Acordarea primului ajutor prespitalicesc in principalele urgente medico-

chirurgicale

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

PRESPITALICESC
*evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?
-natura urgentei
-cauza care a produs-o
-gravitatea
-numarul victimelor (in caz de accident colectiv)
-masuri ce trebuie intreprinse
-succesiunea acestora
*estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse
-limitarea efectului produs de agentul primar
-scoaterea accidentatului din zona
-efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital
-stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale
-aplicarea masurilor de prim ajutor
-aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate
-asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a-1 trimite la spital
-evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

STAREA DE RAU ASTMATIC

= acces sever de astm,cu durata peste 24 h,care nu cedează la medicaţia bronhodilatatoare
curentă, aminofilină şi β-mimetice în doze adecvate,şi care asociază tulburări cardio-
vasculare,neurologice şi gazometrice speciale
*clinic:
-dispnee severă cu polipnee
-tiraj suprasternal,supraclavicular
-diminuarea tusei şi a wheezing-ului
-transpiraţii,cianoză,anxietate
-murmur vezicular ↓,raluri sibilante rare
-tahicardie,puls paradoxal,HTA
*factori precipitanţi:
-infecţii respiratorii acute esp.virale
-efort fizic intens
-factori psiho-emoţionali
-administrarea inadecvată a medicamentelor:
aspirină şi alte AINS
β-blocante esp.neselective
sedative
exces de β-mimetice
întreruperea bruscă a corticoterapiei la un astmatic real corticodependent
imunoterapia
*atitudine în ambulatoriu:
#măsuri generale

1
-poziţie semişezândă
-oxigenoterapie->degajarea încăperii
-hidratare orală
#măsuri specifice
->aminofilină i.v. 1 fiolă (240 mg) lent (3-5 minute) apoi 0.5 mg/kg/h în PEV
-administrarea rapidă determină tahicardie
-doza maximă = 1 g / 24 h,indiferent de intensitatea dispneei
-se va evita în caz de:
-IMA recent (1-3 luni)
-tulburări de ritm rapid actuale sau în antecedente
-hipertiroidism
->HHC i.v. 4 * 200 mg
->fluidificante şi expectorante bronşice neinhalatorii:
-N-acetilcisteină 3 * 200 mg
-Bromhexin 3 * 8 mg
->antibiotic nealergizant,cu spectru larg->tetraciclină 4 * 250 mg/24 h
#evitarea erorilor terapeutice
-administrarea opiaceelor,sedativelor
-mucolitice inhalatorii
-sunt inactive în criză cromoglicatul disodic,corticoterapia topică inhalatorie
#internare de preferinţă într-o secţie de terapie intensivă
#transport cu autoambulanţă
-abord venos
-sursă de O2
-însoţitor instruit în resuscitare cardio-pulmonară
#monitorizarea TA,frecvenţei cardiace şi respiratorii în timpul transportului
#bilet de trimitere
-diagnostic de urgenţă
-terapia administrată : doza,ora
-parametrii hemodinamici şi respiratori
-starea de conştienţă : conştient / confuz / comă

STOPUL CARDIAC
Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii.
Diagnosticul stopului cardiac
Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
- paloarea sau cianoza instalate brusc
- pierderea starii de constienta
- incetarea spontana a miscarilor respiratorii
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- aparitia midriazei.
Reanimarea cardiopulmonara
!! Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust ( de
exemplu , carcinom avansat)!
Clinica stopului respirator si circulator

2
-Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala )
-Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier)
-Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)
-Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )
-Lipsa batailor cordului la auscultate
-Tegumente cenusii-cianotice
Regula ABCD - Manevra Esmarch
A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii :
Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar
mandibula va fi tras spre anterior si superior .
B - Breath Ventilarea :
Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe
masca ( balonul tip AMBU ) cu O2 100% .
Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se
practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei
traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta
miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vesicular simetric .
Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa masaj cardiac si
ventilare alternative :
-in cazul unui ajutor 15 : 2
-in cazul a doua ajutoare 5 : 1
-Frecventa de ventilare este 20/min
C- Circulatia
- in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata
precordial si masaj cardiac
Masaj cardiac extern(decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii -treimea inferioara asternului,
la copii, mijiocul sternului).
Frecventa masajului:
-adulti 80/min,
-copii 90/min,
-sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare> 50% (platoul de comprimare)
aproximativ 4 – 5 cm
Defibrilare precoce.
Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea unei cai de abord venos periferice.
Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi
administrate adrenalina, atropina in caz de bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina pentru
preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu 8,4 %
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Definitie
Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a muschiului cardiac, secundara unei
obstructii pe o ramura coronariana avand drept consecinta o hipoxie celulara prelungita .
Necroza miocardica determina:
-un sindrom clinic
-modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului coronarian.
-cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici (troponina cardiaca I sau T,
fractiunea MB a creatinkinazei, creatinkinaza totala, mioglobina).

3
-modificari morfopatologice miocardice.
Modalitati de debut ale IMA
- anginos
- gastralgic
- astmatiform
Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune
pe baza :
1- Tabloul clinic
2- Detectia necrozei miocardice
-concentratia enzimelor miocardice in sange
-modificari EKG
-metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast, scintigrafia, miocardica )
-examen morfopatologic
Tabloul clinic
Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie determina ischemia prelungita
care are drept consecinta necroza miocitelor cardiace.
Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de:
-durere
-modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala)
-fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit)
-palpitatii
-dispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi)
-manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar)
-astenie fizica
-hiperpirexie.
Caracteristicile durerii in infarctul miocardic
Factori precipitanti :
- efort fizic intens
- stress
- hipoglicemie
- infectii respiratorii
- alergii
- hemoragii
Localizare :
- retrosternala
- retroxifoidiana
- epigastrica
- precordial
Iradiere :
- umarul sau membrul superior stang
- umeri si brate bilateral
- interscapulovertebral
- la baza gatului
- mandibula
- epigastru
Caracter :

4
 - strivire apasare
- constrictie arsura
Durata :
- zeci de minute
- nu cedeaza la nitroglicerina, alti nitrati, analgezice uzuale
La examenul fizic se constata:
-bolnav anxios, agitat
-paloare, tegumente reci si umede
-transpiratii
-puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat
-raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS).
-wheezing in IVS
-tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut
Detectia necrozei miocardice
Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede miocardul lezat:
mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat
dehidrogenaza (LDH).
Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de infarctul
miocardic nonQ.
Modificarile EKG reprezentate de :
-unde T ascutite
-ST supradenivelat
-aparitia undei Q
-inversarea undei T
-Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si se mentin mai multe
zile .
-Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui tablou clinic caracteristic nu
exclude posibilitatea IMA.
-20 – 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara modificari
electrocardiografice .
Conduita de urgenta
Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la instalarea infarctului.
In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale
evolutiei unui infarct miocardic:
-prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls,
disociatia electromecanica, asistolia)
-reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 – 6 ore.
Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza:
-pozitia bolnavului: decubit dorsal
-interzicerea efectuarii oricarei miscari
-se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa
-psihoterapie
-pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul durerii
toracice susceptibila de infarct miocardic
-daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua administrare, iar daca durerea toracica
persista dupa alte 5 minute se poate administra a treia tableta.

5
 Se poate administra:
-aspirina 75-325 mg
-tramal 50 mg
-sedativ.
Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat manevre de resuscitare.
In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma diagnosticul de
infarct miocardic sunt necesare doua actiuni:
-prinderea unei linii venoase
-asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri:
* intensitatea durerii toracice
* alura ventriculara
* T.A.
* aparitia aritmiilor cardiace
* ventilatia pulmonara
Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezat
-in pozitie Trendelenburg .
-Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min).
-Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.
Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii membranare datorita
pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se poate administra solutia G-I-K (glucoza
insulina-potasiu).
Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct miocardic acut
Bolnavi
Grup cu risc crescut Grup cu risc redus
Raluri de + -
staza
Zgomotul 3 + -
TAS < 100 mmHg > 100 mm Hg
AV > 100 batai/min < 100 batai/min
Tablou clinic + -
de soc
cardiogen

Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend de :

-modul de reactie al anturajului si pacientului
-primele masuri aplicate la domiciliul pacientului precum si pe toata durata
transportului la spital
-accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de asistenta mobila de urgenta
-dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor de urgenta

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

6
 Definitie:
insuficienţă respiratorie acută prin transudarea lichidului intraalveolar şi interstiţial secundar
dezechilibrului dintre presiunea hidrostatică în capilarele pulmonare şi presiunea coloid-osmotică
Etiologie
- cardiopatia ischemica
- hipertensiunea arteriaia
- tulburarile de ritm paroxistic
- insuficienta ventriculara stanga
- infarctul miocardic acut
- cardiopatiile valvulare
factori precipitanţi:
*origine cardiacă->tulburări de ritm şi de conducere,insuficienţă coronariană acută
*origine extracardiacă:
-supraîncărcare lichidiană parenterală,exces de NaCl
-exces de efort fizic
-insuficienţa tratamentului digitalo-diuretic,puseu hipertensiv
-hipoalbuminemie,sarcină
clinic:
-dispnee şi anxietate extreme
-tuse productivă,cu expectoraţie spumoasă,rozată,abundentă
-dispnee cu ortopnee şi tahipnee,cianoză,transpiraţii profunde
-raluri crepitante cu extindere ascendentă,tahicardie,galop diastolic
-obiectivele tratamentului:
-↓ presiunii hidrostatice în capilarele pulmonare
-↓ presarcinii şi postsarcinii
-ameliorarea contractilităţii miocardice
-corectarea aritmiilor
-ameliorarea hematozei pulmonare
-combaterea anxietăţii şi tahipneei
-mijloace de tratament:
-poziţia şezândă
-abord venos sigur
-sângerarea->flebotomie externă a 300-500 ml sânge în 5 minute
-contraindicaţii:
->TAS < 100 mmHg
->anemie
->vârstnici cu ATS cerebrală->favorizează AVC ischemic
-morfină clorhidrat în diluţie (1 f.de 20 mg în 9 ml ser fiziologic)
->se administrează câte 2 ml la 10 minute
->↓ presarcina,efect vasodilatator
->↓ tahipneea,efect anxiolitic
-contraindicaţii:
->comatoşi,şocaţi
->astm bronşic,BPOC,EPA necardiogen
-nitroglicerină în perfuzie dacă TAS > 100 mmHg
-diuretic de ansă->furosemid 20-40 mg i.v.

7
-cardiotonic digitalic->digoxin 1 f.a 0.5 mg i.v.,repetată la 8 ore
-miofilin 1f.i.v.lent,repetat la 6 ore,max.4 f./zi
-tratamentul bolii de fond şi al factorilor precipitanţi
-internare
-transport cu salvarea dotată cu O2 şi personal instruit

EDEMUL PULMONAR ACUT NECARDIOGEN

Definitie
acumulare lichidiană intraalveolară şi interstiţială secundară lezării membranei alveolo-capilare
prin procese inflamatorii sau factori toxici
-etiologie:
1. lezarea membranei alveolo-capilare
-infecţii acute severe,septicemii esp.cu bacili G (-)
-pneumonie de aspiraţie,sdr.de detresă respiratorie acută a adultului
-inhalarea de gaze toxice->organofosforice,fosgen,oxizi de azot,O3,acizi.baze
-ascensiuni rapide la altitudine
-edem pulmonar neurogenic->AVC hemoragice,traumatisme cerebrale,tumori cerebrale
-înecare
2. ↓ presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie
-hepatopatii şi nefropatii severe
-enteropatii cu pierdere de proteine
-sdr.de malabsorbţie
3. ↑ presiunii hidrostatice în alveolele pulmonare de cauză extracardiacă
-EPA iatrogen->perfuzii masive de substanţe cristaloide,transfuzii masive
-EPA „ ex vacuo”->evacuarea rapidă a unei colecţii pleurale mari sau a unui pneumotorace
masiv
-clinic:
-absenţa APP cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopatii actuale
-expunerea la toxic
-evidenţierea unui factor etiologic
-tablou clinic asemănător cu EPA cardiogen + semne legate de etiologie
-atitudinea de urgenţă în ambulatoriu:
-asistenţa medicală de urgenţă la locul accidentului
-evacuarea din mediul toxic,ventilaţie eficientă a încăperii
-poziţie şezândă
->excepţie înecatul->decubit ventral cu flexia laterală a capului
-contraindicate opiaceele
-contraindicate emisia sanguină şi diureticele la înecatul cu apă de mare care prezintă
hipovolemie şi hemoconcentraţie
-cardiotonicele sunt ineficace
-se indică în EPA non-cardiogen:
->HHC i.v.500-1000 mg/24 h (perfuzie cu sol.glucoză 5%)
->metilprednisolon
->furosemid i.v.200-400 mg (10-20 f.)/24 h
->antibiotice cu spectru larg parenteral->ampicilină 2-4 g/zi
->antidot->dacă toxicul este cunoscut

8
-transport adecvat cu ambulanţă cu sursă de O2 şi însoţitor instruit
-internare în secţie ATI

SOCUL
sdr.plurietiologic caracterizat prin ↓ bruscă a irigaţiei sanguine tisulare
-clinic:
-TAS < 80 mmHg
-tahicardie,puls filiform,greu palpabil
-manifestări ale hipoirigaţiei tisulare:
->nervoase->agitaţie,apoi apatie,conştienţă mult timp păstrată
->cardiace şi respiratorii->funcţii diminuate
->renale : oligurie (< 500 ml/24 h)
->digestive->tulburări dispeptice,dureri abdominale
->cutanate->tegumente reci,palide,transpirate
->sdr.hemoragipar->CID
-şocul cardiogen = sdr.clinico-biologic complex determinat de ↓ performanţei cardiace
care se manifestă prin reducerea critică a fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigură aportul
de substanţe esenţiale pt. susţinerea organelor vitale
-etiologie:
-IMA cu distrugerea a peste 30% din masa miocardului VS
-defecte mecanice cardiace acute neletale în mod direct
->ruptura SIV
->ruptura muşchilor pilieri
->distrucţii valvulare masive,brusc instalate
->tromboze intracardiace voluminoase
-disecţie acută a aortei
-embolie pulmonară masivă
-aritmii grave,persistente
-atitudine în ambulatoriu:
*poziţia
-decubit dorsal,cu extremitatea cefalică uşor decliv,cu membrele inferioare ridicate la 15°
-şezând->şoc cardiogen + IVS acută
*abord venos sigur
*perfuzie cu soluţie glucoză 5%
*cardiotonic nedigitalic,amino-simpaticomimetic (catecolamine)
-dopamină perfuzabilă în diluţie 2 f.a 50 mg în 500 ml.soluţie glucozată 5%
-5-10 μg/kg/minut (35 picături / minut)
digitalicele sunt indicate doar în şocul cardiogen la bolnavi cu IMA şi fibrilaţie atrială sau EPA
*medicaţie vasodilatatoare->nitroglicerină în perfuzie 6-8 picături / minut->dacă TAS > 80
mmHg
nitroglicerina ↑ debitul cardiac prin:
-↓ congestiei pulmonare
-↓ tonusului venos
-↓ consumului de O2 miocardic
*transport cu salvare cu mijloace antişoc,sursă de O2 şi însoţitor instruit
*internare într-o secţie de terapie intensivă coronariană

9
 COMELE
coma = pierderea de lungă durată a stării de conştienţă şi a funcţiilor de relaţie (motilitatea
voluntară, sensibilitate, reflexivitate),cu păstrarea redusă a funcţiilor vegetative
(respiratorie,circulatorie,termoreglare)
*anamneză:
-modul de instalare a comei
-APP
-tratamente efectuate
-expuneri profesionale
*examen obiectiv:
-gradul şi profunzimea comei
-examenul funcţiilor vitale
*tipul respiraţiei:
-Cheyne-Stokes->AVC ischemic,coma hipoglicemică,coma uremică
-Kussmaul->coma diabetică cetoacidotică, hipoxie, severă, intoxicaţie cu CO
-zgomotoasă,stertoroasă->AVC hemoragic cu inundare ventriculară
-Biot,de tip agonic->coma avansată,leziune pontină sau bulbară
*examenul aparatului cardio-vascular:
-hTA + bradicardie->coma neurologică (meningită,HTIC),intoxicaţie acută cu alcool
-tahicardie->come vasculare,come din infecţii severe (abces cerebral,septicemii)
-tulburare de ritm severă sau valvulopatie + semne neurologice de focar->AVC embolic
*examenul aparatului digestiv:
-vărsături->coma prin HTIC
-sughiţ->coma uremică
-halena:
->acetonemică->coma diabetică acidocetozică
->amoniacală->coma uremică
->fetidă->coma hepatică
->alcoolică->intoxicaţie acută etanolică
-deglutiţia:
->alterarea timpului I (labio-bucal)->come superficiale
->alterarea timpului II (faringo-esofagian)->come avansate
*aspectul tegumentelor:
-uscate,calde,pliu cutanat şters->cetoacidoza diabetică
-umede,reci->coma hipoglicemică
*curba termică:
-hipotermie->coma barbiturică, alcoolică, mixedematoasă, hipoglicemică
-hipertermia->coma din hemoragia subarahnoidiană,come profunde din AVC
*agitaţie,tremurături->coma hipoglicemică,tireotoxică
*convulsii->encefalopatie hipertensivă,eclampsie,epilepsie majoră,coma hipoglicemică,AVC
hemoragic cu inundaţie ventriculară,tumori cerebrale
*examenul pupilelor:
-midriaza unilaterală->traumatism cranio-cerebral,AVC
-midriaza bilaterală->coma diabetică profundă,coma epileptică
-mioza bilaterală->intoxicaţia cu organofosforice

10
 -atitudine în ambulatoriu:
*măsuri generale
-abord venos sigur
-recoltare de probe sanguine,urinare,din secreţii înaintea administrării medicaţiei
-este contraindicată spălătura gastrică înainte de intubaţia traheală
-sunt contraindicate hidratarea orală,administrarea orală a medicaţiei şi a opiaceelor
-aplicarea măsurilor specifice de urgenţă la locul unde este găsit comatosul
-transport adecvat,cu ambulanţă cu sursă de O2 şi însoţitor instruit
-internare într-o secţie de terapie intensivă
*măsuri specifice
#coma diabetică acido-cetozică
-abord venos şi recoltarea glicemiei,rezervei alcaline,ionogramei serice
-sondaj vezical,monitorizarea diurezei,TA,frecvenţei cardiace
-hidratare parenterală cu ser fiziologic,2000 ml în primele 2 ore
-insulină 20 U i.v. şi 20 U s.c.
-antibiotic cu spectru larg->ampicilină 4 g/24 h
-internare obligatorie
#coma hipoglicemică
-abord venos,recoltarea glicemiei
-sol.glucozată hipertonă i.v. : 5-10 f.sol.glucoză 33% sau PEV cu sol.glucoză 20%
netamponată cu insulină
-glucagon 1 f.a 1 mg i.m. sau i.v.
-internare obligatorie
#coma barbiturică
-cea mai frecventă intoxicaţie voluntară
-foarte periculoasă
-nu există antidot
-tablou clinic de insuficienţă respiratorie acută
-diureză osmotică alcalină->PEV cu sol.glucoză10%,sol.manitol 20% şi sol.bicarbonat de
Na 1.4%
-Karion 1 f a 50 mg i.v. sau i.m.->stimulează centrul respirator
-internare în secţie ATI iar ulterior într-o secţie psihiatrică
#coma din intoxicaţia cu organo-fosforice
-comă convulsivă prin excesul acetilcolinei datorat blocării colinesterazei de către
substanţa toxică
-măsuri de decontaminare la locul intoxicaţiei->îndepărtarea hainelor,spălarea
tegumentelor cu apă şi săpun
-diureză osmotică neutră->PEV cu 2/3 sol.glucoză 10% şi 1/3 sol.manitol 20%
-antidot specific:
-atropină (f.a 1 mg)->2-4 mg.i.v.la 10-30 minute,până la apariţia semnelor de atropinizare
: midriază, tegumente uscate,tahicardie;doza totală : 20-30mg,până la 100 mg/zi
-toxogonin->reactivează colinesteraza blocată de toxic;se administrează la 5 minute după
atropină
-iniţial 1-2 f. (250-500 mg i.v.),apoi 1 f.la 6 ore
-combaterea EPA toxic->HHC 200-500 mg i.v. şi furosemid 40-80 mg
-internare în secţie de terapie intensivă

11
#coma uremică
-controlul TA cu preparate care nu scad fluxul sanguin renal : hidralazină,metil-
Dopa,chinidină
-combaterea edemului cerebral->HHC 50-100 mg
-diuretice hipokalemiante:furosemid 20-40 mg i.v.,edecrin 50 mg
-internare
#coma adisoniană
-perfuzie i.v.soluţii izotone : glucoză 5%,ser fiziologic
-HHC 100 mg i.v. repetat la 2 ore
-internare în secţia endocrinologie
#coma tireotoxică
-propranolol 2 mg i.v. lent (1 f. = 5 mg)
-HHC 100 mg i.v.
-internare în secţia de endocrinologie sau medicină internă

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Definitie
-Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea produsa de leziuni localizate la
nivelul esofagului, stomacului, duodenului si jejunului proximal, exteriorizata sub forma de
hematemeza si / sau melena.
-Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de cafea , de sange negricios
neaerat, amestecat cu resturi alimentare, rareori are aspect rosu aprins.
-Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru ca pacura, lucios si lipicios.
Diagnostic diferential
*Hematemeza va fi diferentiata de:
-epistaxisul inghitit
-hemoptizie
-hemoragia buco-faringiana
*Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa:
-terapie orala cu fier, carbune, bismut
-consum de: cafea, masline, spanac.
Cauzele hemoragiei digestive superioare
Boli ale tractului digestiv
*Boli ale esofagului
-varice esofagiene
-hemie gastrica transhiatala;
-esofagita peptica de reflux;
-ulcer esofagian;
-tumori benigne esofagiene;
-tumori maligne esofagiene;
-cancer esofagian;
-sindrom Mallory-Weiss
*Boli ale stomacului
-ulcer cronic
-gastrita eroziva
-tumori benigne ale stomacului;

12
-cancer gastric;
-stomac operat.
*Boli ale duodenului
-duodenite acute
-ulcer duodenal
Boli ale organelor de vecinatate
*Boli ale ficatului
-hipertensiune portala
*Boli ale tractului biliar
-hemobilie
*Boli ale pancreasului
-pancreatita acuta sau cronica
-cancer de pancreas
Boli generate extradigestive
*Boli generale
-insuficienta cardiaca
-feocromocitom
-colagenoze
-uremie
*Boli ale sangelui
-sindroame hemoragipare din: coagulopatii, trombopatii, trombo-penii, hemofilie
-leucemie
*Boli ale vaselor
-teleangiectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler-Weber)
Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei
Forma de hemoragie digestiva superioara
Usoara Medie Severa
Pierderi de <25% <35% <50%
sange % (1250 ml de sange} (1750 ml de sange) (2500 ml de sange)
din volemie
AV Tahicardie < 120 batai/min. > 120 batai/min.
< lOO batai/min.
TA <90mmHg <70mmHg <60mmHg
Diureza N scazuta oligurie
Alte fenomene Tegumente Alterarea starii de
•reci constienfa (anxietate,
•umede agitape, apatie, somno-
• palide lenta,coma).
Cianoza periferica
Dispnee cu tahipnee
Buze uscate
Facies palid cu privirea

13
 in gol
Conduita de urgenta, primele masuri
-confirmarea diagnosticului de HDS:
-linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajului
-repaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe abdomen.
-efortul fizic va fi interzis (poate accentua hemoragia sau agrava tabloul clinic);
-sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vas
-gura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a deplasa bolnavul acesta avand capul
asezat intr-o parte;
-se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand s-a efectuat si cele
constatate;
-se va aprecia gravitatea hemoragiei
-se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K)
-se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologic
-bolnavul este transportat la spital cu ambulanta
-functiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate

SOCUL ANAFILACTIC
Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa:
-administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai ales penicilina); sulfamide; xilina;
pirazolona; acid acetilsalicilic;preparate de dextran, anestezice locale;
-injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica )
-substante de contrast radiologice;
-intepaturi de insecte (albina), serpi;
-extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.
Tablou clinic
Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu vasoplegie brusc
instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducerea debitului cardiac, care genereaza
colaps.
Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic, urticarie, edem Quincke,
laringospasm.
Conduita terapeutica
Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante.
In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara,
subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica garou
deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante.
Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 mm la 10-15 minute
interval pentru a evita efectele stazei venoase.
bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a preveni ischemia
si leziunile cerebrale ireversibile.
Schema de tratament
-Adrenalina se poate administra:
->s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)
->i.m.
->i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000 diluata in 10 ml ser fiziologic;
se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.

14
-Hemisuccinat de hidrocortizon
->doza de atac 250 mg i.v. lent
->se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore
-Oxigenoterapie 6-8 1/minut
-Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa
-Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala
-Antihistaminice : clorfeniramina 10 – 20 mg intramuscular sau lent intravenos
-Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 –
2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi
necesara
-In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica cel putin 24 de ore
existand riscul ca socul sa recidiveze.

COLICA RENALA
Definite
Colica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o urgenta medicala
caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiere uretero-vezico-genital, insotita de
polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica provocata de un spasm al cailor
urinare excretoare superioare.
Cauze
1. Litiaza reno-ureterala
2. Inflamafiile urogenilale
- pielonefrita
- pielonefroza
- tuberculoza renala
3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin compresiune
uretrala extrinseca si spasm asociat)
Conduita de urgenta
#In colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda repaus la pat si se urmaresc
cateva obiective.
#Suprimarea durerii prin:
-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticlecu apa calda, perna
electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti);
-Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);
-Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);
-Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina,Scobutil i.v. lent);
-Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.
-Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen;
-Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)
-analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
#Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica
#Prevenirea recidivelor colicii:
-Scobutil compus (supozitoare) sau
-Scobutil + Algocalmin

15
#Tratamentui ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie de compozitia calculului, starea
rinichiului litiazic si a celui opus, functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al
bolnavului si familiei acestuia.

16