie resei
5ezvaluirea de catre politie a detaliilor unei arestari presei poate crea probleme in functie
de circumstantele cazului. %n 1667, un reclamant se plingea de faptul ca in presa au aparut
detalii cu privire la arestarea sa, in urma arestarii sale pentru suspectarea de atentat la
pudoarea unui tinar si in special aluzia la confiscarea la domiciliul sau a numeroaselor
documente pornografice cu copii, care incalcau dreptul la respectarea vietii private. El
contesta veridicitatea detaliilor divulgate presei de catre politisti si se plingea de faptul ca
anumite detalii suplimentare dezvaluite de acestia erau de natura sa permita vecinilor sa-l
identifice. !omisia a estimat ca un astfel de comportament putea constitui o ingerinta, el
era justificat in masura in care dezvaluirile rezumau evenimentele ce au avut loc& ele se
inscriau astfel in cadrul urmaririi scopului legitim al informarii publicului asupra
problemelor de interes general.
$ivul#area !atel"r me!icale si incalcarea caracterului l"r c"nfi!ential
0entru !urte, respectarea caracterului confidential al informatiilor cu privire la sanatate
constituie un principiu esential al sistemului juridic al tuturor 0artilor contractante la
!onventie #8. v. ,inlanda, *otarire din 27 februarie 1669.$. Este esential nu doar pentru
protejarea vietii private a bolnavilor, dar si pentru pastrarea increderii lor in corpul
medical si serviciile de sanatate in general. %n lipsa unei asemenea protectii, persoanele
care necesita ingrijiri medicale ar putea fi descurajate sa furnizeze informatii cu caracter
personal si intim necesare pentru prescrierea tratamentului adecvat si c*iar pentru
consultarea unui medic. O reactie asemanatoare ar putea pune in pericol sanatatea lor in
cazul bolnavilor de maladii transmisibile, c*iar cea a colectivitatii.
!urtea a admis, in paralel, ca protectia confidentialitatii datelor medicale, care sint in
interesul pacientului, precum si al colectivitatii in ansamblu, poate uneori sa treaca
neobservata in fata anc*etarii infractiunilor penale, a urmaririi autorilor si a protectiei
publicitatii procedurilor judiciare. ,iecare caz trebuie, in consecinta, examinat separat,
tinindu-se cont de marja de apreciere conferita statului in domeniul in cauza.