Dinamica demografică[modificare 

| modificare sursă]
În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență
particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada
1890 – 1916 natalitatea variază între 310 și 380 de locuitori pe an, scade în timpul Primul Război
Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere
corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 de locuitori, criza demografică
este prelungită din cauza secetei în anii 1945 – 1946.
Dacă ne referim la structura populației, după recensământul din 15 martie 1946, în orașul Vaslui
etnia română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi.
Documentele existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al
XV-lea sunt prezente populații alohtone. Misionarul catolic Marco Bandini (lantinizat - Bandinius),
menționa la 1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de
case la început, iar din cauza atacurilor exercitate de polonezi, Bandini găsește numai 16 catolici
maghiari. Sunt menționați și cca. 400 de armeni. Prezența lor în aceste locuri datează din 1418,
când Alexandru cel Bun colonizează în Moldova 3000 de armeni aduși din Polonia. Ocupația
principală a acestor etnii era comerțul. Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor
tătarilor și distrugerii orașului.
O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul au fost evreii. Ei sunt menționați în documente încă din
anul 1525. În număr mic la început, numărul lor a crescut considerabil după 1838, prin venirea
masivă din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la
3742 de locuitori. Lipovenii veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la periferia
orașului, ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă s-a stabilit la marginea orașului în
suburbiile Rediu și Brodoc fiind urmașii vechilor robii mănăstirești și domnești.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primaria municipiului Vaslui

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri.
Primarul, Vasile Pavăl, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând
cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

Consilier
    Partid Componența Consiliului
i

Partidul Social Democrat 10                    

Partidul Național Liberal 8                    

Uniunea Salvați România 4                    

 Partidul Alianța Liberalilor și
1                    
Democraților

Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I[9]:

 2012: |||||||||||||||||| 39.78% din 64.856 (Ti), 25.797 (Tp)

 2008: |||||||| 35.21% din 64.449 (Ti), 22.693 (Tp)
 2004: |||||||||||| 47.01% din 62.402 (Ti), 29.334 (Tp)
 2000: |||||||||| 45.71% din 61.848 (Ti), 28.271 (Tp)
 1996: |||||||||||||||| 51.39% din 55.944 (Ti), 28.747 (Tp)
Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne

Articol principal: Listă de primari ai municipiului Vaslui.

Municipiul Vaslui este membru al Convenției primarilor pentru energie locală durabilă din anul
2010.

Piețe[modificare | modificare sursă]

Piața Centrală Vidin

 Piața Agroalimentară Traian;

 Piața Centrală Agroalimentară Vidin;
 Piața Agroalimentară din cartierul 13 Decembrie.
Cartiere[modificare | modificare sursă]
 Cartierul Traian
 Cartierul Moara Grecilor
 Cartierul Nou
 Cartierul Copou
 Cartierul Delea
 Cartierul Racoviță
 Cartierul Procopiu
 Cartierul Penitenciar
 Cartierul Irta
 Cartierul Icil
 Cartierul Gară
 Cartierul Centru
 Cartierul Podul Înalt
 Cartierul Zona Industrială
 Cartierul Nord
 Cartierul Rediu
 Cartierul Brodoc
 Cartierul Viișoara
 Cartierul Bahnari