8d, Regina El 050018 Bucur POUT UE MM eieton oripazz62 BERR CEN gay £(021)525209/ winspe Directia de inspectie pentru judecatori Nr. lucrare: 21-7 Data: 22 martie 2021 RAPORT privind rezultatul verificarilor referitoare la indeplinirea conditiei de buna reputatie pentru doamna judecator Camelia Bogdan 1, Data sesizarii Inspectiei Judiciare La data de 30.12.2020 a fost inregistrata la Inspectia Judiciara sesizarea formulata de Asociatia Grupul de Investigatii politice, reprezentat’ de domnul Mugur Ciuvicd, prin care s-a solicitat verificarea indeplinirii conditiei de buna reputatie, prevazuta de dispozitiile art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, de catre doamna judecator Camelia Bogdan, judecdtor la Curtea de Apel Bucuresti, in prezent suspendat din functie ca urmare a aplicarii sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura. Sesizarea a fost inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 29.12.2020 si a fost inaintaté Inspectiei Judiciare, de presedintele Consiliului, prin adresa nr. 2/24591/2020 din data de 29.12.2021, in vederea efectuarii verificarilor care se impun. 2. Aspectele sesizate. Prin sesizarea formulata, petenta sustine ca aceasta fost determinatd de urmatoarele imprejurari: A. Doamna Camelia Bogdan, judecator suspendat, a fost exclusd pentru prima oaré din magistratura prin Hotararea nr. 1J/8.02.2017 a Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, modificata prin Decizia civila nr. 336 din 13 decembrie 2017 pronuntat& de inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecatori care a inlocuit sanctiunea excluderii cu cea a mutarii disciplinare la o alta instant, respectiv la Curtea de Apel Targu Mures, incepand cu data de 15.01.2018. De asemenea, in continuarea motivarii, se arata cd doamna judecdtor Camelia Bogdan a fost sanctionatd si pentru a doua oard tot cu excluderea din magistraturg, prin Hotararea nr. 94/2.04.2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, Sectia pentru judec&tori in materie disciplinar’, retinand sdvarsirea cu intentie a abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. 0 din Legea nr. 1/31 Document care conjine date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679!303/2004, ca urmare a incalcai repartizarea aleatorie a cauzelor Un alt aspect pus in discutie, se refera la faptul cd solutia din dosarul ICA, a fost pronuntata in conditiile de incdlcare a dispozitiilor legale de repartizare aleatorie a cauzelor, provocdnd ample dezbateri mediatice, toate acestea reflectand, fara dubiu, faptul ci doamna judecdtor Camelia Bogdan a fost perceput de cdtre opinia publicé ca un magistrat controversat, un executant al sistemului. in plus, s-a mai aratat cA articolele publicate dupa a doua excludere au devoalat lipsa de deontologie a doamnei judecdtor Camelia Bogdan, care @ dispus confiscarea unor importante sume de bani de la notarul Jean Andrei, care nici mcar nu figurase in dosar, dar era sotul presedintei Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, cu care doamna judecator Camelia Bogdan se afla in relatii de dusmanie. Referitor la criteriul conduitei adoptate de catre Camelia Bogdan in timpul cercetérii disciplinare, petenta a subliniat ci insusi Consiliul Superior al Magistraturii a constatat cu ocazia efectuarii cercetarii disciplinare in primul dosar, cd judectorul a adoptat o conduitd procesuala agresiva, constand in formularea de sesizari si plngeri impotriva persoanelor abilitate s& desfasoare activitati specifice cercetarii disciplinare precum si impotriva conducerii Curtit de Apel Bucuresti, iar prin transmiterea de inscrisuri prin intermediul postei electronice si altor institutii din afara sistemului judiciar (Presedintele Romaniei, Comisia Europeand, Ministerui Justitiei, Primul Ministru, DNA, ANI) a exercitat presiuni indirecte asupra tuturor celor implicati in desfagurarea procedurii disciplinare - inspectori judiciari si membri ai Sectiei de judecdtori a CSM. in mod grav a dispozitiilor referitoare la De asemenea, judecdtor, a fost manifestata de catre judecdtorul Camelia Bogdan si cu ocazla judecdrii recursului la inalta Curte de Casatie si Justitie, cand a acuzat-o pe Gabriela Bogasiu (presedintele completului de judecata) c& spala bani, cd are vulnerabilitati penale, cS e cisdtorita cu un infractor si cd are dosare penale musamalizate de autoritati, ceea ce i-a determinat chiar pe proprii avocati sd se delimiteze de acest demers. in final, petenta a mai ardtat, tot in legatura cu instrumentarea cauzelor disciplinare, ci doamna judecator Camelia Bogdan a mai intreprins urmatoarele ,demersuri”: a cerut ANI s& ancheteze pe judecatoru! Mihaela Tabarca {membru al Completului de 5 judecatori in materie disciplinara) pentru lucrarile de drept pe care le-a publicat; a acuzat pe judecdtorli lonut Mate si Rodica Aida Popa de legSturi cu servicille secrete si cu masoneria; a cerut DNA sé-l ancheteze pe judecdtorul Daniel Gradinaru pentru fals intelectual; a cerut DNA s8-i ancheteze pe judecatorii din CSM care hotarasera prima sa excludere din magistratur’; a solicitat redeschiderea urméririi penale intr-un dasar impotriva 2/31 ‘aratat cd aceeagi atitudine agresiva, nedemnad de un ——judecdtorului Mariana Ghena, presedintele CSM si a cerut anchetarea acesteia de c&tre ANI, acuzand-o gi cd ar fi fost ,,o persoand apropiata fostei Securi Totodaté se vehiculeazd cd doamna presedinte a CSM, si trebuie clarificata aceastd suspiciune rezonabila deoarece, chiar daca a primit NUP, cunoastem ca rezolutiile de NUP nu au autoritate de lucru judecat, ar fi primit o cas declarand in fals cd nu mai detine alte locuinte”; a recuzat membrii Sectiei de judecdtori din CSM care urmau sa se pronunte pe o cerere a sa de aparare a reputatiei_profesionale; a sesizat ANI, CSM, Parchetul General si DNA, acuzandu-| pe seful Inspectie Judiciare de conflict de interese, abuz in serviciu si incompatibilitate; a cerut DNA anchetarea presedintelui Tribunalului Bucuresti, judecdtorul Laura Andrei si a mai multor inspectori din cadrul Inspectiei Judiciare, acuzandu-i de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului; a reclamat ANAF si ANABI din cadrul Ministerului Justitiei ci nu pun in executare ordinele de confiscare pe care le-a emis cu ocazia pronuntarii mai multor hotarari judecatoresti, in principal in ceea ce il priveste pe Dan Voiculescu. B. Un alt aspect, invocat de catre petentd, se referd la perioada ulterioar& sanctionarii disciplinare, in care i se imputd doamnei judecator ci a dovedit un ,,apetit judiciar” iesit din comun (pentru care presa a catalogat-o drept procesomana). in concret, se sustine cA aceasta a depasit limitele rezonabile ale exercitarii dreptului de acces la justitie, initiind numeroase actiuni judiciare informe/inadmisibile (73 de actiuni la instanta supremé si alte cAteva zeci la alte instante din tara) indreptate impotriva jurnalistilor, posturile TV si publicatiile on-line care au dezbatut amplu conduita profesionala a acesteia, precum si impotriva cvasi-majoritatii institutiilor statului_ roman (Presedintele Romaniei, Academia de Politia Alexandru loan Cuza”, Agentia Nationals de Integritate, ANAF, Consiliul Superior al Magistraturii, Primul ministru al Roméniei, DIICOT, Presedintele Camerei Deputatilor, Inspectia Judiciara, inalta Curte de Casatie si Justitie, Marea Loji National Masonica, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Serviciul Roman de Informatii, Presedintele inaltei Curti de Casatie gi Justitie, Presedintele Senatului, Tribunalul Municipiului Bucuresti) - majoritatea respinse ca inadmisibile, ori a exercitat cai de atac inadmisibile sau care au fost anulate pentru nerespectarea conditiilor de forma, ‘in multe dintre aceste cauze magistratul exercitandu-si in mod abuziv drepturile procesuale. jin continuarea motivarii se mai arata ca printre cei vizati de actiunile judiciare ale judecatorului se afl& si petenta ,ASOCIAJIA GRUPUL DE INVESTIGATI POLITICE”, precum gi presedintele su, domnul Mugur Ciuvica (dosar nr. 2761/117/2019 aflat pe rolul Tribunalului Cluj), in care s-a pretins o suma imensé, cu titlu de daune morale, motivat de faptul ca i-ar fi incdlcat dreptul la demnitate si imagine, omitand a spune cé insusi forul reprezentativ al magistratilor - Consiliul Superior al Magistraturii - i-a respins cererea de 3/31apSrare a reputatiei profesionale formulata in raport de articolul mentionat, Tribunalul Cluj respingand si aceasta plangere formulata de doamna judecdtor Camelia Bogdan, ca nefondata. De asemenea, in acelasi context, i se imputé doamnei judecitor Camelia Bogdan cd a exercitat in mod abuziv dreptul conferit de art. 75 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, formuland aproape 40 de cereri de apdrare a reputatiei si independentei sistemului judiciar (din care doar una a fost admisa), multe dintre acestea inadmisibile datorita caracterului generic si repetitiv, de naturd a pune Plenul CSM ,in situatia de a uza in exces de acest instrument, ajungandu- se in mod inevitabil in acest fel |a minimizarea rolului conferit de legivitorul constituant, respectiv cel de garant al independentei justitiei”, astfel cum de altfel s-a constatat prin Hotararea nr. 196 din 17 septembrie 2019 adoptat de Plenul CSM. C. Sub un alt aspect, care i se imputa judecatorului vizat este faptul cd sub pretextul public&rii unor articole de specialitate, precum si cu ocazia formulrii unor cereri in diverse dosare in care figureazd ca parte, aceasta denigreazi autoritatile nationale (in spejé Curtea Constitutionald si Parlamentul Roméniei). jn acest sens, se face referire la articolul publicat pe site-ul contributors.ro, la 6 august 2018, intitulat: ,,Din nou despre subiectul activ al infractiunii de spdlare a banilor: remedii pentru neutralizarea efectelor nerespectarii acquis-ului comunitar de catre Curtea Constitutionalé a Romaniei”, precum si in cererile formulate in dosarul nr. 2761/117/2019 al Tribunalului CLUJ - Sectia Civil ct si in dosarele nr. 6085/299/2019, nr. 3078/299/2019 ale Tribunalului Bucuresti, precum gi in dosarul nr. 6087/299/2019 al Judecdtoriei Sectorului 1 Bucuresti, privind sesizarea CJUE in “vederea pronuntarii une! decizit preliminare care sa ras dacd: Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretat in sensul abtinerii interventiei unei Curti Constitusionale, prin depasirea propriilor competente (s.n.), in activitatea de judecata a unei instante judecatoresti prin interpretarea unei legi care incrimineazé spalarea banilor, cu incdlearea aquis- ului comunitar judecatorul Camelia Bogdan face afirmatii de natura s4 puna la indoialé autoritatea Curtii Constitutionale, competentele profesionale ale judectorilor acesteia, precum si buna-credinta a acestora in exercitarea atributillor de serviciu. D. Un alt aspect invocat de catre petenté, se refera la faptul ca doamna judecdtor Camelia Bogdan, se foloseste de statutul de magistrat pentru a accesa dosare care privesc persoane fizice sau juridice care se afla in anturajul domnului Dan Voiculescu, intrucat considera ca excluderea sa din magistratura se datoreaza actiunilor acestuia si a trustului de pres pe care ii controleaza. ‘in concret, se arata c& sub pretextul documentarii in vederea publicarii unor articole de specialitate in materia spalarii banilor prin cedarea unor 4/31credite neperformante, la data de 13.01.2020, doamna judecdtor Camelia Bogdan a obtinut acces la dosarul nr. 34387/3/2019 al Tribunalului Bucuresti, ce avea ca obiect cererea de insolventa a SC Wise Invest SRL, context in care, comiténd un abuz de drept, a formulat cerere de interventie accesorie, in sustinerea intimatei debitoare GRUPUL INDUSTRIAL VOICULESCU $i COMPANIA GRIVCO SA., pentru ca, in final, 4 solicite sesizarea organului de urmarire penala, ceea ce demonstreaza intentia reali a Cameliei Bogdan, care este in mod vadit contrara scopului in care se poate formula interventia accesorie, respectiv de a sustine apardrile partii in favoarea céreia intervine, motiv pentru care cererea sa de interventie a fost respinsa ca inadmisibila. Totodatd, se araté c& aparitia in presi a cererii de interventie (www.sfin.ro), in integralitate, demonstreaza cA judecdtorul nu doreste decat publicitate. E. De asemenea, se arata in continuarea sesizarii cd dorinta exagerata de publicitate a dnei Camelia Bogdan, ce excede obligatiei de rezervi a unui judecator, chiar si suspendat din functie, materializat in numeroase interviuri acordate unor publicatii din Romania, dar si prin publicarea unui interviu, contra cost, intr-o publicatie on-line din Londra (thelondonpost.net), denota ca prin manifestarile sale, precum gi prin ampla publicitate data actiunilor sale, judec&torul Camelia Bogdan nu respecta standardele de conduitd impuse unui judecator. Un alt aspect invederat de petenta, in contextul articolelor aparute in mass-media, este cel referitor la faptul ca judec3torul Camelia Bogdan s-a aflat in ultima vreme in atentia presei, pentru aparitia in conturile sale bancare, a importantei sume de 200 000 Euro, facand, in prezent obiectul verificdrilor fiscale/penale/administrative, subiectul fiind intens mediatizat, perceptia publica fiind in sensul cd un magistrat mai ales suspendat din functie, nu poate justifica o asemenea suma ce apare brusc in conturile sale. F. in final, fata de toate aspectele relevate, petenta apreciaza ca prin prisma actiunilor in plan profesional pentru care i-au fost aplicate, de dou ori, cele mai grave sanctiuni disciplinare, cat si in raport de manifestirile sale extraprofesionale, ce i-au pus la indoiali probitatea moral si profesional’, judecatorul Camelia Bogdan a atras ecouri publice nefavorabile, de natura s& altereze increderea societatii in capacitatea sa de a raspunde exigentelor profesiei, astfel c& nu mai indeplineste conditia bunei reputatii, necesard a subzista pe tot parcursul detinerii functiei, impunandu-se efectuarea de catre Inspectia Judiciaré a verificdrilor specifice prev. de art. 76 din Legea nr. 317/2004, modificata si completata, pentru constatarea acestei situatii. 3. Data finalizdrii verificdrilor efectuate si continutul rezumat al acestora Pentru verificarea aspectelor care au facut obiectul prezentei sesizari s-a fixat, in conditile art. 62 alin. 2 din Regulamentul privind normele de 5/31efectuarea a lucrarilor de inspectie, un termen de 10 de zile care a fost prelungit de doua ori, urmare a aprobaril referatelor inspectorului judiciar de c&tre inspectorul-sef, din data de 14.01.2021 si data de 15.01.2021. Verificarile prealabile in cadrul prezentei lucrari au fost finalizate in termenul stabilit, astfel cum a fost prelungit la data de 3.03.2021. Tn procesul verbal de finalizare a verificarilor, incheiat la data de la data de 3.03.2021 conform dispozitiilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie, s-au consemnat in ordine cronologica toate activitatile efectuate si aspectele relevante cu privire la desfasurarea procedurii de efectuare a verificdrilor privind conditia bunei reputatii pentru judecatorii si procuroril in functie. jn cadrul verificarilor efectuate, in conformitate cu dispozitiile art. 76 din Legea nr. 317/2004 republicata si modificata si cu dispozitiile art. 65 - 66 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrdrilor de inspectie, aprobat prin Ordinul inspectorului-sef nr. 136/2018, au fost atasate la dosar relatiile/inscrisurile/informatiile comunicate de Serviciului Secretariat si Relatii publice din cadrul Inspectiei Judiciare, relatiile comunicate de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala de Anticoruptie prin adresa nr, 306/C/2021 din data de 16 februarie, relatiile comunicate de Directia Resurse Umane si Organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, au fost identificate in sistemul informatic ECRIS si s-au atasat la dosar hotararile pronuntate in dosarele mentionate in cuprinsul sesizarii. De asemenea, s-au atasat la dosar toate inscrisurile comunicate prin posta electronica de judecdtorul vizat pe parcursul desfasurdrii procedurii. 4, Situatia de fapt retinuta si analiza apardrilor formulate de persoana verificata ~ A. Doamna Camelia Bogdan detine functia de judecator incepand' cu data de 01.07.2005, activand in cadrul Judecatoriei Constanta pana la data de 15.11.2009. Ulterior, a activat ca judecator in cadrul Tribunalului Bucuresti, iar incepSnd cu data de 01.07.2014 si pana la data de 21.03.2017 cand a intervenit suspendarea din functie, ca urmare a exerci recursului impotriva Hotararii nr. 11/08.02.2017, pronuntaté de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost aplicata sanctiunea constand in "excluderea din magistratura”, si-a_desfésurat activitatea in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, in perioada 15.01.2018- 31.05.2018 (data suspendarli din functie pentru a doua oard) a activat ca judecdtor la Curtea de Apel Targu Mures, flind mutaté disciplinar pe o perioada de 6 luni, conform Hotdrarii Sectiei pentru Judecatori nr. 1151/14.12.2017, pronuntata ca urmare a Deciziei nr. 336/13.12.2017a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. la data efectuarii prezentelor verificari, doamna judecator Camelia Bogdan este suspendati din functie, conform Hotardrii nr. 608/31 mai 2018 a 6/31Sectiei pentru Judecatori al Magistraturii Prin Hotdrérea nr. 1/08.02.2017, pronuntaté de Sectia pentru judecétori in materie disciplinaré a Consiliutui Superior al Magistraturii in dosarul nr. 14/1/2016, in temeiul art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, acesteia i s-a aplicat sanctiunea disciplinaré constand in excluderea din magistratura, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) din acelasi act normativ. Pentru a pronunta solutia mentionat’, Sectia pentru judecdtori a apreciat in esent& c&, prin probele administrate, s-a facut dovada c3 sunt intrunite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004. Astfel, s-a considerat c prin participarea paratei judecator, in calitate de lector-formator, la 0 activitate de instruire a unor functionari publici ai Ministerului Agriculturii $i DezvoltSrii Rurale, in cadrul unui program care nu era destinat sistemului de justitie in general, fiind remuneratd substantial pentru activitatea prestata, in conditiile in care suma incasata a depasit atat salariul unui judecdtor cu grad de curte de apel la nivelul anului 2014, cat si salariului unui lector universitar doctor in cadrul Facultatii de Drept, si care nu s-a circumseris niciuneia dintre exceptiile prevazute de lege, concomitent cu detinerea si exercitarea functiei de judecator, se realizeaza continutul laturii obiective a abaterii disciplinare in discutie. Sub aspectul laturii subiective, s-a considerat ci vinovatia paratei este dovedita si const in atitudinea acesteia concretizata in faptul cd, pentru a lamuri eventualele indoieli referitoare {a situatia respectivd, ce ar fi fost de natura a genera o stare de incompatibilitate, intr-o manieré informala, s-a adresat exclusiv Agentiei Nationale de Integritate, obtinand un raspuns favorabil intr-un termen foarte scurt, férd a fi urmatd procedura special instituita de lege in materia verificdrii existentei conflictului de interese sau a Atilor. S-a apreciat ca relevant faptul cd parata a ignorat cu stiinta chiar avertizarea cuprinsé in réspunsul Agentiei Nationate de Integritate si nu s- a adresat nici Consiliului Superior al Magistraturii si nici colegiului de conducere al instantei pentru a lamuri situatia in care se afla. Instanta de disciplin’ a retinut ca toate aceste aspecte contureazd faptul cd parata a intentionat si participe la aceasta activitate, incercdnd s8 isi preconstituie aparari pentru situatia in care s-ar fi pus in discutie o eventual stare de incompatibilitate. Cat priveste urmarea produsa prin sSvarsirea acestei abateri disciplinare, $-a retinut cd aceasta consté in deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fat de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justitiei ca sistem si serviciu in apararea ordinii de drept, prin conduita paratei judecator creandu-se premisele unei indoieli cu privire la integritatea si impartialitatea magistratilor, precum si a intregului sistem judiciar, in conditiile in care 7/31 materie disciplinara din cadrul Consiliului Superiorinformatiile referitoare la situatia concreta in care s-a aflat parata judecator au ajuns la cunostinta opiniei publice. La individualizarea sanctiunii s-au avut in vedere imprejurdrile, gravitatea concret& precum si consecintele faptei sdvarsite de parat8 care, in calitate de judecdtor, prin actiunile sale a afectat prestigiul si imaginea justitiei ca serviciu public, fapta fiind de natura a conduce la decredibilizarea justitiei, retinandu-se cA, raportat la contextul in care a fost sdvarsita, fapta are un caracter deosebit de grav care face ca paréta si nu mai corespund’ exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de judecator. in procesul de individualizare a sanctiunii, instanta de disciplina a retinut cd judecatorul Camelia Bogdan a avut un comportament neconform statutului de magistrat, manifestat in formularea repetata de sesiziri si plangeri impotriva organelor competente sa desfasoare cercetarea disciplinara si impotriva conducerii Curtii de Apel Bucuresti, precum si transmiterea de corespondenta electronic’ nu numai organelor competente s desfasoare cercetarea disciplinara, ci si unor institutii din afara sistemului judiciar (Presedintele Roméniei, Comisia Europeana, Ministrul Justitiei, Prim - Ministrul Roméniei, Agentia Nationalé de Integritate, inclusiv organe de cercetare penal, cum ar fi Parchetul de pe lnga inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie). jin contextul expus, Sectia pentru judecatori a considerat aceste actiuni ale judecdtorului Camelia Bogdan ca fiind presiuni indirecte asupra tuturor celor implicati in desfasurarea procedurii disciplinare si a concluzionat in sensu c& aceasta nu a inteles gravitatea faptei, importanta normelor ce reglementeaza regimul incompatibilitatilor si interdictiilor si, nu in ultimul rand, _consecintele actiunitor sale asupra imaginii justitiei. Prin decizia civilé nr. 336 pronunfata in dosarul nr. 869/1/2017-de—— Completul de 5 judecdtori din cadrul Inaltei Curti de Casatie $i Justitie sa dispus cu majoritate admiterea recursurile declarate de parata Bogdan Camelia si intervenienta Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania impotriva HotSrarii nr. 1/J din 8 februarie 2017, pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecdtori in materie disciplinaré in dosarul nr. 14/1/2016 si, in consecint3, a casat, in parte, hotdrarea atacati, in ceea ce priveste sanctiunea excluderii din magistraturé, pe care a inlocuit-o cu sanctiunea constand in mutarea disciplinara pe o perioada de 6 luni, la Curtea de Apel Tirgu Mures, incepand cu data de 15 ianuarie 2018, sanctiune prevazut8 de art. 100 lit. c) din Legea nr. 303/204, republicatd, cu modificarile si completirile ulterioare. De asemenea, a dispus mentinerea celorlalte dispozitii ale hotararii recurate. in considerentele expuse, instanta supremd a retinut, in esenta, ci instanta de disciplind a constatat in mod just ca fapta reprosaté judecatorului Camelia Bogdan, respectiv prestarea de activitate de instruire remunerata in 8/31temeiul unui contract incheiat cu o societate comerciald, in cadrul unui proiect derulat in domeniul viitoarei Politici Agricole Comune, iar nu pentru justitie, intra in sfera de reglementare a dispozitiilor art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, prin hotararea atacata find corect reliefate: existenta faptelor, a conduitei ilicite, a urmarilor prejudiciabile si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si rezultatul produs, ceea ce sustine legalitatea incadrarii sale in abaterea disciplinara prevzuta de textul legal mentionat. De asemenea, instanta supremé a considerat cd se impune interventia doar cu privire la individualizarea sanctiunii, in sensul de a se tine cont si de aspectele favorabile recurentei - parate, care s4 nu produca efectul indepartarii din magistratur’, iremediabil asupra carierei, dar, in acelasi timp, $8 atrag’ atentia asupra gravitatii faptei comise si a consecintelor acesteia, ludnd in considerare si aspectele judicios retinute de instanta disciplinara cu privire la conduita neconformé cu statutul judecdtorului si la modul in care partea s-a raportat la fapté si la consecintele ei. Nu in ultimul rand, ins, instanta suprema a retinut in mod textual, in sectiunea "Rezultatul vatamator si legitura de cauzalitate”, cA rezultatul imediat si direct a acestei conduite, pe care recurenta incearc3 s3 o ignore, consta in deteriorarea increderii si a respectului fafi de functia de magistrat prin subminarea independentei acestuia, cu consecinta afectarii imaginii si Prestigiulul justitiei, ca sistem si serviciu public. Prin Hotérdrea nr.9/J/ 2 aprilte 2018 Sectia pentru judecdtori in materie disciplinard a Consiliului Superior al Magistraturii a admis actiunea disciplinard exercitatd de Inspectia Judiciara impotriva doamnei judec&tor Bogdan Camelia si, in temeiul art.100 lit. e) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificérile si completérile ulterioare, @ aplicat acesteia sanctiunea disciplinara constand tn "excluderea din magistratura” pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. 0) din acelasi act normativ. Pentru a pronunja aceasta solutie, Sectia pentru judecatori a apreciat existenta abaterii disciplinare mentionate consténd in fapta judecdtorului Camelia Bogdan care, la termenul din 22 ianuarie 2016, atunci cand a fost desemnata prin Hotararea nr. 10 a Colegiului de conducere al Curtii de apel si participe la sedinta de judecata in dosarul nr. 2185/2/2015 in completul C7/F, desi era inceput& cercetarea judecatoreasci in cauzi de titularul C7/F, respectiv de judecdtorul Georgiana Tudor, inca de la termenul de judecaté de la 30 octombrie 2015, a acordat termen de judecata ulterior, pe completul C7/F Continuitate, retindnd astfel in mod nelegal cauza spre judecata, dispunand suplimentarea probatoriulul, schimbarea jncadrarii juridice, luarea de suplimente de declaratie, fie inculpatilor, fie martorilor, acordand termen in dezbateri, iar in final a pronuntat in prima instant’, 0 senting’, desi avea 9/31obligatia si acorde termen, in vederea revenirii titularei completului de judecata. Sub aspectul laturii subiective, sectia a retinut c& vinovatia paratei Camelia Bogdan in savarsirea faptei a fost cu intentie directa, in sensul cd desi conform hotararii Colegiului de conducere trebuia s& intre doar in sedinta din 22.01.2016, in completul C7F, al c&rui titular era in imposibilitate de a face parte din complet la acest termen, tn dosarul nr. 2185/2/2015, a amanat judecata o saptimana pentru administrarea probatoriului deja incuviintat de doamna judecdtor Georgiana Tudor, dispunand totodaté si suplimentarea acestui probatoriu, desi completul C7F nu avea configurata sedinta de judecata la data de 29.01.2016. De asemenea, in raport de circumstantele cauzei, sectia a constatat intentia evident’ a doamnei judecdtor de a retine spre solutionare cauza cu nr. 2185/2/2015 si de a incdlca dispozitiile legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor, aceasta fiind constienta de obligatiile pe care le avea potrivit legii, Incercdnd totodata s4 confere o aparenté de legalitate masurilor dispuse, cu intentia clari de a-si preconstitui justificdri pentru fapta de a incalca normele de repartizare aleatorie. Ct priveste consecintele produse prin fapta judecatorului Camelia Bogdan, instanta disciplinar& a constat o afectare grava a actului de judecata, care a fost lipsit de una din garantiile fundamentale cu privire la asigurarea legalit8tii organului judiciar competent, care s& indeplineasca prerogativele conferite pentru judecata. De asemenea, a constatat c& a fost afectatd, in sens negativ, increderea opiniei publice fata de impartialitatea actului de justitie, de natura a induce ideea ca acesta poate fi influentat ca urmare a dirijarii dosarelor aflate pe rolul instantelor. a = = Totodat’, prin decizia penal nr, 255/5.07.2017 pronuntatd de inakta Curte de Casatie si Justitie cu ocazia exercitarii controlului judecatoresc in apelul declarat impotriva sentintei nr. 90 F din 11 mai 2016 a Curfii de apel Bucuresti, pronuntaté de completul de judecata constituit din doamna judecdtor Camelia Bogdan, s-a dispus desfiintarea sentinfei pronuntate si, in consecint3, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, respectiv Curtii de Apel Bucuresti. in considerentele acestei decizii, s-a retinut, in esenta, c& doamna judecdtor Camelia Bogdan a incalcat principiul continuitatil completului de judecata, unul din componentele compunerii acestuia, intrucét a fost desemnaté s4 participe numai la termenul de judecatd din data de 22 (anuarie 2016, iar ulterior nu a mai fost desemnata tn C7/F, cl tn alte completuri evidentiate expres in Hotirarea nr. 28 din 2 februarie 2016 a Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti. 10/31De asemenea, s-a retinut ca doamna judecator a incalcat dispozi 110 alin. 8 din Regulamentul de Ordine Interioara al Instantelor judecatoresti in care se arata cd “in caz de absenta, compunerea completului de judecat se va realiza prin participarea judecdtorilor din planificarea de permanentd, desemnati conform alin. (4 )si (6), intocmindu-se in acest sens un proces- verbal.” Totodati, s-a mai constatat c4 nu a fost asigurata garantia unui proces echitabil, fiind incdlcate si dispozitiile art. 6§1 din CEDO referitoare la un tribunal independent, impartial si prevazut de lege, existenta acestor consecinte atragand sanctiunea nulitatii in condifiile art. 281 alin. 1 lit. a din Codul de procedurd penala. Prin Hotdrérea nr. 608/31 mai 2018 a Sectiei pentru Judecéitori in materie disciplinard din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a constatat intervenita suspendarea din functie ca urmare a exercitdrii recursului ‘impotriva hotararii de sanctionare. Judecata recursului, ce formeaza obiectul dosarului nr. 927/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecdtori - a fost suspendatd la data de 13 mai 2019, in temeiul art. 412 alin. (1) pct.? din Codul de proceduré civila, pana la pronuntarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a hotrdrii preliminare cu privire la intrebarea adresata in cauza. Verificdrile efectuate in evidentele Inspectiei Judiciare au relevat cd doamna judecdtor Camelia Bogdan a formulat, in perioada 2015-2020, un numar de 41 de cereri avénd ca object apérarea reputatiei profesionale si independentei sistemului judiciar, intemeiate pe dispozitiile de art. 75 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, din care doar in una a fost admisé, celelalte fiind Tespinse de Sectia sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dupa caz. De asemenea, vizualizand site-ul Consiliului Superior al Magistraturii https://www.csm1909.r0, la sectiunea hotarari pronuntate in categoria "Aparare reputatie profesionali ” se constata, de exemplu, c& din 12 pozitii existente pe o pagind, 5 sunt ocupate de hotdrarile de respingere pronuntate ca urmare a cererilor de aparare reputatie profesionala formulate de doamna judecStor Camelia Bogdan. De asemenea, din verificdrile efectuate de Serviciul Secretariat si Relatii publice din cadrul Inspectiei Judiciare pe portalul instantelor de judecatd rezulta cé doamna judecator are calitatea de parte intr-un numéar 71 de dosare, situatia fiind urmatoarea: 6 dosare pe rolul Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal si 2 dosare la Completul de 5 judecatori a inaltei Curti de Casatie si Justitie; 13 dosare la Curtea de Apel Bucuresti; 13 dosare la Tribunalul Bucuresti; 25 de dosare la Curtea de Apel Cluj; 5 dosare la Tribunalul Cluj; 5 dosare la Curtea de Apel Constanta; 1 dosar la Tribunalul Constanta si un 1 dosar la Curtea de apel Ploiesti. Din verificarea prin sondaj a dosarelor 41/31solutionate a reiesit ca actiunile declansate de reclamanta Camelia Bogdan au fost respinse. Relatiile inaintate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationalé Anticoruptie prin adresa nr. 306/C/2021, la solicitarea inspectorului judiciar, a confirmat faptul ca pe rolul acestei institutii au fost identificate un numar de 9 dosare penale, inregistrate ca urmare a plangerilor penale formulate de doamna judecator Camelia Bogdan. Din verificarile efectuate de Serviciul Secretariat si Relatii publice din cadrul Inspectiei Judiciare cu privire la articolele aparute in mass-media referitoare la persoana si activitatea profesionala a doamnei judecator au fost identificate o multitudine de articole, unele fiind redactate exclusiv de aceasta ca si studii de specialitate, unele preluand intocmai declaratiile si afirmatiile acesteia in cadrul interviuritor acordate, iar altele continand informatii cu privire la diverse evenimente aflate in legatura cu persoana acesteia. Astfel, cu titlu de exemplu semnificativ este articolul publicat pe site-ul contributors.ro, la 6 august 2018, intitulat: Din nou despre subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor - remedii pentru neutralizarea efectelor nerespectarii acquis-ului comunitar de catre Curtea Constitutionalé a Roménie’”, in care judecdtorul Camelia Bogdan consemneaza urmatoarele opinii: ” Prin Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, Curtea Constitutionalé a Roméniei dezleagé in premierd, cu depasirea atributiilor prevdzute in dispozitiile art. 146 din Legea noastré fundamentald si in exercitarea unui vadit exces de putere, ignorand valentele uniforme de interpretare derivand din caracterul international a infractiunii de spalare a banilor, chestiunea subiectului activ al infractiunii de spdlare a banilor. |...) Prin pronuntarea Deciziei antereferite , apreciem cé forul nostru de contencios constitutional “incaled cu intentie principlul preeminentel Dreptatut—Untumi—turoperre,— consacrat in disp. art. 148 alin. 2 din Constitutie, deoarece din considerentele deciziei rezulté cé membrii completului constata incriminareo spalarii banilor ca find identicé cu variantele consacrate in textele celei de-o treia si celeia de-a patra Directive anti-spdlare, cu corectivul cé, in acceptiunea Curtii, Directivele se aplicé. doar sumelor/fluxurilor mari de bani murdari. Altfel spus, Curtea Constitutionalé a Roméniei apreciazé cd textele Directivelor anti-spalare si orice incercare de armonizare a definitiei spalarii banilor fr Uniunea Europeand chior si in scopul prevenirii dobdndirii de cétre teroristi a fondurilor necesare finantarii terorismului incaleé principiul proportionalitatii incrimindrii. (..) problemele de interpretare a Legii cum ar fi cea enuntaté de Curte nu pot face in mod legal obiect de onalizé a Curtii Constitutionale, Curtea recunoscénd expressis verbis prin inserarea acestei sintagme cé urmeazd si pronunfe 0 decizie in afara cadrului constitutional prev. in disp. art. 46 din Legea fundamental (...) Succinte consideratii se impun asadar in scopul punerii in evidenté a lipsei de logica dar $i de bun-simt juridic a argumentelor Deciziei CCR 12/31(..) Conchidem prin a evidentia ca singura explicatie a pronuntérii acestei Decizii consté in incapacitatea Curtii Constitutionale de a intelege conditiile de tipicitate a infractiunii de spélare a banilor. Referirile fa unele solutii gresite identificate in jurisprudenta inaltei Curti de Casatie si Justitie sau a unor wspecialisti” din mediul universitar care cumuleazé si calitatea de avocat si emit, in dispretul standardeior deontologice care le guverneazé activitatea academicé, opinii pro causa in favoarea infractorilor nu reprezinta decdt o dovadé in plus a amatorismului de care dé dovadé Curtea Constitutionalé a Roméniei cu ocazia motivarii Deciziei antereferite (...) Se ridicé réspunderea actorilor care genereaza aceste consecinte, pe léngd tragerea acestora la raspundere penal propundndu-se si aplicarea corectiilor _financiare corespunzétoare (...) identificérii temeiurilor tragerii la rdspundere pentru abuzul de putere sdvGrsit de cétre judecdtorii constitutionali (...) consecintele penale a excesului de putere manifest al forului nostru de contencios constitutional cu greu pot fi trecute cu vederea. Cu atét mai mult apreciem cé se poate conturo suspiciunea rezonabilé a infractiunii de abuz in serviciu in condifiile in core judecéitorii supremi incalcd obligatiile pe care ni le asumam in calitate de Stat membru al Uniunii Europene, aceea de a crea un spotiu sigur pentru cetéfenii Roméniei, inclusiv de a-i proteja de consecintele flagelului spdlarii banilor si @ finantérii terorismutui {...) Pentru identitate de rotiune apreciem c& poate fi uzitaté definitio legalé a excesului de putere pentru tragerea la réspundere civili a judecéitorilor Curtii Constitutionale pentru acreditarea posibilitdtii transformérii {ari noastre intr-un paradis al infractorilor. Anoliza obiectului prezentei Decizii releva faptul cd foru! nostru de contencios constitutional actioneazd cu rea-credinté, contrar prevederilor obligatorii ale Uniunii Europene, producénd subiectilor de drept o vatémare a drepturilor si intereselor legitime, de a trdi intr-un stat in care se respecté preeminenta Dreptului (...) indiferent de resorturile care au stat la baza pronuntérii unei solutii gresite a Curtii Constitutionale, pénd la o noud interventie legislativé in materie, se cuvine evidentiat cé avem obligatia, in calitate de practicieni ai dreptului, sé nu ne transformém in executanti fard viziune $i ratiune: rationamentul Curtii Constitutionale nu este apt, sé permité dezincriminarea voriantei normative a spaldrii banilor cel moi des uzitate in Roménia cu consecinta eluddrii imperativului securitétii juridice. Remediile pentru inléturarea consecintelor interpretérii cu abuz de putere a legiuitorului constitutional pot consta si in solicitarea inaltei Curti de Casatie si Justitie/ Curfii de Justitie a Uniunii Europene de a constata aplicarea cu prioritate a Dreptul Uniunii, cu ldsarea ford efect o oricdror interpretéri contrare, chiar dacd acestea emané de /a Curtea Constitutionald". De asemenea, sub titlul “Cel mai citit interviu in 2019 - Dan Voiculescu a dirijat bani securitatii fara si fie deranjat” aparut pe site-ul 13/31https://newsweek.ro/interviuri, la intrebarea reporterului, doamna judecator Camelia Bogdan face urmatoarele afirmatii: “Ati deschis mai multe actiuni in instantd, dupa cele doud excluderi din magistraturd. Unii ar spune cé sunteti procesomand. Vedeti fa noi existé 0 cutumé judiciaré precard, eu avand maturitatea sé inteleg ce inseamné sé iti derulezi activitatea intr-un mediu afectat de coruptie endemicé. Am diligentat toate demersurile necesare pentru a corecta ilegalitatea sdvarsité de cétre Inspectia Judiciard, inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii impotriva mea. Nu sunt procesomand, dar confruténdu-mé si constatdnd consecintele acestui climat de nelegalitate din sistemul judiciar, voi continua sé fiu proactivé pentru a-mi afirma principiile. Nu fine de structura mea interiooré sé ma plang de ceea ce se intémpld, faré sé géisesc remediile necesare corectédrii acestor nelegalitéti. Este important aici ca, urménd exemplul lui Mahatma Gandhi, sé integrez aceste demersuri prin care solicit garantarea drepturilor mele civile in activitatea pentru respectarea principiilor morale si sociale pe care mi-as dori sé fie grefaté societatea rom@neasca.” Totodata, in articolul publicat pe site-ul huttps://putereaacincea.ro/judec3toarea sub titlul "Camelia Bogdan exclusd pentru a doua cara din magistraturd se luptd cu morile de vant din justitie”, doamna judecator Camelia Bogdan face urmatoarele afirmatii: “Inculpatii au acces (a serviciile anumitor judecdtori. Este convingerea mea sincerd, deranjez interese si deranjez persoane din sistemul judiciar core protejeazé aceste interese. Eu, in couza mea, am facut dovada apartenentei fa MLR a domnului inspector sef (al I) n.n.}, am facut dovada purtéril mai indoielnice a unor persoane din CSM sau de Ia ICC.!, chemate sé se aplece asupra solution rif couzelor mele dar organele de urmarire penary mu au facut nimic! Nici mdcar in dosarut in care mi-a fost deschisé corespondenta! Dosarul a fost trenat de cétre domnul judecdtor Daniel Gradinaru de 2 ani de zile. Deci presiunile asupra dumneavoastra vin si din partea servicillor de inteligence? Eu nu am avut aceastdé impresie solutionénd vre-un dosar. Cu toate acesteo, dupé ce am fost exclusd din magistraturd si dupd ce aceasta hatarére prin core cu am intrat in locul unui coleg, dupé un an de zile mi s-o casat de ICC! mi s-0 adus lo cunostinté si, de fopt a fost publicat si pe Luju.ro, cd doi dintre judecatorii acestei cauze, foarte apropiati de sotia notarului Jean Andrei, presedinta Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, respectiv judecdtorii Rodica ‘Aida Popa gi lonut Matei au fost sefi ai structurii de Securitate, actualul sef din cadrul Structurii de Securitate a SRI fiind un judecdtor specializat in drept civil, respectiv doamna presedinte Cristina Tarcea si, nu In ultimul rénd mi s-a adus la cunostintd, si am cerut verificarea dar se tergiverseazd aceste verificdri, ct domnul fonut Matei este si membru al Marei Loje Nationale a Romdniei.” 14/31Sub titlul “Camelia Bogdan: Moment Istoric! Nu s-a mai auzit vreodata ca un judecitor sa fie tras la raspundere de infractorul pe care I-a condamnat”in articolul aparut pe site-ul https://ziaristi.com/ se regdsesc urmatoarele alegatii: “sistemul asmutit de Voiculescu a dat-o afaré din magistraturé de doud ori. Prima oard, ICCI ¢ anulat sanctiunea. Acum, apelul Cameliei Bogdan se judecé la Curtea Supremé Sistemul asmutit de Dan Voiculescu (mogulul a jurat public rézbunare impotriva celor care |-au trimis dupa gratil, printre vinovati numaréndu-se judecétoarea Camelia Bogdan, sefa de otunci a DNA. Laura Codruta Kovesi, si fostul presedinte Traian Basescu) a exclus-o pe Camelia Bogdan de doua ori. Prima oara, in 2016. pentru presupusa incompatibilitate. ICI i-a dat dreptate si @ dispus reprimirea ei in Justitie in decembrie 2017, aplicéndu-i doar 0 mutare disciplinaré, pe 6 luni. la Curtea de Apel Térgu Mures. ns a urmat un nou atac, Camelia Bogdan fiind iar exclusd in april 2018, de dota aceasta sub pretextul cé ar 11 incdilcat principiul repartizdrii aleatorii a dosarelor. Ea a facut recurs, core acum e pe rol la Curtea Supremé de Justitie.” Sub titlul “Camelia Bogdan a facut plingere la ANI impotriva judec&toarei Tabarcé de la Inalta Curte. Motivul e halucinant: Camelia Bogdan cere ANI si o ancheteze pe Mihaela Tabarca pentru cartile scrise de aceasta”, in continutul informatii “suparata pe faptul cé a fost sanctionata disciplinar, Camelia Bogdon face in ultima perioadé nenumérate plangeri si sesizdri impotrivo judecatorilor de la inalta Curte, a membrilor CSM, a sefului inspectiei Judiciare. Una dintre tintele ej e Mihaela Tabdrca, judecdtoarea care a facut parte din completul de 5 Judecétori de la Inaita Curte care a decis sanctionarea disciplinaré a Cametiei Bogdan. in 5 martie 2018, Camelia Bogdan a transmis Agentiei Nationale de Integritate (ANI) 0 “Sesizare privind verificarea averii doamnei judecétor Mihaela Tébdrcé” Camelia Bogdan sustine cd a descoperit in declaratiile de avere ale judecttoarei Tabércé un fucru care i se pare extrem de dubios: Mihaela Tabércd a primit prea multi bani pentru lucrdrile de drept al céror autor este.” Dosarul nr. 34387/3/2019 a! Tribunalului Bucuresti are ca obiect cererea formulata de creditoarea Aps Consumer Finance IFN SA de deschidere a procedurii de insolventé impotriva debitoarei Grupul Industrial Voiculescu si Compania Grivco SA. La data de 05.03.2020, judecdtorul suspendat Camelia Bogdan a formulat cerere de interventie accesorie in favoarea intimatei debitoare Grupul Industrial Voiculescu si Compania Grivco. 15/31Prin incheierea de sedinfé din data de 02.07.2020, Tribunalul Bucuresti a respins ca inadmisibild cererea de interventie accesorie formulata de c&tre petenta Camelia Bogdan avand in vedere c& nu se invoca un interes propriu al acesteia, evitarea pierderilor cauzate bugetului de stat neputandu-se retine in acest sens, iar petenta nu are calitatea de reprezentant al statului, statul avand propriile organe care se ocup& cu recuperarea despagubirilor acordate in diverse dosare. Mai mult decat atat, s-a retinut c& din cererea de interventie accesorie formulata de catre petenta Camelia Bogdan, in interesul debitoarei, reiese c& aceasta are solicitari proprii, diferite si contrare fati de cele ale parti in favoarea careia doreste sa intervina. Cererea de interventie formulat’ de doamna judecator, in integralitate, a fost publicata in mass-media pe site-ul www.sfin.ro. B. Prin inscrisurile trimise prin posta electronica la dosar, relevant find inscrisul comunicat la data de 4 februarie 2021 (fila 74 dosar), care poate fi calificat ca $i ”aparari” (acelasi continut se regaseste si in cererea de chemare in judecaté ce a facut obiectul dosarului nr. 2761/117/2029, inregistrat pe rolul Tribunalului Cluj), intrucaét in continutul alambicat al celorlalte puncte de vedere comunicate, cu greu poate fi urmérit un rationamentul logic, doamna Camelia Bogdan, judecdtor suspendat, a sustinut cd se bucurd de o excelenta reputatie, atat in mediu profesional cat si in societate, in general. Sub aspectul verificarilor efectuate din punct de vedere al indeplinirii conditiei de buna reputatie, a invocat, insd, ci trebuie observat c& legea primar nu prevede niciun criteriu de evaluare a bunei-reputatii, iar in lipsa acestor criterii verificarea acestei cerinte nu se poate face prin aplicarea unor texte din legislatia secundar’, deoarece s-ar incdica dezlegarile obligatoril ale Curtii Constitutionale ce prevad ca toate aspectele privind carlers judecatoratut si fie reglementate prin Lege organica. Or, prin lasarea la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii stabilirea, prin acte cu fort juridicd infralegala, a unor elemente esentiale ale raportului de munca al judecatorului i implicit, ale statutului acestuia, legea relativizeaz’, in mod nepermis, conditiile in care se pot dispune cererile de apdrare a reputatiei. Textul legal ce permite verificarea bunei reputatii in baza unor norme aplicabile prin analogie, pe lang faptul c3 incalcd in mod vadit art. 124, 126 alin.{2) din Constitutie, este contrar si exigentelor de stabititate, previzibilitate si claritate, iar prin faptul cd se permite emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, in aceasta materie se determina o stare de incertitudine juridica. Totodat3, araté ci instanta de contencios constitutional are jurisprudent& constanta in sensul cS revine legiuitorului competenta 38 reglementeze aspectele esentiale ale raportulul de munca in privinta acelor 16/31categorii de personal al caror statut se stabileste, potrivit Constitutiei, prin lege organica. in continuarea motivarii, judec3torul vizat face referire la notiunile de reputatie si pe larg la dreptul la reputatie garantat de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca element esential al dreptului la respectarea vietii private, in corelatie cu art. 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care consacra libertatea de exprimare, aratand ca orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare si ca acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere, Referitor la cariera sa, doamna judecator arata c si-a Tnceput activitatea in cadrul Judecdtoriei Constanta, la 15 august 2005, apoi la Tribunalul Bucuresti ~ Sectia a ll-a Penal, in urma examenului de promovare in functiile de executie, din data de 31 mai 2009 gi ulterior la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a ll-a Penala, in urma examenului de promovare in functiile de executie, din data de tiunie 2014. in continuare, arata ca prin Ordinul Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii nr. 4696 din 14 august 2009 i-a fost acordat titlul de doctor in Drept pentru teza intitulat ,Incriminarea, prevenirea si combaterea sp3larii banilor Provenind din activitdti de crima organizata, potrivit reglementarilor interne si internationale”, sub indrumarea domnului profesor universitar doctor Emilian Stancu. Totodata, arata c, in prezent, desfasoara si o activitate publicisticd, find autoarea a numeroase articole, publicate in reviste de specialitate si a monografiei ,,Spalarea banilor. Aspecte teoretice si de practic judiciara” (590 p), publicat la Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010 si autoare a peste 100 de studii de specialitate, majoritatea in domeniul combaterii spalarii banilor, cd are experienta didacticd in domeniu, lucrand in perioada octombrie 2005-mai 2007 ca asistent universitar al Facultatii de Drept a Universitatii Andrei $aguna" din Constanta, cd este membru al Asociatiei Romane de Stiinte penale sia Grupului National care a aderat la Asociatia Internationala de Drept penal, fiind familiarizaté cu standardele recente de combatere a criminalitatii grave, cA din 2013, ca este expert CEEL! Praga, fiind recomandati de Ambasada Statelor Unite din Bucuresti si membru al Oficiului pentru Armonizarea pietei interne (OHIM/EUIPO) si EUROJUST. In ceea ce priveste nivelul academic, doamna judecStor arati ci a fost bursier al Guvernului francez, obtinand o bursa post - doctoral acordataé de FMSH (La Fondation de Maison de sciences de L'Homme} $i CEREFREA (Le Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales) pentru lucrarea de disertatie "Le recouvrement des avoirs criminels en droit francais", urmaénd modulul de pregatire specializaté in lupta contra criminalitatii economico - financiare organizat de CEI FAC (Collage européen 17/31des investigations financiéres et de |'analyse financiére criminelle) tn perioada 27.10, 2014 - 15.11.2014, dar si doctorand al Universitatii din Strasbourg, sub coordonarea stiintific’ a doamnei profesor Chantal Cutajar, Maitre de Conférences HC, directoarea GRASCO (Le Groupe de recherches actions sur la criminalité organisée), cu tema "Le recouvrement des avoirs criminels" si doctorand al Facultatii de Drept, Universitatea Bucuresti, fa disciplina Drept Procesual Penal, sub coordonarea stiintific’ a domnului prof. univ. dr. N. Volonciu, cu tema ,Masuri asiguratorii in vederea confiscaril speciale". Totodata, arat’ cA in perioada 1 octombrie 2018 - 30 martie 2019, a fost Fulbright Visiling Fellow, pastrandu-si afilierea in cadrul Departamentului The Centre for International Financial Crimes Studies, University of Florida, USA, (burs post-doctorala oferita de Comisia Fulbright din Bucuresti) iar din 1 julie 2019 isi desfagoar’ activitatea de cercetare in cadrul Institutului Woodrow Wilson International Center for Scholars, fiindu-i acordata bursa si premiul lon Ratiu pentru Democratie. Tot in acest context, doamna judecator arata cd in prezent este Reagan- Fascell fellow la National Endowmnent For Democracy, institutie ce o plateste din fonduri federale pentru a-si consacra cercetarea asupra redresdrii climatului de respectare a Legii in Romania. jn final, aceasta mai arat& ci sunt de notorietate prejudiciile care i s-au produs, fiind supusd unei presiuni mediatice, ajungandu-se pana la excluderea din magistraturd, totul pentru ca domnul Dan Voiculescu s& castige la CEDO si in caile extraordinare de atac si si beneficieze de returnarea sumelor ce fac obiectul ordinului de confiscare ce nici macar nu au ajuns la bugetul de stat, desi, Curtea Europeand a Drepturilor Omului a statuat c3 chiar presupunand cd desemnarea unui judecator nu a fost efectuata aleatoriu, neexisténd alte dovezi ale lipsei de impartialitate a judec re alcaturese comptetul, 1a —— rezuitd incalcarea exigentelor dispozitiiior art. 6 din Conventie din acest punct de vedere. jin dovedirea aspectelor sustinute in aparare, doamna judecdtor a depus © serie de inscrisuri si mai multe recomandari, dupa cum urmeazé: recomandarea din 5 februarie semnat& de Elena luga, de profesie avocat in Washington (fila 74 dosar), recomandarea din 8 februarie 2021 semnata de Roxana Dascilu (fila 80 dosar), fost juralist Reuters, scrisoarea de recomandare din data de 8 februarie 2021, semnata de Asociatia Forumul Judecatorilor, reprezentat prin judecator Dragos Calin si Lucia Zaharia (fila 94 dosar), recomandarea din data de 8 februarie 2021, semnata de av. dr. Andrei Savescu, presedinte executiv al Societatii de Stiinte Juridice (Juridice.ro), recomandarea din 4 februarie semnata de Loredana Diacu, reporter in cadrul publicatiei Epoch Times {fila 317 dosar), recomandarea din data de 11 februarie, semnata de Daniel Befu, fost jurnalist de investigatii (fila 347), recomandarea din data de 11 februarie 2021, semnata de Ana Maria Ivan, 18 / 31director de editura (fila 363), recomandarea din data de 10 februarie 2021, semnata de Dr. CAtalin Sténescu profesor asistent/Marie Curie Fellow, (fila 369}, recomandarea din data de 10 februarie 2021, semnatd de George Roth, consul onorific al Romaniei in San Francisco (fila 363), recomandarea semnat de Mihai Lehene, in calitate de presedinte Romanian United Fund (fila 990 dosar) si recomandarea semnaté de Carl Gersham, directorul Institutului National Endowment for Democray (fila 989 dosar). Doamna judecdtor Camelia Bogdan sustine c& toate aceste recomandari Prezinta pregatirea sa profesionalé de exceptie si calificarea sa in lupta anticoruptie din Romania. 5. Argumentarea solutiei propuse in raport de rezultatul verificdrilor si dispozitiile legale incidente in cauzd Prin Legea nr. 242/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a fost introdusa distinct in textul art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, conditia bunei reputatii, necesard pe toata durata desfasurdrii activitatii de magistrat. Prin urmare, din coroborarea dispozitiilor art. 12 si art. 14 alin. (1} lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicaté, cu modificarile si completarile ulterioare, reiese cd buna reputatie reprezinta o conditie de acces in profesie si care trebuie sé subziste pe tot parcursul exercitarii ei. in ceea ce priveste accesul in profesia de judecdtor si procuror, Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hot&rarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019 prevede la art. 28 alin. (8 ) urmatoarele: »Pentru stabilirea conditiei bunei reputatii sunt analizate: -faptele pentru care candidatilor li s-au _aplicat sanctiuni contraventionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art, 91 raportat la art. 18 alin. (1) din Codul penal din 1968: -faptele pentru care, desi s-a dispus achitarea, neinceperea urméririi penale sau scoaterea de sub urméarire penala a candidatilor in temeiul art. 10 lit. b) din Codul de procedurd venala din 1968, nu s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ dintre cele prevazute la art. 91 din Codul venat din 1968: -faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidatilor in conformitate cu dispozitiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, cu modificarile ulterioare; -faptele pentru care candidatilor li s-au aplicat sanctiuni de drept penal ori pentru care s-au pronuntat solutii de renuntare !a urmarirea penal sau la aplicarea pedepsei ori de amanare a aplicdrii pedepsei; 19/31-faptele pentru care candidatilor li s-au aplicat sanctiuni disciplinare in alte profesii in ultimii 3 ani anterior datei sustinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; -faptele pentru care candidatii au fost eliminati din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii in ultimii 5 ani anterior datei sustinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului”. De asemenea, fa alin. (9) se arata c3, la verificarea conditiei bunei reputatii, sunt avute in vedere urmatoarele criterii: tipul si imprejurdrile de sdvarsire a faptei, forma de vinovatie, tipul de sanctiune aplicata sau tipul solutiei dispuse fafa de candidat, conduita adoptata in timpul cercetarii disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei in cauza, precum si perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancfiunii disciplinare, contraventionale, administrative sau de la ramanerea definitiv’ a solutiei de condamnare, de renuntare la urmarire penala sau la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori a celorlalte solutii prevazute la alin. (8). Desi nu este prevazut expres in lege, se poate aprecia c& aceleasi criterii sunt aplicabile si tuturor aspectelor ce intervin tn cariera unui judecdtor dupa numirea sa in profesie, find de domeniul evidentei faptul ca judecatorii trebuie 58 alba si sf se bucure de o bun’ reputatie profesional, care s8 confere astfel incredere in competenta lor profesionala si in sistemul judiciar, in general. Cadrul legal primar al efectuarii verificdrilor privind conditia bunei reputatii al judecdtorilor si procurorilor il constituie dispozitille art. 76 din Legea nr. 317/204 privind Consiliul Superior a! Magistraturii, republicatd, cu modificérile si completarile ulterioare care prevad urmatoarele: (1) Verificarea sesizarilor referitoare la buna reputatie a judecatorilor si procurorilor in functie se face de catre Tnspectia Judiclara, din-oficta-sawta- solicitarea oricdrei persoane interesate. (2) Raportul de inspectie intocmit in urma verificdrilor privind buna reputatie se comunicd magistratului care face obiectul sesizaril si persoanei care a inaintat sesizarea, in termen de 15 zile de la intocmire, in vederea formularii de obiectii. (3) Raportul de inspectie prevazut Ia alin, (2), impreund cu obiectiile formulate, se inainteazd sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura efectuarii verificarilor privind conditia bunei reputatii pentru judecatorii si procurorii in functie este reglementat’ de dispozitlle art. 62-68 din Sectiunea a 4-a din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrérilor de inspectie, aprobat prin Ordinul Inspectorului-sef al Inspectiet Judiciare nr.136/2018. Cu titlu preliminar, subliniem c& verificdrile efectuate de catre Inspectia Judiciara in privinta cererii inaintate de cétre presedintele Consifiului Superior 20/31al Magistraturii, reprezinté o procedura administrativa, in urma céreia se analizeazd daca este sau nu indeplinitd conditia bunei reputatii, fra insd a se stabili o réspundere de natura a determina sanctionarea persoanei care a facut, obiectul prezentei anatize. Apreciem, de asemenea, ci se impun cateva consideratii asupra continutului notiunii de buna reputatie, precum si asupra modului in care aceasta a fost valorificata in jurisprudenta nationala si europeans. Reputatia profesionala constituie o valoare esentiald in exercitarea functiei si conferd magistratului credibilitate si sigurant’ in exercitarea profesiei, autoritate in exprimarea opiniilor, cu precddere a celor profesionale si, totodaté, reprezinta parerea pe care magistratul o creeaza in constiinta colectiva despre modul in care isi exercita profesia. Reputatia profesional reprezinta, de altfel, perceptia creat in constiinta colectiva asupra modulul in care sunt exercitate responsabilitatile profesionale. Privita din aceasta perspectivd, reputatia magistratului presupune obligatia de @ avea o conduitd generalé exemplara, care reprezinta si o conditie pentru a accede in profesie, careia fi corespunde dreptul de a se bucura de reputatie in fata societatli, a justitiabililor, precum si a corpului profesional si, de cealalt’ parte, obligatia statului de a garanta mentinerea reputatiei magistratului, atunci cand se constata ca anumite fapte sunt de naturd sd Ti afecteze prestigiul si, in consecinta, autoritatea de care trebuie sé se bucure in exercitarea profesici. Mai mult decat atat, in dispozitiile art. 124 alin.3 din Constitutie se prevede ca ,,Judecdtorii sunt independenti si se supun numai legi”, iar conform dispozitiilor art. 4 alin. din Legea nr. 303/2004, republicata, judecatorii si procurorii sunt obligati s4 asigure suprematia legii. in acelasi sens sunt si dispozitiile art. 7 si 8 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor in care se arata cA "Judecdtorii si procurorii au indatorirea sé promoveze suprematia legii, statul de drept si si apere drepturile i libertatile fundamentale ale cetatenilor”, iar in conformitate cu dispozitiile art. 17 “Judecatorii si procurorii sunt datori s& se abfina de la orice acte sau fapte de natura sé compromita demnitatea lor in functie si in societate”. Prin urmare, in contextul astfel stabilit, se va nota ci reputatia profesionala reprezinté o consecinta a integritatii profesionale si morale de care trebuie si dea dovada fiecare judecator, aceasta aflandu-se in strans& legatura cu independenta, impartialitatea si integritatea pe care trebuie si le manifeste fiecare judecdtor in exercitarea profesiei. Asadar, corelativ obligatiei de aparare a independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale a judecatorilor si procurorilor, reglementati ca si atributie a Consiliutui, conform dispozitillor ar. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificdrile si 21/31completarile ulterioare, se regaseste si obligatia de verificare a indeplinirii conditiei de bund reputatie a judecdtorilor si procurorilor, reglementata de dispozitiile art. 76 din acelasi act narmativ. Concluzionand, in raport de consideratiile expuse, se poate afirma ca pentru a se putea retine cd un magistrat nu se mai bucur de bund reputatie, faptele sAvarsite de acesta trebuie sa fie publice si in masura sa influenteze negativ opinia publica, in legaturd cu modalitatea ‘jin care magistratul isi exercita profesia. Cercetate intr-o manier’ sinteticé, motivele pentru care s-a solicitat verificarea indeplinirii conditiei de bund reputatie a doamnei Camelia Bogdan, judecdtor suspendat, de c&tre petenta Asociatia Grupul de Investigatii Politice, reprezentaté de domnul Mugur Ciuvicd, privesc activitatea profesionala si extraprofesionala a acesteia, in considerarea faptului cd prin manifestarile sale aceasta pune la indoiala probitatea morals si profesional de care, obligatoriu, ar trebui sé se bucure un judec&tor, atrigénd astfel, ecouri publice nefavorabile, de natur’ s4 altereze increderea societatii in capacitatea sa de a raspunde exigentelor profesiei de judecdtor. Astfel, pornind de la premisa c&, din punct de vedere disciplinar, doamna judecator Camelia Bogda, a fost sanctionatS de doua ori cu excluderea din magistratur’, respectiv prin Hotararea nr. 1)/08.02.2017, pronuntata de Sectia pentru judecitori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru sivarsirea abateril disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) din Legea nr.303/2004 si prin Hotdrarea nr.9/J/2 aprilie 2018 pronuntaté de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru sivarsirea abateril disciplinare previzute de art. 99 lit, 0) din acelasi act normativ, apare ca find oportund analiza indeplinirii conditiei de buna reputatie asociata functiei de judecator. ‘Aceasta cu atat mai mult, in contextul in care, cu ocazia cercetarii primei abateri sivarsite, sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat de catre instanta disciplinara cS vinovatia paratei este dovedita de faptul cd aceasta a ignorat cu stiintd avertizarea cuprinsa tn rspunsul Agentiei Nationale de Integritate sinu $a adresat nici Consiliului Superior al Magistraturii si nici Colegiului de conducere al instantei, pentru a limuri situatia in care se afla, ceea ce contureaz faptul cd parata a intentionat sé participe Ja aceasta activitate, incercand sé 1si preconstitule opdrdri pentru situatia mm care s-ar fi pus in discutie o eventualé stare de incompatibilitate. De asemenea, in ceea ce priveste urmarea produsa prin sévarsirea acestei abateri disciplinare, s-a retinut ca aceasta consta in deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fat de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justiiei, ca sistem si serviciu in apsrarea ordinii de drept, prin conduita paratei judecdtor creandu-se premisele unei indoieli cu privire la integritatea si impartialitatea magistrasilor, precum sia intregului 22/31sistem judiciar, in conditiile in care informatiile referitoare la situatia concretd in care s-a aflat parata judecator au ajuns la cunostinta opiniei publice. La individualizarea sanctiunii s-au avut in vedere cd, de asemenea, prin actiunile sale, parata a afectat prestigiul si imaginea justitiei ca serviciu public, fapta find de natura a conduce la decredibilizarea justitiei, retinandu-se cS, raportat la contextul in care a fost sAvarsit’, fapta are un caracter deosebit de grav care face ca paréta s& nu mai corespunda exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de judecator. Totodata, in procesul de individualizare a primii sanctiuni aplicate, instanta de disciplina a retinut ci judecdtorul Camelia Bogdan a avut un comportament neconform statutului de magistrat, manifestat in formularea repetatd de sesizari si plangeri impotriva organelor competente si desfasoare cercetarea disciplinara si impotriva conducerii Curtii de Apet Bucuresti, precum si transmiterea de corespondenta electronica nu numai organelor competente sa desfasoare cercetarea disciplinara, ci si unor institutii din afara sistemului judiciar (Presedintele Romaniei, Comisia European, Ministrul Justitiei, Prim - Ministrul Roméniei, Agentia National’ de Integritate, inclusiv organe de cercetare penala, cum ar fi Parchetul de pe lang inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie). Sectia pentru judecatori a considerat aceste actiuni ale judecdtorului Camelia Bogdan ca fiind presiuni indirecte asupra tuturor celor implicati in desfasurarea procedurii disciplinare si a concluzionat in sensul cd aceasta nu a inteles gravitatea faptei, importanta normelor ce reglementeazi regimul incompatibilitatilor si interdictiilor si, nu in ultimul rand, consecintele actiunilor sale asupra imaginii justitiei. in aceeasi ordine de idei, se va retine cA prin decizia civilé nr. 336 pronuntaté in dosarul nr. 869/1/2017 de Completul de 5 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a dispus casarea, in parte, a hotdrérii atacate, in ceea ce priveste sanctiunea excluderii din magistratur’, in sensul inlocuirii cu sanctiunea constnd in mutarea disciplinar’ pe o perioadé de 6 luni, la Curtea de Apel Targu Mures. Dar, in considerentele expuse, instanta supremé a constat ca instanta de disciplina a retinut in mod just ca fapta reprosata judecdtorului Camelia Bogdan, respectiv prestarea de activitate de instruire remunerata in temeiul unui contract incheiat cu 0 societate comerciala, in cadrul unui proiect derulat in domeniul viitoarei Politici Agricole Comune, iar nu pentru justitie, intra in sfera de reglementare a dispozitiilor art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, prin hotérarea atacatd fiind corect reliefate: existenta faptelor, a conduitei ilicite, a urmarilor prejudiciabile si a leg&turii de cauzalitate dintre fapta ilicita si rezultatul produs, ceea ce sustine legalitatea incadrarii sale in abaterea disciplinara prevazutd de textul legal mentionat. 23/31Totodat, instanta supremé a considerat ca se impune doar 0 reapreciere a sanctiunii, la individualizarea cdreia trebuie sa se tind cont si de aspectele favorabile recurentei - parate, care sé nu produca efectul indepartadrii din magistratur’, iremediabil asupra carierei, dar, in acelasi timp, s& atraga atentia asupra gravitatii faptei comise si a consecintelor acesteia, luand tn considerare si aspectele judicios retinute de instanta disciplinara cu privire la conduita neconformé cu stotutul judecdtorului si la modul in care partea s-a roportat Ja fapta si la consecintele ei. jin acelasi timp, ins’, instanta suprem& a retinut in mod textual in sectiunea "Rezultatul vatémator si legitura de cauzalitate” ci rezultatul imediat si direct a acestei conduite, pe care recurenta incearca sa o ignore, const& in deteriorarea increderii si a respectului faté de functia de magistrat prin subminarea independentei acestuia, cu consecinta afectérii imaginii si prestigiului justitiei, ca sistem $i serviciu public. in ceea ce priveste cea de a doua abatere retinutd, tot sub aspectul laturii subiective, Sectia pentru judecdtori in materie disciplinaré a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat in raport de circumstantele cauzei, intentio directé a doamnei judecitor de a retine spre solutionare cauza cu nr. 2185/2/2015 si de a incalca dispozitiile legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor, aceasta fiind constienté de obligatiile pe care le avea potrivit legii, incercénd totodat sd confere o aparenté de legalitate masurilor dispuse, cu intentia clara de a-si preconstitul justificéri pentru fapta de a incdica normele de repartizare aleatorie. Cat priveste consecintele produse prin fapta judecatorului Camelia Bogdan, instanta disciplinar& e constat o afectare grava a actului de judecata care a fost lipsit de una din garantiile fundamentale cu privire la asigurarea legalitatii organului judiciar competent care sa indeplineasca” i conferite pentru judecata. De asemenea, a constatat c& a fost afectata, in sens negativ, increderea opiniei publice fati de impartialitatea actului de justitie, de natura a induce ideea c& acesta poate fi influentat ca urmare a dirijarii dosarelor aflate pe rolul instantelor. Aceleasi considerente se regasesc mentionate, in mod distinct, si in continutul deciziei penale nr. 255/5.07.2017 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie cu ocazia exercitarii controlului judecdtoresc in apelul declarat impotriva sentinfei nr, 90 F din 11 mai 2016 a Curtii de apel Bucuresti, pronuntata de completul de judecata constituit din doamna judecator Camelia Bogdan. ' Astfel, instanta suprema a statuat cd a fost incalcat principiul continuitatii completului de judecata, unul din componentele compunerii acestuia, intrucat doamna judec&tor a fost desemnatd sa participe numai la termenul de judecatd din data de 22 ianuarie 2016, precum si dispozitile art. 24/31110 alin. 8 din Regulamentul de Ordine Interioara al Instantelor judecatoresti in care se arata cd "In caz de absent’, compunerea completului de judecata se va realiza prin participarea judecatorilor din planificarea de permanent, desemnati conform alin. 4 si 6, intocmindu-se in acest sens un proces-verbal.” Nu in ultimul rand, in contextul descris, instanta suprema a mai constatat c& nu a fost asiguraté gorantia unui proces echitabil, fiind incdlcate si dispozitiile art. 6§1 din CEDO referitoare la un tribunal independent, impartial si prevazut de ‘ege, existenta acestor consecinte atrigand sanctiunea nulitatii hotararii pronuntate in conditiile art. 281 alin. 1 lit. a din Codul de procedurs penala. Un alt aspect invocat de petent’, pentru a pune in discutie lipsa bunei reputatii asociate persoanei doamnei judecator, se refer la faptul cd aceasta a depasit limitele rezonabile ale exercitarii dreptului de acces la justitie, initiind numeroase actiuni judiciare informe si inadmisibile indreptate impotriva jurnalistilor, posturile TV si publicatiilor on-tine care au dezb3tut amplu conduita profesionalé a acesteia, precum si impotriva cvasi-majoritatii institutiilor statului roman, in acelasi timp cu numeroase cereri promovate pentru apararea reputatiei sale profesionale si a independentei sistemului judiciar, in ansamblul sau. Referitor la aceste actiuni se va retine ci, pe de o parte, au fost percepute si analizate, dup’ cum s-a prezentat deja, cu ocazia individualizarii sanctiunii aplicate pentru prima abatere savarsiti de catre instanta de disciplina, care a apreciat aceste actiuni judiciare ale judecdtorului Camelia Bogdan ca fiind presiuni indirecte asupra tuturor celor implicati in desfasurarea procedurii disciplinare, iar pe de alt parte, c4 au continuat si dup finalizarea procedurii disciplinare si constituie parte din obiectul prezentei verificari. Raportat fa aceste manifestari ale doamnei judecdtor, se impune a se sublinia c& standardele de conduitd impuse unui judecdtor sunt mult mai riguroase, decat a unui cettean obisnuit, intrucat judecdtorul trebuie si aiba capacitatea asumarii unei conduite responsabile, sd fie capabil sa-si analizeze conduita adoptaté si sé prevada consecintele actiunilor intreprinse, astfel incat, sa 1si poata autoregla comportamentul. Or, verificarile efectuate au relevat conduita exagerata si in acelasi timp agresiva a doamnei Camelia Bogdan, judecator suspendat, care a formulat, in perioada 2015-2020, un numér de 41 de cereri avand ca obiect apararea reputatiei profesionale si independentei sistemului judiciar, intemeiate pe dispozitiile de art. 75 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, determinand Plenul Consiliului Superior al Magistraturii de a constata caracterul repetitiv al cererilor formulate, fiind in “situatia de a uza in exces de acest instrument, ajungandu-se in mod inevitabil in acest fel la minimizarea rolului conferit de legiuitorul constituant, respectiv cel de garant al independentei justitiei”, astfel cum de altfel s-a constatat prin Hotararea nr. 196 din 17 septembrie 2019 adoptata de Plenul CSM. 25/31Din verificarile efectuate de Serviciul Secretariat si Relatii publice din cadrul Inspectiei Judiciare, asa cum s-a expus in sectiunea "Situatia de fapt” au fost identificate un numar 71 de dosare, in care doamna judecator are calitatea de parte. De exemplu, in dosarul nr. 2761/117/2019 al Tribunalului CLUJ - Sectia Civilé, s-a pronuntat sentinta civil nr. 531 din data de 02.11.2020 prin care s-a dispus respingerea, ca nefondaté, a cererii reclamantei (apreciatd de instanté ca fiind redactaté defectuos) avand ca oblect daune morale, in cuantum de 100 mil. euro, retinandu-se, tn esent3, c& fapta care li se imputa paratilor, respectiv implicarea in tragerea la rdspundere disciplinara a reclamantei, nu poate avea caracterul unei fapte ilicite. De asemenea, sustinerea privind comportamentul neconform cu statutul de judecator, constand in formularea de plangeri penale impotriva persoanelor investite cu autoritate, antrenate in actiunile disciplinare declansate impotriva doamnei judecator, au fost confirmate de relatiile inaintate de Parchetul de pe lang Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie prin adresa nr. 306/C/2021, din care rezultd c& pe rolul acestei institutii au fost identificate un numar de 9 dosare penale inregistrate ca urmare a plangerilor penale formulate de aceasta. in plus, relevanta in acest context este si actiunea doamnei judecator de a formula cerere de interventie in dosarul nr. 34387/3/2019 al Tribunalului Bucuresti, avand ca obiect cererea de insolvent’ a SC Wise Invest SRL, cand sub pretextul documentarii in vederea publicdrii unor articole de specialitate in materia spalarii banilor a formulat cerere de interventie accesorie, in sustinerea intimatei debitoare Grupul Industrial Voiculescu $i Compania Grivco SA., pentru ca, in final, s& solicite sesizarea organului de urmarire penalé cu privire la aceasta. In acest context, judecdtorul cauzei a retinut in considerentele respingerii faptul cS doamna judecator nu invoca un interes propriu, neavand calitatea de reprezentant al statului, acesta avand propriile organe care se ocupa cu recuperarea desp&gubirilor acordate in diverse dosare. ‘in prezenta lucrare, verificarea indeplinirii conditiei de buna reputatie a doamnei judecdtor Camelia Bogdan este solicitaté si in raport de continutul afirmatiilor inserate in multitudinea articolelor aparute in mod in mass-media. Fara a nega dreptul doamnei judecator Ia libera exprimare, se impune, totusi, cu prioritate sublinierea unor dispozitii legale nationale si internationale cu incidenta in prezenta analiza. Conform art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind Statutut judecstorilor si procurorilor, magistratii au obligatia de a nu aduce atingere onoarei sau probit3tii profesionale ori prestigiului justitiei. In continutul acestei obligatii generale intra obligatia de rezerva, care presupune retinere in exprimarea opiniilor. in mod asemanator, in art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotarrea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii se prevede cd "Judecditoril 26/31si procurorii trebuie sé se abtind de lo orice comportament, act sau manifestare de naturd sé altereze increderea in impartialitatea lor.” De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, 0 persoana care indeplineste o functie publicd a acceptat anumite restrictii ale exercitiului libertatii de exprimare. Avand in vedere aceasta jurisprudentd, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 326 din 21 mai 2019 se retine la paragraful 27 ca “limitele libertatii de exprimare a magistratilor se circumscriu principillor generale ale deontologiei profesiei, care implicé independenté, impartialitate, integritate, si impun conformorea conduitei magistratului in raport cu aceste principii. Din acest punct de vedere, avénd in vedere gradul de abstractizare al normei legale, legiuitorul nu poate enumera care sunt faptele de naturd a aduce atingere onoarei sau probitdtii profesionale ori prestigivlui justitiei. in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, functia publicé implicd anumite restrictii ale exercitiului libertatii de exprimare, iar obligatia de rezervé, trésdturé caracteristicd a functiei publice, decurge din obligatiile si responsabilitétile ce revin functionarilor publici, in calitate de agenti ai statului (HotdrGrea fostei Comisii Europene a Drepturilor Omului din 3 mai 1988, pronuntatd in cauza Morissens impotriva Belgiei)”. in acelasi sens a statuat si inalta Curte de Casatie si Justitie, retinand c& Principiile de la Bangalore cu privire la conduita judiciaré recomanda cd ,judecatorul, ca orice cetaétean, are dreptul la libertatea de exprimare, libertatea convingerilor, libertatea de asociere, de a forma grupuri, dar isi va exercita aceste drepturi in asa fel incat s4 nu prejudicieze demnitatea functiei judecatoresti sau impartialitatea si independenta puterii judecdtoresti”. Este real ca intr-o societate democraticd dreptul fundamental al fiecdrui cetatean la libera exprimare, garantat atat de art. 30 din Constitutie, cat si de art. 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, trebuie s& fie respectat. Pe de alta parte ins3, orice persoand trebuie s& aiba intiparit in propria constiinta, ca si valoare socio-moralé, faptul cd drepturile sale sunt limitate de drepturile celorlalti si cd una dintre obligatiile sale principale o reprezinta obligatia de a respecta drepturile si libert&tile fundamentale ale celorlalti, cu atat mai mult cand se pune problema libertatii de exprimare a unui judecator, fat de care functioneaza prezumtia c& afirmatiile sale, tind s& aib& o anumitd greutate si sd fie percepute ca fiind corecte. Tn contextul dreptului la liberd exprimare, astfel cum a fost descris, reprezentative sunt afirmatiile facute doamna Camelia Bogdan, judecdtor suspendat, de exemplu, in articolul —publicat. pe __site-ul https://putereaacincea.ro/ sub titlul “Camelia Bogdan exclus’ pentru a doua oara din magistraturd se lupta cu morile de vant din justitie”, in care afirma ca “inculpatii au acces /a serviciile anumitor judecétori. Este convingerea mea 27/31sincerd, deranjez interese si deranjez persoane din sistemul judiciar care protejeazé aceste interese”; in articolul cu un continut amplu, apreciat ca studiu de specialitate, de pe site-ul contributors.ro, din 06 august 2018, care contine afirmatii defaimatoare la adresa Curtii Constitutionale si a judecatorilor constitutionali - "Pentru identitate de ratiune apreciem ca poate fi uzitaté definitia legalé a excesului de putere pentru tragerea la réspundere civilé judecétorilor Curtii Constitutionale pentru acreditarea posibilitatii transformér Grif noastre intr-un paradis al infractorilor. Analiza obiectului prezentei Decizii releva faptul cé forul nostru de contencios constitutional actioneazé cu rea- credinté, contrar prevederilor obligatorii ale Uniunil Europene, producénd subiectilor de drept o vatamare a drepturilor si intereselor legitime, de a tréi intr-un stat in care se respecté preeminenta Dreptului"; Indiferent de resorturile care au stat la baza pronunfarii “Conchidem prin a evidentia ca singura explicatie @ pronuntérii acestei Decizii consté in incapacitatea Curtii Constitutionale de a intelege conditiile de tipicitate a infractiunii de spdlare a banilor. Referirile Ja unele solutii gresite identificate in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau a unor ,specialisti” din mediul universitar core cumuleazé $i calitatea de avocat $i emit, in dispretul standardelor deontologice core le guverneazé activitatea academicé, opinii pro causa in favoarea infractorilor nu reprezinté decdt o dovada in plus a amatorismului de care dé dovadé Curtea Constitutionalé o Roméniei” sau indemnul la nerespectarea deciziilor date de forul constitutional "Remediile pentru inléturarea consecintelor interpretarii cu abuz de putere a Jegiuitorului constitutional pot consta $i in solicitarea inaltei Curti de Cosatie si Justitie/ Curtii de Justitie a Uniunii Europene de a constata aplicarea cu prioritate a Dreptul Uniunii, cu lésarea ford efect a oricéror interpretari contrare, chiar dacé acestea emand de fa Curtea Constitufionald”; in articolul aparut pe site-uT” https://newsweek.ro/interviuri, sub titlul "Cel mai citit interviu in 2019 - Dan Voiculescu a dirijat banii securitatii fard sd fie deranjat” ” Vedeti la noi exista o cutumé judiciaré precaré, eu avand maturitatea sé inteleg ce inseamné sé iti derulezi activitatea intr-un mediu afectat de coruptie endemicd. Am diligentat toate demersurile necesare pentru a corecta ilegalitatea sdvarsitd de cétre Inspectia Judiciard, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii impotriva mea. Nu sunt procesomand, dor confruténdu-mé si constaténd consecintele ‘acestui climat de nelegalitate din sistemul judiciar, voi continua sé fiu proactiva pentru o-mi afirma principiile(..) Este important aici ca, urménd exemplul lui Mahatma Gandhi, sé integrez aceste demersuri prin care solicit garantarea drepturilor mele civile in activitatea pentru respectarea principiilor morale si sociale pe care mi-as dori sé fie grefatd societatea roméneascé.” De asemenea, sub titlul “Camelia Bogdan: Moment {storicl Nu s-a mai auzit vreodatd ca un judecator sd fie tras la raspundere de infractorul pe care |- 28 / 31a condamnat”, in articolul aparut pe site-ul https; urmatoarele alegati “Sistemul asmufit de Voiculescu a dat-o afard din magistraturé de doud ori. Prima oard, ICCi a anulat sanctiunea. Acum, apelul Cameliei Bogdan se judecii la Curtea Suprema Sistemul asmutit de Don Voiculescu (mogulul a jurat public rézbunare impotriva celor core |-au trimis dupé gratii, printre vinovati numdrdndu-se judecétoarea Camelia Bogdan, sefa de atunci a DNA. Laura Codruta Kovesi, si fostul presedinte Traian Basescu) a exclus-o pe Comelia Bogdan de doud ori. Nu in ultimul rand, in cuprinsul cererilor de sesizare a CIUE, din dosarele nr. 6085/299/2019 si nr. 3078/299/2019 ale Tribunalului Bucuresti si a dosarului nr. 6087/299/2019 al Judecatoriei Sectorului nr. 1 Bucuresti, doamna judecétor Camelia Bogdan, cu incdlcarea obligatiilor deontologice ce revin unui judecétor, chiar si suspendat din functie, de a nu face aprecieri cu privire la probitatea profesionala a colegilor, contest atributille si competenta Curtii Constitutionale a Roméniei prin prisma emiterii si motivarii Deciziei nr. 418 din 19 iunie 2018, intr-un limbaj lipsit de respect fata de autoritatea constitutionala, ce excede limitele permise pentru exercitarea cu buné-credinta a drepturilor procesuale. In plus, considerandu-se specialist in materia spalarii banilor, instiga, in cererile inaintate, la nerespectarea deciziei obligatorii a Curtii Constitutionale. De altfel, analizand cererea formulata, de exemplu, in dosarul nr. 6085/299/2019, Tribunalul Bucuresti prin incheierea din data de 22.01.2020, a retinut cd opinia preliminara solicitata nu este utila si pertinenta cauzei, iar cu privire la maniera de formulare a solicitarii, apelanta-parata tinde, in realitate, s& obtina 0 "decizie de indrumare” in solutionarea in concret citre instanta nationala, din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ceea ce este inadmisibil, intrucdt excede competentei sale. De asemenea, in ceea ce priveste verificarea informatiilor referitoare la justificarea sau nejustificarea sumei de 200.000 de Euro mentionata in declaratia de avere a doamnei judecator, considerim, pe de o parte, cd excede prezentelor verificari, intrucat reprezint& atributul autositatilor abilitate s& facd verificarile necesare, fiscale/penale/administrative, dup’ caz, iar faptul cd subiectul a fost intens mediatizat nu mai reprezinta de aceasta data o urmare a demersurilor efectuate de doamna judecator Camelia Bogdan. Pe de altd parte, faptul cd judecdtorul, in ciuda unei pretinse atitudini ,proactive” nu a gasit cu cale sa aduca nicio explicatie in spatiul public privind provenienta acestor sume de bani, lisand ca in public si planeze suspiciuni legate de corectitudinea obtinerii acestora este de natura s& contureze o anume pozitie subiectiva si un adevarat dispret faté de perceptia publica ceea ce, in sine, este de natura s& puna in discutie nu doare faptul cd judec3torul nu se bucur’ de o bund reputatie, dar si absenta oricdrui interes in apSrarea acestei reputatii. iaristi.com/ se regasesc 29/31,Acelasi mod de expunere lipsit de respect si deontologie profesionala se regaseste si in interviul aparut in mass-media in data de 10.02.2021, in care doamna judecdtor Camelia Bogdan face afirmatii incredibile la adresa Serviciului de Informatii Roman, sustine fara nici o legatura cu realitatea cd Inspectia Judiciar’, prin Inspectorul-sef intervine In procesele ei civile, in dosarul inregistrat pe rolul SIU si mai mult decat atat, afirm8 despre procedura de efectuarea a prezentelor verificdri ci "In general cdnd se pun pe treaba, Inspectia Judiciaré si domnu! Voiculescu o fac foarte organizat”; "Practic, ce a ‘facut CSM si Inalta Curte. Mi-au bagat infractorul in cauzd, de fiecare daté cénd eu Incerc sé rdstorn, si nu ascund cauza mea corolar de a ma exclude din magistraturé se afldé acum pe rolul marii camere.”; “In aceste proceduri de tragere la réspundere disciplinard, nu trebuie s& acreditéim cd ne trage la raspundere disciplinard infractorul. Asta mi s-a intémplot mie in Roménia”. Analiza afirmatiilor eliberate in spatiu! public de judecdtorul verificat relevd o gravitate ce depaseste cu mult limitele admisibile, fiind facute cu scopul vadit de a induce in eroare si de a afecta credibilitatea justitiei, sustinand un atac permanent asupra autoritatii judecdtoresti in ansamblu, dar si in concret asupra membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care au aplicat sanctiunile disciplinare, asupra judecatorilor care au facut parte din completurile de judecata care au instrumentat dosarele in care a fost vizat& doamna judecator si a tuturor persoanelor antrenate intr-un fel sau altul in procedurile judiciare aflate in legiturd cu aceasta. In acest sens se califi afirmatiile lipsite de respect si elegant facute la adresa doamnelor judecstor Mihaela Tabarcd si Elena Bogasiu, pentru faptul cd au facut parte din Completul de 5 judecatori, care au judecat recursul declarat impotriva primei hotarari de excludere din magistratur3 sau la adresa domnilor judecatori lonut Matei si Rodica Aida Popa, care rat in compuneréa completulur de recurs de ta jnalta Curte de Casatie si Justitie, pentru cA au dispus casarea cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instantd, retinand ca motiv de nelegalitate compunerea completului de judecatd format din doamna judecdtor Camelia Bogdan, precum si la adresa doamnei judecator Mariana Ghena, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, la momentul sanctionarii disciplinare, aspecte ce au fost detaliate in sectiunea ” Situatia de fapt” din prezenta lucrare. © greutate mare si cu impact direct asupra constiintei publice o reprezinta faptul cd aspectele relevate sunt facute de doamna Camelia Bogdan, judecdtor suspendat, care nu constientizeaza gravitatea faptelor pentru care a fost sanctionata disciplinar de doua ori, comunicand opiniei publice cu o totala lips& de onestitate si corectitudine ca este o "victima a sistemului” si cd este vorba despre o “executare”. Aceasta cu atat mai mult cu cat inscrisurile depuse la dosar, precum si recomandarile fécute de persoane din mediul juridic si din 30/31alte medii profesionale, confirm’ o pregatire profesionala prestigioass a doamnei judecator. Nu in ultimul rnd, atitudinea judecdtorului pe parcursul verificarile desfagurate, cu transmiterea unor apardri confuze, amestecdnd voit punctul de vedere solicitat in prezenta lucrare cu apardri in alte dosare, cu transmiterea de mailuri repetate, cu mentiuni irelevante din perspectiva prezentei proceduri, cu declaratii publice contrare adevdrului si realitatii, cu mentinerea in mod constant a unei pozitii caracterizate de echivoc privind desfasurarea procedurli pentru a-si preconstitui argumente in eventualele aparari ulterioare sunt de natura a contura o atitudine lipsité de onestitate si de buna credintd, cu evidente consecinte in planul reputatiei de care ar trebui sd se bucure un judecator. Prin urmare, prin prisma actiunilor desfasurate din functia de judecétor calificate de instanta disciplinard ca nefiind conforme cu statutul acestei functii si pentru care a fost sanctionata disciplinar de doua ori, cat si in raport de manifestarile extraprofesionale in care nu se reflecta standardele de conduit nationale si internationale stabilite pentru functia de judecdtor, cu consecinte negative asupra credibilitatii justitiei, apreciem ci doamna Camelia Bogdan, judecdtor suspendat, nu mai prezinta calitatile necesare pentru ocuparea functiei de judecitor, nemaibucurandu-se de o buna reputatie. Fat de aspectele retinute, in temeiul art. 76 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata si art. 67 alin. (4) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrdrilor de inspectie propunem inaintarea prezentului raport Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea de a se constata cd doamna Camelia Bogdan nu mai indeplineste conditia de bund reputatie. Inspector judiciar, “_ | | Red. MA,/22 martie 2021/2 ex. 31/31