Relieful[modificare 

| modificare sursă]
Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona
de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase
de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența
râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor
atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt
deopotrivă cei naturali și social-istorici.
Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile
Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de
versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul
principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20
m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul
despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]
Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se
adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora).

 Acumularea Solești - dispusă în lunca râului Vasluieț, în amonte de municipiul Vaslui, cu

o suprafață de 414 ha și un volum total de 46,89 milioane mc
 Acumularea Pușcași - dispusă în lunca râului Racova, în partea de vest a municipiului
Vaslui, S - 296 ha și un V. total de 17,49 milioane mc;
 Acumularea Delea - amplasată pe râul Delea, la 2 km nord de municipiul Vaslui, ocupă o
suprafață de 13 ha și are un volum total de 2,42 milioane mc;
Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul
administrativ al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care suprafața agricolă de
4963,04 ha.
Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici
și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor
scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași
și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut.

Clima[modificare | modificare sursă]
Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de
antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în
evidență următoarele:

 temperatura medie anuală de 14,3 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de

10,5 °C;
 trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
 există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C - 13,2 °C);
 numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
 în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.
Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Vaslui în
anul 2010
Fe Ma Apr Au Se Oct No De
Luna Ian. Mai Iun. Iul.
b. r. . g. p. . v. c.
Temperat - - 4,4 10, 16, 20, 22, 23, 15, 7,2 9,9 -
ura 5,4 0,4 ° 8° 9° 3° 7° 3° 2° ° ° 2,7
medie a ° ° °
aerului
 (°C)
Temperat
ura - - - - - - -
7,3 12, 8,9 5,6
minimă a 26, 14, 8,9 1,8 8,3° 6,7 4,2 17,
° 9° ° °
aerului 8° 4° ° ° ° ° 5°
(°C)
Temperat
ura
8,5 11, 23, 23, 27, 34, 37, 27, 16, 10,
maximă a 36° 24°
° 7° 2° 8° 3° 6° 2° 8° 4° 9°
aerului
(°C)
Precipitați
i 54, 68, 16, 105 135 37, 85, 27,
30 126 51 59
atmosferi 6 6 1 ,9 ,6 5 4 5
ce (mm)
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2011.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență
directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie,
când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când
frecvența vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada
caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm).
Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.

Vegetația și fauna[modificare | modificare sursă]

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența pădurilor,
în care se întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus
pedunculiflora), teiul, ulmul. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în
Vaslui. Sunt grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.)
și al doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare
care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare
pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre
arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat
(Quercus robur), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante.
Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate
pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.
În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul (Sus
scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus
europaeus).
Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile.
Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte
defrișate de foarte mult timp.

Demografia[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Vaslui

      Români (98,63%)

      Romi (1,19%)

      Lipoveni (0,06%)

      Altă etnie (0,12%)

Componența confesională a municipiului Vaslui

      Ortodocși (88,58%)

      Necunoscută (9,29%)

      Altă religie (2,12%)

Conform Recensământului populației efectuat in 2011 populația este de 55.407 locuitori, in

scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 70.571 de locuitori.
[1]
 Vasluiul este al 40-lea oraș că mărime din România. Majoritatea locuitorilor
sunt români (53.678), cu o minoritate de romi (1,19%) și una de Lipoveni (0.06%). Pentru 0,12%
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53.758%). Pentru 9,29% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.[6]

Istoric[modificare | modificare sursă]
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi
timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile
începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție
de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.
În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a
Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de
Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria
târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile
evidențiază mai multe perioade demografice.

Evoluția[modificare | modificare sursă]
 Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul al XV-lea și se încheie
în secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această
perioadă orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o
regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să joace un rol important în viața
socială și politică a Moldovei. Pe lângă moldoveni se stabilesc în Vaslui un număr însemnat
de evrei, armeni și greci.
În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în
jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația
târgului.

 A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului

economic, care se concretizează în apariția micii industrii ce valorifică materialele prime
locale. Primul recensământ pe baze științifice s-a efectuat în anul 1912, când orașul număra
10.397 locuitori.
În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a crescut a fost
scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres
în timpul războaielor mondiale.
▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori;
▪ În anul 1948 - 13.738 locuitori;
▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori;
▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori.

 A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea

reformei administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine capitală de județ.
▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori;
▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori;
▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori;
▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori;

 În anul 1992 - 80.614 locuitori.

Vaslui - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 55.407 locuitori.
În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație.[7