Universitatea Politehnica Bucuresti Student:

Facultatea Transporturi Grupa: 8404 b

Catedra Autovehicule Rutiere Data: 8.01.2009

Laborator nr.5

Diagnosticarea sistemului electric de alimentare si a sistemului de incarcare cu ajutorul

osciloscopului universal

Notiuni teoretice

Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic in care un fascicul de electroni
este accelerat spre un ecran fosforescent si produce pe acesta un punct luminos. Pozitia x-y a
punctului luminos pe ecran este comandata prin circuite si dispozitive specializate. Astfel,
ecranul osciloscopului devine un grafic al variatiei in timp a unei tensiuni electrice sau afiseaza
doua tensiuni electrice una in functie de cealalta, ca de exemplu in cazul figurilor Lissajous.
Osciloscoapele moderne sunt adesea digitale si prezinta graficele fie pe un monitor
incorporat, fie pe monitorul unui calculator. Aceste osciloscoape convertesc semnalele electrice
intr-o reprezentare digitala si au un numar suplimentar de functii, intre care: memorarea
datelor, analiza matematica a semnalelor, tiparirea lor la o imprimanta si salvarea lor in format
digital ca fisier pe un disc magnetic.
Semnalele de intrare sunt reprezentate de semnalul (semnalele) de masurat si eventual
semnalele de sincronizare. Acestea sunt introduse in osciloscop fie prin cabluri coaxiale atasate
prin conectoare de tip BNC, fie prin sonde cu care se culeg din diferite puncte ale circuitului
inspectat.
Osciloscoapele au in general numeroase reglaje, printre care cele mai importante sint:
 amplificarea semnalelor de intrare si reglarea punctului lor de zero;
 scala de timp pentru baleierea pe orizontala;
 modul de declansare a baleierii (trigger);
 tipul de grafic: t-y sau x-y;
 intensitatea luminoasa a punctului luminos.
Osciloscopul serveste la masurarea si observarea unor semnale electrice (in general de
tensiune) provenite de obicei din circuite electronice, ca de exemplu televizoare, amplificatoare
audio, oscilatoare electronice, diverse circuite digitale etc. Analiza formei si parametrilor
acestor semnale este utila in constructia, reglarea sau repararea unor astfel de circuite.
Pentru masurarea semnalelor de intrare si a intervalelor de timp, pe ecran exista un carioaj
ale carui diviziuni corespund unor unitati de tensiune sau timp calibrate in V/diviziune, respectiv
s/diviziune. Astfel, printre parametrii cei mai importanti ai semnalelor electrice care se pot
masura sunt urmatorii:
 perioada sau frecventa semnalelor periodice;
 timpul de crestere sau descrestere al unui puls de la un nivel dat la altul;
 intirzierea relativa a doua semnale;
 durata unui puls;
 factorul de umplere al unui semnal dreptunghiular

1. Scopul lucrarii

-determinarea tensiunii si a curentului electric absorbit la pornirea motorului

1
 Diagnosticare 2008

2. Aparatura utilizata

- stand BOSCH FSA 740 - osciloscop

-automobil Renault Megane 1.9dCI

3. Modul de lucru

- se vor conecta cablurile de la canalele CH1 si CH2 la bornele bateriei avandu-se in vedere
folosirea corecta a clestilor de ajutor;

-se calibreaza clestele inductive dupa care se monteaza pe iesirea + a bobinei de inductie,
avand in vedere sensul curentului si indicatorul-sageata de pe cleste;

-dupa aceasta vom citi indicatiile de pe ecran si vom vizualiza graficele cand motorul este
oprit.
-se fac setarile aferente din FSA asa cum indica figurile de mai jos:

Figure 1

2
 Diagnosticare 2008

Figure 2

Initial, osciloscopul indica urmatorul semnal:

Figure 3

3
 Diagnosticare 2008

In continuare, se vor seta scalele ata pe abscisa cat si pe ordonata, pentru a obtine o
distributie cat mai buna a semnalului inregistrat de osciloscop.

Figure 4

4. Rezultate obtinute

Rezulatele obtinute constau in forma semnalelor inregistrate in urmatoarele figuri:

4
 Diagnosticare 2008

Figure 5 Pornire la rece

Figure 6 Pornire la cald

5
 Diagnosticare 2008

5. Interpretarea rezultatelor

- se observa variatia tensiunii si curentului, la pornirea motorului, diferentele de evolutie a

semnalelor, momentul in care motorul devine autoantrenat, durata pornirii

-se observa ca bateria trimite un curent si o tensiune mare pe o durata foarte mica de timp
pentru a pune in functiune motorul, dupa care se stabilizeaza.

-curba intensitatii si cea a tensiunii sunt invers proportionale

-dupa pornire, curba tensiunii scade la fel de brusc cum a crescut si apoi pe masura ce
motorul ajunge la un regim termic stabil incepe sa creasca din nou treptat pana la o valoare
dupa care oscileaza in jurul acelei valori datorita regulatorului de tensiune

-se observa ca in cazul pornirii la rece timpul de pornire a M.A.I este de 1.2s dar cand
motorul este cald, acesta se reduce pana la 0.7s

-la pornire, motorul realizeaza comprimari succesive antrenat de demaror, dupa care devine
autoantrenat. Tensiunea tinde sa creasca (pana la 14,2V), dar intervine regulatorului de
tensiune, care stabilieaza tensiunea la 12,1V

6. Observatii si concluzii

-cu ajutorul testerului FSA se pot diagnostica sistemele electrice de pe automobil,

inregistrand valorile la un anumit dat ale parametrilorn electrici (tensiune si curent), la fel
ca si in cazul multimetrelor, insa au marele avantaj de a vizualiza evolutia in timp a
semnalelor, chiar si in timp real.

-rezultatele obtinute se pot stoca si prelucra usor

-nu necesita personal supracalificat, sistemul fiind user-friendly o simpla istruire fiind
suficienta pentru aplicatiile uzuale din ateliere