Тема 7.

Aprecierea valorii proteice, minerale si vitaminice a nutreţurilor

Scopul lucrării: A însuşi metodicele de apreciere a valorii nutritive proteice,

vitaminice şi minerale a nutreţurilor şi raţiilor.

Obiectivele lucrării:
1. Aprecierea valorii proteice a nutreţurilor şi raţiilor şi valoarea biologică a
proteinelor din nutreţuri.
2. Aprecierea valorii minerale a nutreţurilor şi raţiilor.
3. Aprecierea valorii vitaminice a nutreţurilor şi raţiilor.

Materiale şi utilaje: tabele cu compoziţia chimică şi valoarea nutritivă a

nutreţurilor, tehnică de calcul.

Explicații cu privire la realizarea lucrării de laborator:

Aprecierea valorii proteice a nutreţurilor se exprimă în cantitatea proteinei totale
disponibile (PTD), care ajunge în segmentul intestinului subţire. Proteina total
disponibilă din intestinul subţire este reprezentată de proteina nutreţului care nu a fost
descompusă în rumen şi de proteina din microorganizmele rumenului (PR), formată
din partea proteinei furajere care a fost descompusă sub acţiunea enzimatică a
microorganismelor ruminale cu concluzia asigurării cu energia necesară.
Prin valoarea biologică a proteinelor se subânţelege conţinutul diferitor proteine
în aminoacizi esenţiali (metionină, lizină, triptofan etc.).
În cercetările zootehnice, evaluarea proteinelor sub aspect nutriţional se
caracterizează prin valoare biologică, ce se poate calcula după relaţia:
N ingerat − ( N fecale + N urină )
x 100
VB = N ingerat − N fecale ,%
Cunoscând valoarea biologică a proteinelor şi coeficientul de digestibilitate a lor
se poate stabili aşa-zisa valoare netă a proteinelor (VNP) după relaţia:

VNP = VB x Coeficientul de digestibilitate

Studiind conţinutul de azot în nutreţuri şi eliminările animalului, bilanţul
azotului se calculă după relaţia:

Bilanţul N = Nnutreţ – (Nfecale + Nurine + Nproducţie)

 Aprecierea valorii proteice a nutreţurilor

Sarcina 1. Comparaţi nutreţurile după valoarea lor proteică (tab. 1).

Tabelul 1
Valoarea proteică a nutrețurilor
Se conţine în 1kg
Se conţine în 1kg nutreţ, g

Substanţă
uscată, %
substanţă uscată, g

тtriptofan

тtriptofan
metionină

metionină
Nutreţ

proteină

proteină
brută

brută
lizină

lizină
Masă verde de păşune 25,5 33 0,8 1.4 0,4
Făină din masa verde de
90 189,0 10,6 6,4 2,1
lucernă
Siloz de porumb
Orz boabe
Porumb boabe
Turte de floarea soarelui
Făină de peşte

Indicaţi diferenţele în nutreţuri după conţinutul de aminoacizi

Sarcina 2. Calculaţi valoarea biologică a proteinei (VBP) în două raţii pentru

suine (tab. 2) şi comparaţi conţinutul de aminoacizi critici în raţii.
Tabelul 2
Raţii pentru porcine
Proteină Aminoacizi, g
Nutreţuri, kg UN
brută Lizină Metionină + cistină Triptofan
Raţia 1
Porumb (boabe), 1,5
Şrot de soia, 0,5
Făină din masă verde de lucernă –
0,5
Total în raţie:
Raţia 2
Porumb (boabe), 1,5
Făină de peşte, 0,3
Făină din masă verde de lucernă –
0,5
Total în raţie:
 Tabelul 3
Rezolvare:
Indici I-a raţie a II-a raţie
Se conţine în raţie N, g
S-a eliminat mase fecale, kg 3,05 3,15
Conţinutul de N în masele fecale, % 0,66 0,64
S-a eliminat N cu masele fecale, g
S-a digerat N, g
Coeficientul de digestibilitate a N, %
S-a eliminat urină, l 4,20 4,10
Conţinutul de N în urină, % 0,45 0,30
S-a eliminat N cu urină, g
Bilanţul N, g
Valoarea biologică a proteinei, %
Notă: Proteina conţine 16,67% azot, 52,54% carbon.

Sarcina 3. De determinat utilizarea proteinei digestibile de către o vacă cu o

producţie de lapte zilnică de 14kg, masa corporală 500kg, care consumă: fân de
lucernă – 5,0kg; paie de grău de toamnă – 2,0; siloz de porumb – 20,0; sfeclă furajeră
-15,0; tărâţe de grâu – 2,0; macuh de soia – 1,0, sare de bucătărie – 0,08kg.
Tabelul 4
Utilizarea proteinei digestibile
Conţinutul de
Administrarea Conţinutul de Conţinutul de PB, Coeficientul de
Furajele PD, g/nutreţ
zilnică, kg PB/kg, % g/nutreţ consumat digestibilitate
consumat
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
În total
Notă: pentru întreţinerea vieţii – 70g proteină digestibilă la 100kg masă corporală;
pentru 1 kg lapte – 55 g proteină digestibilă.

Conţinutul de proteină digestibilă în raţie, g ______________________

S-a utilizat proteina digestibilă pentru obţinerea laptelui, g _______________;
Pentru menţinerea vieţii, g __________________________;
Utilizarea proteinei digestibile, %_____________________;
Concluzii: __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Aprecierea valorii minerale al nutreţurilor
Sarcina 4. Examinând anexa 2 transcrieţi conţinutul de Calciu şi Fosfor din
nutreţuri şi calculaţi raportul Ca : P. (tab. 5).
Tabelul 5
Conţinutul de Calciu şi Fosfor în nutreţuri
Nutreţuri Са Р Са : Р
Masă verde păşune de luncă
Masă verde lucernă
Fân de luncă
Fân de lucernă
Paie de ovăz
Siloz de porumb
Fânaj graminee+leguminaose
Sfeclă furajeră
Cartof
Borhot de sfeclă uscat
Ovăs (boabe)
Orz (boabe)
Porumb galben (boabe)
Mazăre (boabe)
Turte floarea soarelui
Tărâţe de grâu maşcate
Drojdii furajere
Făină de peşte degresată
Lapte de vacă integral
Zer proaspăt
Făină de carne+oase

Descrieţi complicaţiile apărute în organismul animal în caz de carenţă a

elementului în raţie:
Calciu

Fosfor

Sarcina 5. Utilizând datele din literatura de specialitate despre conţinutul

macroelementelor şi microelementelor în nutreţ, calculaţi conţinutul de calciu,
magneziu, potasiu, sodiu, fosfor, sulf, clor în nutreţurile din raţiile pentru o vacă şi
pentru o scroafă, raportul elementelor minerale cu reacţie bazică şi acidă precum şi
raportul Ca : P (tab. 5; 6).
 Tabelul 5
Raţie pentru o vacă lactantă

Raportul acide/

Са : Р Raportul
Ingerat în 24 ore
Elemente acide,
Elemente bazice, g
g
Nutreţuri

bazice
Na K Mg Ca Cl S P
Fân de lucernă 3 kg
Paie de orz 2kg
Fânaj de măzăriche +ovăz 10kg
Siloz de porumb 10kg
Sfeclă furajeră 10kg
Uruială de porumb 1kg
Şrot de răsărită 1kg
Polifosfat de sodiu 100g
Clorură de sodiu 80g
În total
Tabelul 6
Raţie pentru scroafă lactantă

Raportul acide

Са : Р Raportul
Ingerat în 24 ore

Elemente
Elemente bazice, g
acide, g /bazice
Nutreţuri

Na K Mg Ca Cl S P

Uruială de orz 2,8

Uruială de mazăre 0,9
Turte de floarea soarelui 0,2
Zer proaspăt 4,0
Sfeclă furajeră 6,0
Făină de masă verde
0,7
lucernă
Cretă 0,04
Sare 0,05
În total
Notă: Reacţia cenuşii furajere se caracterizează după raportul elementelor acide (P, S,
Cl) şi a elementelor bazice (Na, K, Ca, Mg), exprimate în gram-echivalente. Echivalent-gram al
unei oarecare substanţe se numeşte cantitatea moleculară, este capabilă să înlocuiască un gram-
atom al hidrogenului la reacţia în cauză.
Raportul elementelor bazice la cele acide se calculă după relaţia:
44Na+25,6K+82Mg+50Ca
X=
28Cl+62S+80P
,
în care: Na, K, Mg, Ca, Cl, S, P – cantitatea de elemente chimice în nutreţ sau raţie,
g.

Pentru elementele minerale sus numite gram-echivalenţii sunt egali cu:

Elemente Greutatea atomică Valenţa Gram-echivalent
Sodiu 23 1 23
Potasiu 39,1 1 39,1
Calciu 40,07 2 20,04
Magneziu 24,3 2 12,15
Fosfor 31,04 1 31,04
Sulf 32,07 2 16,03
Clor 35,46 1 35,46

Aprecierea valorii vitaminice al nutreţurilor

Sarcina 6. Daţi caracteristica nutreţurilor după conţinutul lor în vitamine la 1kg
nutreţ.
Tabelul 7
Conținutul de vitamine în nutrețuri

Vitamina В12
Vitamina B2

Vitamina B5
Vitamina Д

Vitamina Е
Caroten (mg)

Vitamina PP

(mkg)
(mg)

(mg)

(mg)

(mg)
(UI)

Nutreţ

Făină de masă verde de lucernă

Masă verde de lucernă
Fân de lucernă
Fîn de luncă
Siloz de porumb
Fânaj de lucernă
Ovăs (boabe)
Porumb galben (boabe)
Orz (boabe)
Tărâţe de grâu maşcate
Turte de floarea soarelui
Lapte de vacă integral
Făină de peşte
Făină de carne - oase
Drojdii furajere

Concluzii: _____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________