ANATOMIA NEURONULUI

Neuronul este format din:

 Corp celular/pericarion
 Prelungiri:
 Dendrite:prelungiri celulipete, numeroase
 Axon:prelungire celulifuga, unica

a)CORPUL CELULAR

-este la randul sau format din:

 Neurilema(membrana plasmatica)
-subtire, lipoproteica
 Neuroplasma(citoplasma)
-contine organite celulare comune: mitocondrii, ribozomi, RE,cu exceptia
centrozomului
-contine incluziuni pigmentare(substanta cromatofila)
-contine organite celulare specifice:
 corpii Nissl/tigroizi
-se gasesc la baza dendritelor si in corpul neuronului
-rol in metabolismul neuronal
-sunt echivalentul RER
 neurofibrilele
-in corpul neuronal, in dendrite si axon
-rol mecanic, de sustinere si in conducerea nervoasa a impulsului
 Nucleu
-celulele somatice(motorii, senzitive, de asociatie) au nucleu unic cu 1-2 nucleoli
-celulele vegetative prezinta deseori nucleu excentric si pot avea nuclei dubi sau
multipli

b)DENDRITELE

-initial sunt mai groase, apoi se subtiaza

-in ele se gasesc neurofibrile, care receptioneaza impulsul nervos si il condus spre corpul
neuronului

c)AXONUL

-este o prelungire unica, lunga(ajunge pana la 1 m=nervul sciatic/ischiatic) si mai groasa

-este format din

 citoplasma(AXOPLASMA)
-contine mitocontrii, vezicule de RE, neurofibrile
 membrana(AXOLEMA)
 -rol important in propagarea stimulului
-pe traseul sau, neuronul poate da colaterale perpendiculare

-in ultima sa portiune, axonul se ramifica in butoni terminali ce contin mici vezicule cu
mediator chimic, cu rol important in sinapse
-in buton, pe langa mediator chimic, se mai gasesc neurofibrile si mitocondrii
-inconjurand axonul, se gasesc 3 structuri, care pot diferi in functie de localizarea
neuronului(in SNC sau in SNP)
Structura
Teaca de MIELINA
-axonii cu diametru mai mic de 2
microni si fibrele
postganglionare NU au teaca de
mielina
-rol de izolator electric,
accelereaza conducerea
impulsului nervos
Teaca SCHWANN
Teaca HENLE
Axonul in SNP Axonul in SNC
Produsa de celulele Produsa de oligodendrocite
Schwann -o oligodendrocita produce
-o celula Schwann produce pentru mai multi axoni
mielina pt un singur axon
-prezinta discntinuitati
numite noduri
Ramvier(spatiul dintre 2
celule Schwann)
Situata in jurul tecii de NU EXISTA
mielina
-este formata de celulele
Schwann
-fiecarui segment dintre
doua noduri
Ramvier(internodal)ii
corespunde o singura celula
Schwann
Separa membrana NU EXISTA
plasmatica a celulei
Schwann de tesutul
conjunctiv din jur
Rol in permeabilitate si
rezistenta
Nevrogiile/Celulele gliale

-la mamiferele superioare, sunt de 10 ori mai numeroase decat neuronii

-forma si dimensiunile pot fi diferite, iar prelungirile pot fi variabile ca numar

-sunt mai multe tipuri de nevroglii:

 celula Schwann
 astrocit
 oligodendroglia
 microglia(rol fagocitar)
 celulele ependimare
 celulele satelite

-se divid intens

-sunt singurele elemente ale tesutului nervos care pot da nastere de tumori in SNC

-nu contin neurofibrile si corpii Nissl

-au rol de suport pentru neuroni, de protectie,trofic(hranire), rol fagocitar(microglia), in

sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza
neuronului
 CONDUCEREA IMPULSULUI NERVOS PRIN NEURON

-celula nervoasa are 2 proprietati:

 excitabilitate(P.A. discutat la celula)

 conductibilitate

-aparitia unui P.A. intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou
potential de actiune in zona vecina

-acest lucru explica de ce toate P.A.aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta
primului P.A. aparut la nivelul neuronului respectiv

a)conducerea la nivelul axonilor amielinici

-in acest caz, P.A. poate aparea in orice zona a membranei, determinand depolarizarea
regiunii adiacente

-P.A. este condus unidirectional, deoarece, in directia opusa,unde s-a realizat deja P.A.,
membrana este in perioada refractara absoluta

-are o viteza de 10 m/s

b)conducerea la nivelul axonilor mielinici

-datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, P.A. apare la nivelul nodurilor Ramvier si
sare de la un nod la altul=>conducere saltatorie

-are o viteza de 100 m/s

SINAPSA

-este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula

-aceasta celula poate fi:

 in SNC, un alt neuron(sinapsa neuro-neuronala)

 in SNP, poate fi o celula efectoare: secretorie sau musculara(sinapsa neuro-
musculara/placa motorie/jonctiune neuro-musculara)

-la nivelul sinapselor, transmiterea se face unidirectional

-sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice(intre axon si corpul unui neuron),

axodendritice , axoaxonice sau dendrodendritice

-sinapsele dendro-dendritice sunt electrice, iar celelalte sunt sinapse chimice

a)SINAPSA CHIMICA

-alcatuita din:

 terminatie pre-sinaptica
 fanta sinaptica
 celula post-sinaptica cu receptori pt mediator chimic
-se cunosc peste 40 de mediatori chimici, cel mai raspandit fiind ACETILCOLINA

-la actiunea unui impuls nervos se elibereaza mici cantitati de mediator in fanta

-mediatorul interactioneaza cu receptorii post-sinaptici

-conducerea este unidirectionala

-exemple de sinapse chimice: aproape toate sinapsele din SNC, placa motorie, SNV

b)sinapsa electrica

-alcatuita din 2 celule de aceleasi dimensiuni, alipite in zonele lor de rezistenta electrica
minima

-ionii si moleculele trec prin aceste locuri de jonctiune

-conducerea este, se pare, bidirectionala

-este dendro-dendritica

-exemple: in miocard, muschii netezi si anumite regiuni din creier

In urma interactiunii dintre mediator si receptor, rezulta depolarizarea membranei

post-sinaptic, numit POTENTIAL POST-SINAPTIC EXCITATOR/POTENTIAL
TERMINAL DE PLACA

Acest potential are doua proprietati speciale:

-sumatia temporala

-sumatia spatiala

Stimularea repetata si rapida a sinapselor duce la descarcari numeroase ale neuronului

post-sinaptic urmat de o scadere accentuata a descarcarilor in urmatoarele milisecunde

In acest caz, apare mecanismul de proctectie impotriva suprastimularii, realizat prin

epuizrea depozitelor de mediator chimic

Cofeina creste excitabilitatea sinapselor si anestezicele o scad